1,209 matches
-
acordate. Astfel au fost distinși doar Nicolae Ottescu, Ruxanda Levente, George Lesnea, Pompiliu Constantinescu, Virgil Gheorghiu, George Ionescu și Șerban Bascovici (1940), Henriette Yvonne Stahl, V. Demetrius, Al. Busuioceanu, Eugen Bălan, Radu Tudoran, Dumitru Almaș, Dragoș Protopopescu, Otilia Cazimir, Ion Buzdugan și Stelian Constantin-Stelian (1941), Al. A. Philippide, Mihail Șerban, Aron Cotruș, Ovidiu Papadima, Radu Boureanu, Octav Sargețiu, Mircea Mărcoiu, Laura Dragomirescu (1942). Totuși, relațiile cu societăți similare din țări precum Italia, Germania, Spania, Franța, Croația, Slovacia, Finlanda nu sunt întrerupte
SOCIETATEA SCRIITORILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289772_a_291101]
-
zumzetul grupurilor și domină autoritar atmosfera din spațiile închise. Hotărît ca un sculptor și fluent ca un teoretician, el și-a construit o prezență publică pe care, dacă n-ar fi atît de uzată comparația, am putea-o asemăna cu buzduganul zmeului ce anunță, cu grabă, dar și cu un ceremonial specific, iminenta întrupare a celui rămas mai în urmă. După simpozioane și participări la expoziții colective, după activități civice și administrative, după ce, într-un cuvînt, și-a constituit un profil
Artiști în penumbră by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14958_a_16283]
-
, publicație apărută la București în 1892; se păstrează numai numărul 2, ieșit la 20 septembrie. Revista este redactată de tinerii socialiști Const. Z. Buzdugan și Th. Voicu. G. Diamandy publică, în traducere românească, studiul său Materialismul în artă, tipărit mai întâi în „L’Art social”. Th. Voicu eminescianizează, în versuri corecte, pe teme sociale, iar Const. Z. Buzdugan scrie versuri, în tonul epocii, dedicate
REVISTA PENTRU TOŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289247_a_290576]
-
redactată de tinerii socialiști Const. Z. Buzdugan și Th. Voicu. G. Diamandy publică, în traducere românească, studiul său Materialismul în artă, tipărit mai întâi în „L’Art social”. Th. Voicu eminescianizează, în versuri corecte, pe teme sociale, iar Const. Z. Buzdugan scrie versuri, în tonul epocii, dedicate unei iubite care rămâne indiferentă la suferințele poetului. În nuvela Un priveghi și o legendă de Const. Z. Buzdugan sunt folosite, pentru caracterizarea vieții satului, procedee narative, conflicte și situații care, peste un deceniu
REVISTA PENTRU TOŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289247_a_290576]
-
L’Art social”. Th. Voicu eminescianizează, în versuri corecte, pe teme sociale, iar Const. Z. Buzdugan scrie versuri, în tonul epocii, dedicate unei iubite care rămâne indiferentă la suferințele poetului. În nuvela Un priveghi și o legendă de Const. Z. Buzdugan sunt folosite, pentru caracterizarea vieții satului, procedee narative, conflicte și situații care, peste un deceniu, la scriitorii sămănătoriști, vor constitui o manieră. R.Z.
