530 matches
-
de lemn”. De la același autor aflăm că lipovenii aveau ”credință diferită” față de cea din Rusia acelor vremuri și că, după ce au început să se stabilească în Moldova, pe la jumătatea secolului XVIII, “au reușit chiar să obțină cîteva mici privilegii de la Cârmuire și de la Mitropoliții țărei”. Aceeași plasare temporală a lipovenilor la Iași, în secolul XVIII, o face și Episcopul Melchisedek în lucrarea sa de referință privitoare la lipovenii de pe teritoriul românesc. Caracteristicile socio-profesionale ale comunităților din Iași au imprimat o anumită
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
acele evenimente a slujitorilor școlii, a rolului și contributiei acestora în timpul revoluției, fiind mai abundente în perioada declinului și a regimului de prigoană instaurat în țară după înfrângerea acesteia. În noiembrie 1848 este înregistrată Porunca Departamentului Istructiei Publice către toate cârmuirile județelor prin care toate școlile normale din orașele căpetenie de județ” să înceteze cu învățătura, iar autoritățile județene să dea fără zăbavă porunci grabnice ca și școlile din sate să înceteze cu totul a funcționa și să îndepărteze din funcție
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
cu ziduri groase. Această biserică a fost construită cu fonduri din contribuțiile a diverși donatori, ale căror nume nu sunt cunoscute, deoarece arhiva a dispărut la desființarea mănăstirii. Mănăstirea a avut, sute de ani la rând, temeinica gospodărire și vrednica cârmuire. Pe la 1900, stareța asezământului mănăstiresc era Xenia Sion, singura femeie monah care, prin vrednicia și credința sa în Domnul, a fost numită de Sfântul Sinod drept arhimandrit rang bisericesc acordat, după regulile creștin-ortodoxe, doar slujitorilor de parte bărbătească ai lui
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
de el. Ziua nu era completă dacă nu reușea să-i citească mesajele. Orice ar fi fost lucrul acela pe care-l simțea pentru el - prietenie, dragoste sau pură curiozitate - Armanoush știa că era reciproc. Oamenii care cred că faimoasa cârmuire otomană era dreaptă nu știu nimic despre Paradoxul Ienicerilor. Ienicerii erau copii creștini, capturați și convertiți de statul otoman, cărora li se dădea șansa să urce pe scara socială doar dacă erau dispuși să-și disprețuiască propriul popor și să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
deasupra răsăritului, chiar mult dincolo de Nistru. Imperiul rus dă semne de reconstituire" (1999); sau: "Așa-zisa Republica Moldova e, orice s-ar zice, un stat artificial, creat printr-un ucaz al lui Stalin [...].Comunismul a transmis prezentei "independențe" moldovenești ștafeta unei cârmuiri de sine stătătoare, prielnice carierismului și "tunurilor" financiare. Regretabil, idealul unionist e încă palid în masa populației de dincolo de Prut, derutată de propaganda sovietică, timorată de sărăcie. Tot atât de regretabilă e și comportarea multor intelighenți din acel spațiu urgisit, care s-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
publicat și cu un număr redus de imagini. La sfârșitul cărții apare cuvântul de Încheiere a episcopului Visarion al Hotinului din care spicuim câteva considerațiuni: ”iubiții mei frați, Împreună slujitori ai Domnului: Au trecut zece ani, de când, chemat a lua cârmuirea duhovnicească a noii eparhii a Hotinului, am lăsat episcopia Argeșului venind În mijlocul frățiilor voastre, ca Împreună să trudim la reînființarea acestei episcopii și prin ea la Întărirea credinței creștine În sufletul poporului din acest colț de țară... ne bucurăm Împreună
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
îi plăceau. Și trebuie să facem nuntă, la biserică, cu popă... Pe-aici oamenii nu mai știu de rânduiala asta. —Așa este... încuviință Niță. Trebuie să ne cununăm ca creștinii, înaintea lui Dumnezeu... Și trebuie să ne ducem și la cârmuire... Dacă trebuie, ne-om duce... vorbi fata pe gânduri. Într-un rând, la despărțire, flăcăul își aduse aminte de ceva și începu a râde. —Ascultă, Marghioliță, zise el, ce-aveai tu atuncea, în hambar, când tot îmi spuneai să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
