735 matches
-
ci și una de imaginație a acestor oameni. Nu cred că, pe termen lung, Năstase va mai putea să joace În partid același rol pe care l-a jucat până acum. Deocamdată, se va Încerca să i se pună În cârcă totul. Va fi Împins În față, dar va fi o mare singurătate În jurul lui. Vladimir Tismăneanu: Au apărut deja de acum ceea ce am putea numi vocile critice sau, În orice caz, vocile semidisidente. Mircea Mihăieș: Pentru prima oară În acest
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
făcut sania după cal ori ați luat calul după voi ? Gravi, mărunțeii păstrară tăcere. Unul lepădă sumanul, rămânând într-o flanea groasă cu curea bătută în nasturi de alamă. Celălalt se sui în sanie și opinti un sac pântecos în cârca celuilalt. Mărunțelul se holbă pufnind, și, roșu, îndoit din șale, trepădă crăcănat spre moară. Pe celălalt mal al gârlei, într-un ogor cu ciocleji ieșiți din omăt, se fugăreau doi câini. Glasurile care îl treziseră pe Zalomir se auzeau din
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
un răspuns diferit. Eu bănuiesc că transformarea Capitolului Unsprezece era cauzată În mare măsură de acea zi În care stătea pe pat și viața lui fusese trasă la loterie. Sau mă lansez eu În speculații, punându-i fratelui meu În cârcă propriile mele obsesii despre șansă și soartă? Se prea poate. Dar, pe când noi puneam la cale o excursie - o excursie care fusese făgăduită când cu salvarea lui Milton din alt război -, Capitolul Unsprezece, care pleca În propriile sale voiaje chimice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
o greșeală, dar, În același timp, nu i se părea mare scofală. ― Crezi că democrații nu fac același lucru? Îi Întrebă Milton pe cei care participau la dezbaterile de duminică. Liberalii vor pur și simplu să le-o pună În cârcă. Așa că fac pe sfinții. Urmărind știrile de seară, Milton emitea comentarii la tot ce se vedea pe ecran. ― A, da? spunea el. Căcaturi. Sau: ― Individul ăsta, Proxmire, e un rahat cu ochi. Sau: ― Intelectualii ăștia cu stea În frunte ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
urlând ca o zăludă: — Mi-a venit din nou ciclul! Printre râsete și chicoteli, Occia simte stinghereala bărbatului de lângă ea. O iubi el copilele astea ca pe ale sale și le îndeplinește toate capriciile, dar una e să iei în cârcă o puștoaică de șase ani, și alta să ți se agațe de gât o adolescentă de șaisprezece. Cornelia își face și ea în sfârșit apariția, gâfâind greoi: — N-am putut s-o țin, nebuna naibii, se scuză către Ves tala
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
bagă coada peste tot. Imposibil să nu fi mirosit ceva. Chibzuiește adânc. Mai bine își moderează tonul și împotriva lui Flaccus Vascularius. Va răsuci cuvintele în așa fel încât să-l facă de râs, dar fără să-i pună în cârcă vreo acuzație clară. Scrâșnește din dinți. Cât de mult i-ar plăcea să-l calce în picioare, și prin el să-i umilească pe toți, mai ales pe Tiberius Nero. Repetă îndârjit: — Pe Nero. Se încordează din toate fibrele ființei
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
aspră, cu firul scurt. Caninii încălcându-i buza inferioară, botul bont și pielea fălcilor căzută îl făceau să semene cu un bătrân general în retragere. Astfel de câini sunt folosiți la vânarea bourilor sălbatici. Aleargă pe lângă ei, le sar în cârcă, se prind puternic cu picioarele și ghearele de greabăn, înfigându-le colții ascuțiți în carotidă. Bourul mai aleargă în agonie câțiva kilometri cu buldogul înțepenit pe spinare, ca-ntr-o pașnică relație simbiotică, după care se prăvălește mort, fără să
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
și nu a avut niciodată prieteni. Poate cel mult, tovarăși de fărădelegi. S-a bazat doar pe propriile puteri. Nu i-a făcut masaj lombar lu’ Sfânta Vineri, nu i-a dat zahăr Crăiasei Furnicilor, nu l-a cărat în cârcă pe Statu-Palmă-Barbă-Cot, ca să și-i facă prieteni și să vină ăia pe ultima sută de metri, când e gata să închine steagul, și să-l scoată de urechi din rahat. Are și el pe undeva o turmă de hadicapați ca
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