REVISTA PENTRU TOŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289247_a_290576]
-
-l Domn al țării Românești la 16 februarie 1529, i-a dat „10.000 de aspri, «scufiaț (üsküf) de velur bogat împodobită, steagul cu cap de argint aurit, 14 bucăți de tafta, haine, un cal cu harnașamentul său și un buzdugan, plus veșminte pentru zece oameni ai săi și un dar pentru aga de spahii care l-a asistat la instalarea în scaun” (Constantin Rezachevici, Cronologia..., vol. I, p. 179, trimite la Mihai Maxim, L’Empire ottoman au nord du Danube
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
păzească adăpostul acesta mic și lăcașul oaselor mele, ca să fie nestricat”94. După pilda socrului său, și Radu de la Afumați se va adresa viitorimii de pe piatra tombală de la Argeș, pe care, în relief plat, este înfățișat Voievodul, călare și cu buzdugan în mână. Dacă presupunerea potrivit căreia acest „hronic” condensat a fost incizat în timpul vieții lui Radu, la porunca lui, este corectă, atunci întreaga „compunere” devine un pseudo reprezentant al categoriei de „exprimări postume”. Dacă însă toate cele trei părți ale
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
nebun”), era un spirit turbulent, generator de conflicte interne, reușind să-i irite, prin lipsa sa totală de respect (nu manifesta nici un fel de considerație nici față de oamenii Bisericii: îmbătându-se într-un rând, el l-a lovit tare cu buzduganul pe acel episcop [Mitrofan al Buzăului], culcându-l la pământ, făcându-i câteva răni în cap, călcându-l în picioare; în sfârșit, i-a scos patru dinți și l-a lăsat așa, ca mort, în șiroaie de sânge), pe marii
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ajungea, La Maria văduva, La Ilinca țiganca, Că cu ea știa vorba Și toată socoteala...454). Mama - am văzut - își pregătește feciorul pentru plecare, îl înarmează chiar (ca în balada Șarpele): Mă-sa că mi-l înfurma Cu pistoale încrucișate Buzdugane ferecate Și cu custuri simcelate...455, dar pleacă și în căutarea lui, constatând întârzierea (Joi dă dimineață): Plimbă-mi-să poartă D-o babă bătrână, Cu doi dinți în gură, Cu iia de sârmă, Cu brâu dă lână. Dă păr dă cămilă
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
articole sociale, culturale, ideologice, se publică sau, mai ales, se republică și literatură. Bine reprezentată este poezia: Aron Cotruș, Ion Pillat, Ion Minulescu, G. Topîrceanu, V. Voiculescu, Nichifor Crainic, Emanoil Bucuța, Demostene Botez, Elena Farago, George Gregorian, Emil Dorian, Ion Buzdugan, Ștefan I. Nenițescu, Maria Ciobanu, Ștefan Bălcești, Tiberiu Vuia, Al. Popescu-Negură. Se reproduce, de asemenea, proză de Gala Galaction, Ion Agârbiceanu, Al. Vlahuță, Jean Bart, Mihail Sadoveanu, Al. Cazaban, I. Al. Brătescu-Voinești, Corneliu Moldovanu, Calistrat Hogaș, D. Anghel, Gh. Brăescu
SOLIDARITATEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289786_a_291115]
-
Iorgu Tudor - președinte al secției administrative, membri în comitet fiind Vladimir Cavarnali, Al. Ivanov, Vasile I. Chicu, Elena Dobroșinschi-Malai. În aceeași zi are loc o serată condusă de Pan Halippa, în cadrul căreia au citit din scrierile lor Boris Baidan, Ion Buzdugan, Vladimir Cavarnali, Sergiu Matei Nica, Nicolai Costenco, Vasile Luțcan, Nicolae Spătaru, Gh. V. Madan, Dominte Timonu, Iorgu Tudor. Presa a relatat că „șezătoarea a luat sfârșit în liniște”. Dar „liniștea” s-a dovedit amăgitoare: scriitorii din Basarabia nu s-au
SOCIETATEA SCRIITORILOR DIN BASARABIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289771_a_291100]
-
și M. I. Lermontov, realizate de Al. Iacobescu și Eugen Constant, și versuri din lirica japoneză în transpunerea lui George Voevidca. Sunt oferite informații din viața culturală, cugetări, o cronică sportivă, poșta redacției. Alți colaboratori: C. Nicolăescu-Plopșor, Elena Dan, Cornelia Buzdugan, Petre Strihan, Eugen Relgis. M. W.