pui de leu! Tu te-ai întors de la măcel, fiule! Iuda își pleacă genunchii, se culcă întocmai ca un leu; ca o leoaică: cine-l va scula? 10. Toiagul de domnie nu se va depărta din Iuda, nici toiagul de cîrmuire dintre picioarele lui, pînă va veni Șilo, și de El vor asculta popoarele. 11. El își leagă măgarul de viță și de cel mai bun butuc de viță mînzul măgăriței lui. Își spală haina în vin și mantaua în sîngele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
cîrligele și bețele lor de legătură erau de argint; iar căpătîiele erau poleite cu argint. 20. Toți țărușii din jurul cortului și curții erau de aramă. 21. Iată socoteala locașului cortului întîlnirii, făcută după porunca lui Moise, prin îngrijirea Leviților, sub cîrmuirea lui Itamar, fiul preotului Aaron. 22. Bețaleel, fiul lui Uri, fiul lui Hur, din seminția lui Iuda, a făcut tot ce poruncise lui Moise Domnul. 23. El a avut ca ajutor pe Oholiab, fiul lui Ahisamac, din seminția lui Dan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
dacă am aduce pe pământul nostru tot felul de lucruri străine precum uneltele marinărești. — Asta e treaba cârmuitorilor. Sfatul Bătrânilor hotărăște dacă să primească sau nu unelte noi. De când a ajuns un mucos ca tine să se amestece în treburile cârmuirii? Tânăr cum ești, ți se pare că tot ce e nou e și bun! Profilul grav al lui Tanaka îi aduse aminte samuraiului de unchiul său așezat lângă vatră. Era în firea samurailor de țară să prețuiască onoarea mai presus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
împărțite între seniorul Ayugai și oamenii săi. — De-asta se poartă cu noi așa? N-am primit nici un cuvânt de mulțumire din partea Sfatului Bătrânilor, atacă Nishi din nou cu chipul schimonosit. Matsuki îi aruncă o privire rece, disprețuitoare: Asta este cârmuirea. — Ce înseamnă cârmuirea? — Noul Sfat al Bătrânilor este nevoit să tăgăduiască toate părerile seniorului Shiraishi. Toate planurile seniorului Shiraishi trebuie șterse. Mi-e milă de voi, dar... cei care au întruchipat aceste planuri trebuie și ei judecați și dați la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
Ayugai și oamenii săi. — De-asta se poartă cu noi așa? N-am primit nici un cuvânt de mulțumire din partea Sfatului Bătrânilor, atacă Nishi din nou cu chipul schimonosit. Matsuki îi aruncă o privire rece, disprețuitoare: Asta este cârmuirea. — Ce înseamnă cârmuirea? — Noul Sfat al Bătrânilor este nevoit să tăgăduiască toate părerile seniorului Shiraishi. Toate planurile seniorului Shiraishi trebuie șterse. Mi-e milă de voi, dar... cei care au întruchipat aceste planuri trebuie și ei judecați și dați la o parte, chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
părerile seniorului Shiraishi. Toate planurile seniorului Shiraishi trebuie șterse. Mi-e milă de voi, dar... cei care au întruchipat aceste planuri trebuie și ei judecați și dați la o parte, chiar și fără să fi fost înștiințați. Asta e lumea cârmuirii. — Eu sunt doar un ostaș... nu mă pricep la cârmuire. N-am făcut decât să mă supun poruncii de a mă face sol... Nishi își aținti privirea în pământ și umerii prinseră a-i tremura. Matsuki își întoarse fața ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
e milă de voi, dar... cei care au întruchipat aceste planuri trebuie și ei judecați și dați la o parte, chiar și fără să fi fost înștiințați. Asta e lumea cârmuirii. — Eu sunt doar un ostaș... nu mă pricep la cârmuire. N-am făcut decât să mă supun poruncii de a mă face sol... Nishi își aținti privirea în pământ și umerii prinseră a-i tremura. Matsuki își întoarse fața ca să nu-l vadă: — Ei, Nishi. Și acum te socotești tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
De aceea, nu au ales niște oameni potriviți ca soli, ci au ales niște ostași de rang mic care puteau prea bine să moară și pe care puteau să-i lase să putrezească pentru că oricum n-aveau însemnătate. — Asta înseamnă cârmuire? zise Nishi lovindu-și furios cu pumnii. Asta se numește calea cârmuirii? — Cam asta este calea cârmuirii. Acum îmi dau seama de acest fapt. Un lucru socotit bun acum patru ani trebuie judecat astăzi drept lucru rău dacă nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