aspră, cu firul scurt. Caninii încălcându-i buza inferioară, botul bont și pielea fălcilor căzută îl făceau să semene cu un bătrân general în retragere. Astfel de câini sunt folosiți la vânarea bourilor sălbatici. Aleargă pe lângă ei, le sar în cârcă, se prind puternic cu picioarele și ghearele de greabăn, înfigându-le colții ascuțiți în carotidă. Bourul mai aleargă în agonie câțiva kilometri cu buldogul înțepenit pe spinare, ca-ntr-o pașnică relație simbiotică, după care se prăvălește mort, fără să
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
se umplea de coșuri de saci și de pachete. Era de ajuns apoi să sune o dată clopotul cel mare, pentru ca dinspre satul vecin să Înceapă să se rostogolească, luând-o peste câmp, grămezi de mărăcini, care după ce săltau pachetele În cârcă, mânați parcă de un vânt năprasnic, refăceau, rostogolindu-se de-a dura, drumul Îndărăt. Babulea revenea acasă abia spre dimineață, Împiedicându-se În cele douăsprezece fuste, mânjite de iarbă și de rouă, cu fața radiind de fericire că reușise să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
fie cum îți dorești. Poate că el va reuși să te facă să cunoști fericirea. Să nu-l minți, dar nici să nu-i spui dintr-o dată povestea întreagă despre tine! Poate că nu e pregătit să-ți ducă în cârcă poverile toate, dar n-ar fi prea rău dacă el va reuși să te înțeleagă și să treacă peste toate doar fiindcă te iubește cu adevărat. Dacă eu am reușit, o să poată și el că doar așa se laudă, nu
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
monarhul, cu frații lui și cu mulți dintre sfătuitorii lor. Dar de ce să intru în amănunte, când rezultatul e atât de dezamăgitor? Un apropiat al sultanului îmi mărturisise în cele din urmă că numeroase crime fuseseră pe nedrept puse în cârca lui Harun. Adăugând mai apoi, pe un ton de dezarmantă sinceritate: — Chiar dacă am putea să-l iertăm pe cumnatul tău pentru ce a făcut, cum l-am putea ierta pentru cele de care îl acuzăm? Într-o bună zi, m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
e o junglă. Se poate merge și mai departe, spunând că New York-ul e o junglă. New York-ul e o junglă. Pe sub coloanele bătrânei păduri tropicale făcută din macadam topit, mocirlosul Ninth Avenue, asemenea unui jalnic Limpopo 1, cară în cârcă lui o flotă amenințătoare de crocodili și dragoni, rechini-tigru, mașini zgomotoase, paparude asudate. Pe la, colțuri stau vraci și vânători de capete, vrăjitori ce-și bombănesc descântecele - băștinași, băștinașii cei isteți ai junglei. Iar noaptea, învăluite în căldura tropicală și sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
tău. Livia Cramm, spaima călătorilor! Păi, gândește-te numai. Te-a învățat să iubești marea ca să-i fie mai ușor să te domine! Sărmane marinar! Sărman matelot drăgălaș ce ești! Nu ești decât un cadavru ambulant ce duce Bătrâna în cârcă, iar ea te strânge cu picioarele, tare, tare de tot, ca un nod care se strânge atunci când încerci să scapi de el, se strânge puternic în jurul, ha, ha, în jurul traheii. Eu nici nu m-aș mai strădui să lupt, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
revoltă a stomacului tocmai la urnă. Afurisitul șut metafizic. Aerul rece mă chinuia în continuare în partea dreaptă. Mă gândeam dacă nu am probleme cu circulația. Nu s-a întâmplat nimic. Am intrat. Am votat în cabină cu șoimul în cârcă. Ajunși la urnă, copilul s-a aplecat cum trebuie, rămânând cu buletinele în mână, rânjind patriotic. Trei inși filmau de zor. O femeie de lângă urnă a dat să-l sărute pe copilaș. Înaintând spre noi, s-a oprit deodată locului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
parte a străzii, și am rămas acolo vreo jumătate de oră, străjuind ferestrele și văzînd cum se perindau siluetele domnului Aguilar și soției sale. Era aproape miezul nopții cînd m-am Întors acasă, tremurînd de frig și cu universul În cîrcă. O să sune mîine, mi-am repetat de o mie de ori În timp ce Încercam să ațipesc. Bea n-a sunat a doua zi. Nici În următoarea. Și nici În toată săptămîna aceea, cea mai lungă, ultima săptămînă din viața mea. Peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
sau o luăm la pas spre casă? - a întrebat Todiriță. „Asta înseamnă că omul îi grăbit. Vrea să știe cu un ceas mai devreme cât de mult îl așteaptă iubita lui nevastă...” ― Nu mai mergem. Le-om duce noi în cârcă, că nu sunt pietre de moară... Calea până la Podul Trestienii au străbătut-o cu grabă. Când au ajuns dincolo de Jijia, era un întuneric de îți băgai degetele în ochi. Fiecare pas a devenit o adevărată aventură. Dealul Dorohoiului, lung cât