SLOVE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289726_a_291055]
-
Zamfirescu, Panait Cerna, St. O. Iosif, Alexie Mateevici, D. C. Moruzi, I. U. Soricu ș.a., proză de Alecu Russo, Ion Creangă, Mihail Sadoveanu, Jean Bart. Revista i-a avut printre colaboratori pe reprezentanții „generației Unirii” - Iorgu Tudor, Pan Halippa, Ion Buzdugan, Anton Luțcan, Sergiu V. Cujbă, în sumar intrând și versuri de Al. T. Stamatiad, George Tutoveanu, proză de Al. Cazaban, George Bota, V. Lazăr. Publicistica îi are ca autori pe Liviu Marian, Ștefan Ciobanu, Vasile Harea, I. Duscian ș.a. Editorialele
SOARELE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289740_a_291069]
-
Al. Donici, alta de întrebări și răspunsuri, precum și ecouri literare, note bibliografice și „Poștă redacției” se publică în fiecare număr. Versurile aparțin lui Eugen Vaian, Traian Demetrescu, Al. Obedenaru, I. N. Român, Corneliu Budu (Badea Pletea), Ioan Cătina, C. Z. Buzdugan (Zamfir Cobuz), Eugen Herovanu, iar N. G. Rădulescu-Niger, Th. D. Speranția și St. C. Dumitrescu (Stecedum) colaborează cu anecdote populare versificate. Lăură Vampa, Eugen Vaian și Traian Demetrescu se arătă în nuvelele lor adepții unei proze de observație socială, cu
SAPTAMANA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289480_a_290809]
-
n-o pot înțelege”. Rubrici: „Cronica literară”, „Fragmente și informații”, „Cultura creștină”, „Revistele românești”, „Culturile străine”. Poezie semnează Lucian Blaga, S. C. Anderco, D. Gherghinescu-Vania, Ștefan Stănescu, Lucian Valea, Dem. Gh. Nolla, Victor Măgură, Ion Caraion, Vintilă Horia, George Păun, Cornelia Buzdugan, I. V. Spiridon, Al. Popescu-Negură, Ilie Balea, Ionel Manițiu ș.a. Proză publică Mircea Petală, Cicerone Mucenic, V. Spiridonică, Vasile Gionea. Sectorul criticii literare e cel mai bine reprezentat: Octav Șuluțiu scrie articole de direcție și de estetică generală, Lucian Blaga
TRIBUNA LITERARA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290253_a_291582]
-
studii temeinic elaborate (Ce este Transilvania de Simion Mehedinți, Ardealul de Emil Isac, Spiritul artistic al țăranului transilvănean de Aurelia Vanghele, Octavian Goga, părintele doctrinei eterne de Const. Bivolaru). Versuri publică I. U. Soricu, Vlaicu Bârna, Ion Th. Ilea, Ion Buzdugan, Constantin Barcaroiu, N. I. Herescu, Vasile Al-George, N. Rusu, Ion Ojog, G. Tutoveanu, Vladimir Corbasca, Leonard Divarius, Volbură-Poiană Năsturaș, Șerban Bascovici, Aron Cotruș, Al. Bibescu, Const. Argeșeanu, Valentin Strava, Gheorghe I. de Ferenczy, Vasile Bucur ș.a. Un loc important se acordă
TRANSILVANIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290240_a_291569]
-
Transilvaniei. Sectorul de poezie este ilustrat de Aron Cotruș, Petre Păscu, I. V. Spiridon, Romeo Dăscălescu, Lucian Valea, Petre Paulescu, Al. Lungu, George Popa, Petre Borțos, C. S. Anderco, Ion Moldoveanu, Al. Moldoveanu, D. Iov, D. Gherghinescu-Vania, Ionel Manițiu, Ion Buzdugan, George Drumur, Iulian Vesper, Emil Micu, Petru Homoceanu, Horia Bottea, Emil Manu, G. St. Cazacu, Dem. Gh. Nolla, Ion Oana, Georg Unter, Radu Teculescu, Petre Frânculescu, I. Al. Bran-Lemeny, G. Cobzalău, Ionel Maxim, Octav Sargețiu, Dinu Ianculescu, Pompiliu Preda, Emil
TRIBUNA-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290268_a_291597]
-
de la poet la poet, dar, mai mult decât atât, nu toți tradiționaliștii (prin sursa inspirației) urmează același principiu poetic. Unii, precum Nichifor Crainic, V. Voiculescu, D. Ciurezu, Radu Gyr, Zaharia Stancu (în primul său volum, Poeme simple), Emil Giurgiuca, Ion Buzdugan, profesează un t. integral, menținându-se în formula clasicizantă a lui George Coșbuc, Al. Vlahuță, St. O. Iosif, Octavian Goga; alții interpretează motive tradiționale cu instrumente moderne: simboliste (Ion Pillat, Virgil Carianopol, Vlaicu Bârna), expresioniste (Lucian Blaga, Adrian Maniu, Aron
TRADIŢIONALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290235_a_291564]
-
ambele articole aparținând Silviei Constantinescu). Se reproduc ample conferințe, precum Mișcarea gandhistă (Marioara Alexandrescu), Tagore și Gandhi (sub inițialele Y. I.), sunt prezentați scriitori români (Mihail Kogălniceanu, Mihail Sadoveanu) sau străini (Sigrid Undset, Marcel Proust ș.a.). Cu versuri figurează Cornelia Buzdugan, Lucia Scurtu, Alexandrina Crăciun Fostini, Elena Cruțiu, Ana G. Tașcă, Elena Nour, iar cu proză Martha Bibescu, Elena Văcărescu, Sandra Tzintzu. Se traduce din Giovanni Papini, Fr. Hackett și Gh. Tzocopolos. M. Pp.