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
participă la mitingurile CASL împreună cu tatăl lui/falsul său frate, povestește despre bărbatul alb și imens, dar nimeni nu-l crede. 1942-1944: perioada lipsă din dosarul psihiatric al lui Loftis. 1950: asasinul Coleman. Oare psihopatul încerca să-i pună în cârcă tăticului său, lui Reynolds, uciderea homosexualilor, îmbrăcându-se ca Loftis, caz în care fragmentele de perucă de la doctorul Layman ar reprezenta indiciul final? Buzz îi arăta fotografia: — Ăsta e Coleman, doamnă? Delores zâmbi. — Seamănă binișor. Ce bărbat frumos! Păcat că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
ziarelor, puteai să vezi cum se aranjaseră lucrurile. Asasinarea lui Gordean: caz nerezolvat, nici un suspect. Explicația confruntării cu pistoalele era aceea că el și Mal acționaseră „pe baza indiciilor dintr-un caz mai vechi”. Uciderea negrului îi fusese pusă în cârcă lui Coleman. Cazul nu căpătă nici o tentă comunistă sau homosexuală - Ellis Loew avea multe relații în presă și ura complicațiile. Reynolds cu fiul și amantul lui au fost calificați drept „vechi dușmani, ce încercau să rezolve o dispută domestică”. Gluma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
atârnânde ale cailor. Nu aveau cu cine și cu ce să strângă atâta amar de bucate. Oamenii din sat - cei buni de muncă - se Împuținaseră, căci mulți plecaseră la oraș, pe șantiere, ca să construiască socialismul cărând ciment și cărămizi cu cârca, erau bine plătiți, aveau concedii de odihnă, mergeau În stațiuni, erau, pe scurt, un fel de domni față de amărâții care rămăseseră la coada sapei și n-aveau după ce bea apă. Conducerea țării hotărâse să-i trimită pe militari - pe cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
ale drumurilor abrupte de pe-aici și riscați să alunecați pe zăpada care se topește. — Curge pe undeva prin apropiere un pârâu de munte, nu-i așa? Să vă traversez? îi oferi Mori spatele său. Kanbei se lăsă dus în cârcă peste pârâu. Încotro se îndreptau? Cei doi vasali încă n-aveau habar. Cu câteva ore în urmă, văzuseră un războinic coborând dinspre palisada de la poale, pentru a-i da lui Kanbei ceva ce părea o scrisoare, iar, peste scurt timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
amical. — L-ai adus, la urma urmei? Vreau să-l cunosc. Spune să-l aducă aici. La gestul blând de chemare al lui Kanbei, vasalul lui Goto ieși, ezitant, din spatele stăpânului său, desfăcu legăturile care-l ținuseră pe copil în cârca lui și îl lăsă jos. — Câți ani are? — Doar șapte. Probabil că vasalul îl îngrijea pe copil, de câtva timp, ca păzitor; îi răspunse lui Kanbei, ștergându-și ochii de lacrimi, făcu o plecăciune și se retrase iarăși. — Numele lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
poate de liniștit, îl încurajă Kanbei, în timp ce lua copilul de mână. Îi ordonă unui vasal să-l ducă înapoi la tabără. Pentru prima oară în noaptea aceea, vasalii lui Kanbei înțeleseră intențiile stăpânului lor. Mori îl săltă pe Iwanosuke în cârcă și porni, alături de Kuriyama. — Ei bine... spuse Kanbei. — Da, a sosit momentul să ne luăm rămas bun, replică Goto. În timp ce-și rosteau aceste cuvinte, le era greu să se despartă. Kanbei își dădu toată silința să fie dur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
de păr, în timp ce un băiețel îi încălecase umerii, apăsându-i în jos capul bătrân. — Joacă-te de-a căluțu’! Fă pe căluțu’ și nechează! Chokansai se târa în patru labe, supus, și când, dintr-o dată, strănută băiețașul îi căzu din cârcă. Doamnele de onoare și ajutoarele râdeau atât de tare, încât se țineau cu mâinile de burtă. Nici chiar la căderea nopții, râsetele și hărmălaia nu se potoliră. Atmosfera din apartamentele femeilor era la fel de diferită de aceea din camera lui Mitsuhide
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
nu făceau excepție, păind pe pământ doar cu niște șosete de mătase grea. Cea mai mică se opri din mers și spuse că voia să se întoarcă la castel. Samuraiul care le însoțea de la castel o calmă, luând-o în cârcă. — Unde mergem? întrebă fetița, cu un fior. — Mergem acasă la un om cumsecade, răspunse Shinroku. Nu! țipă ea. Eu nu vreau să mă duc! Fetele mai mari încercară și ele s-o liniștească. — Trebuie să vină și mama, mai târziu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]