ZIARUL NOSTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290735_a_292064]
-
un copil le putea citi, pentru că știu că doar ultima pagină a revistei putea mobiliza interesul infantil și trezi curiozitatea, ea reprezentând un serial ilustrat al vitejiei dacice, din care se trăgea elanul revoluționar. Lupte, haine de epocă, bărbați virili, buzdugane, săbii, plete etc. - mai spuneau ceva băieților. și, pentru a ilustra conținutul absurd al informațiilor oferite de această revistă, voi enumera elemente ale universului lingvistic ce descria imaginarul fantastic atribuit copiilor: exemple grăitoare, hărnicie pionierească, elan revoluționar, atașament patriotic, cutezanță
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Smara, Dem. Moldoveanu, Cincinat Pavelescu, Radu D. Rosetti. Lui Al. Macedonski i se publică poezia În restriște, iar din G. Coșbuc se reproduc mai multe versuri. Traduceri din Charles Baudelaire și din Henri Murger dau Ludovic Dauș și C. Z. Buzdugan. În foiletonul gazetei apar schițe de I. A. Bassarabescu (Prozaici), N. M. Condiescu (care debutează aici în 1897 cu versuri), Al. G. Olteanu, pagini postume aparținând lui Traian Demetrescu, basme populare prelucrate. Fără semnătură, din August Strindberg este tradusă nuvela
VOINŢA CRAIOVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290631_a_291960]
-
Maria Putoianca (1892), Bătălia de la Călugăreni (1894), Junețea lui Mihai Viteazul (1895), Mihai Viteazul și călăul (1895) ș.a., ori Războiul pentru Independență din 1877, „exploatat” în Amazoana de la Rahova (1879), Prizonierul român de la Plevna (1879), Santinela de la Grivița (1889), Căpitan Buzdugan (1890), Primul rănit (1890), Botezul de sânge (1892), Peneș Curcanul (1892), Sora de caritate (1892) ș.a., sunt percepute în cheie elementar patriotică și moralizatoare, poligraful fabricând foiletonistic intrigi, personaje, întâmplări. O faimă specială i-au adus lui P. ciclurile care
POPESCU-17. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288938_a_290267]
-
1881; Moartea lui Bujor haiducul, București, 1882; Bujor haiducul, București, 1882; Codreanu haiducul, București, 1882; Meșterul Manole sau Fundarea monastirei Curții de Argeș, București, 1882; Constantin Brâncoveanu, București, 1885; Fata de la Cozia, București, 1887; Santinela de la Grivița, București, 1889; Căpitan Buzdugan, București, 1890; Primul rănit, București, 1890; Botezul de sânge, București, 1892; Maria Putoianca, Brașov, 1892; Peneș Curcanul, București, 1892; Războiul dintre haiduci și ruși, București, 1892; Sora de caritate, București, 1892; Radu Anghel, I-II, București, 1893; Bătălia de la Călugăreni
POPESCU-17. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288938_a_290267]
-
mai multe etape de evoluție. În primul an colaborează numeroși scriitori basarabeni (Al. Mateevici, Nadejda Știrbei, Elena Dobroșinschi, George Lungulescu), apoi predomină scriitorii tradiționaliști, indiferent de zona de proveniență: poeții V. Militaru, I.U. Soricu, Ion Al-George, Constantin Asiminei, Ion Buzdugan, N. Batzaria, Nuși Tulliu, Ion G. Dinu, Gr. Vêja, Const. Goran, I. Dragoslav, Christea N. Dimitrescu (Cridim), D. Iov, George Voevidca, Nichifor Crainic, A. Mândru, Artur Enășescu, Teodor Castrișeanu, Const. Barcaroiu, Zaharia Stancu, Agatha Grigorescu-Bacovia, Leon M. Negruzzi, D. Nanu
RASARITUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289137_a_290466]
-
său. Se publică proză de Mihail Sadoveanu, Nicolae N. Beldiceanu, Nicolae Dunăreanu, Tudor Pamfile, Leon Donici, Artur Gorovei, D. Iov, Liviu Marian. Poezia este ilustrată de Nichifor Crainic, G. Gregorian, Nicolae N. Beldiceanu, D. Iov, Nuși Tulliu, Al. Terziman, Ion Buzdugan, Pan Halippa ș.a., iar publicistica de Ștefan Ciobanu, Liviu Marian, Apostol D. Culea, Paul Gore. Materialele de la rubrica „Cronică literară”, semnate cu pseudonimul Ramvil, aparțin lui Liviu Marian. I.Dg.
RENASTEREA MOLDOVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289171_a_290500]