ales niște ostași de rang mic care puteau prea bine să moară și pe care puteau să-i lase să putrezească pentru că oricum n-aveau însemnătate. — Asta înseamnă cârmuire? zise Nishi lovindu-și furios cu pumnii. Asta se numește calea cârmuirii? — Cam asta este calea cârmuirii. Acum îmi dau seama de acest fapt. Un lucru socotit bun acum patru ani trebuie judecat astăzi drept lucru rău dacă nu mai e de folos. Aceasta este calea cârmuirii. Odinioară planurile seniorului Shiraishi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
mic care puteau prea bine să moară și pe care puteau să-i lase să putrezească pentru că oricum n-aveau însemnătate. — Asta înseamnă cârmuire? zise Nishi lovindu-și furios cu pumnii. Asta se numește calea cârmuirii? — Cam asta este calea cârmuirii. Acum îmi dau seama de acest fapt. Un lucru socotit bun acum patru ani trebuie judecat astăzi drept lucru rău dacă nu mai e de folos. Aceasta este calea cârmuirii. Odinioară planurile seniorului Shiraishi de a aduce bogăție pe pământul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
pumnii. Asta se numește calea cârmuirii? — Cam asta este calea cârmuirii. Acum îmi dau seama de acest fapt. Un lucru socotit bun acum patru ani trebuie judecat astăzi drept lucru rău dacă nu mai e de folos. Aceasta este calea cârmuirii. Odinioară planurile seniorului Shiraishi de a aduce bogăție pe pământul său au fost bune pentru domeniul nostru. Dar acum, când Măria Sa nu mai dorește ca doar un singur domeniu să înflorească, planurile seniorului Shiraishi au ajuns să fie socotite rele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
Măria Sa nu mai dorește ca doar un singur domeniu să înflorească, planurile seniorului Shiraishi au ajuns să fie socotite rele. Seniorul Shiraishi a fost alungat din Sfatul Bătrânilor, iar domeniul său a fost împărțit. E firesc. Cam asta este calea cârmuirii. La fel ca Nishi, samuraiul își încleștă mâinile cu ochii ațintiți la flacăra lumânării. Își încleștă mâinile atât de tare încât unghiile îi pătrunseră în carne. Altfel nu-și putea stăpâni jalea. Cuvintele blânde ale seniorului Ishida. Chipul blajin al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
îi pătrunseră în carne. Altfel nu-și putea stăpâni jalea. Cuvintele blânde ale seniorului Ishida. Chipul blajin al seniorului Ishida. — Chiar și ostașii sunt oameni! gemu pentru prima oară samuraiul ca un animal rănit. Și ostașii sunt tot oameni! — Calea cârmuirii e la fel de aprigă precum o bătălie. Nu poți să duci o bătălie ținând seama de durerea ostașilor. — La fel socotește și Stăpânul? Samuraiul nu voia să creadă că și Stăpânul îmbrățișa aceeași părere, oricare ar fi fost gândurile Sfatului Bătrânilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
și oameni care-și dăduseră viața pentru Stăpân. Stăpânul nu era nici pe departe neputincios precum omul acela sfrijit și amărât cu brațele răstignite. Stăpânul ar fi trebuit să știe toate acestea. Stăpânul? murmură Matsuki compătimitor. Stăpânul este el însuși cârmuirea! Cerul era cu totul acoperit de nori. Din când în când, păduricea se înfiora și de pe frunze cădeau stropi mari de ploaie. În pădurice, un țăran îmbrăcat cu o pelerină tăia surcele. Lângă vatră, samuraiul rupea și el surcele uscate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
rost să se gândească la acest lucru. În Sfatul Bătrânilor fuseseră neînțelegeri între seniorul Shiraishi și ceilalți oameni de seamă, iar apoi seniorul Shiraishi își pierduse puterea. Acum samuraiul putea înțelege cuvintele lui Matsuki atunci când le spusese că asta însemna cârmuirea. El n-avea ce face. Totuși, când se uita la chipul întunecat al unchiului său care-și pusese toate speranțele în faptele nepotului, toate acestea îl dureau. Soția lui, Riku, nu făcea decât să zâmbească trist. Nu-l întreba nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
a folosit de casa Ishida la plănuirea luptelor, dar acum când timpurile s-au schimbat, ne-a aruncat cât colo întocmai ca pe niște pietricele. Nu e vorba că am un dinte împotriva lui. Stăpânul știe prea bine ce înseamnă cârmuirea. Seniorul Ishida amar auzindu-și propriile cuvinte. — La fel stau lucrurile și pentru tine, nu-i așa? Acum câțiva ani ai fost ales să faci parte din solia către țări străine, cu toate că nu aveai decât rangul de ostaș, iar acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
acum. Îi urmase pe samurai ca propria sa umbră. Și nu-i tulburase amărăciunea cu nici o vorbă. „Am crezut mereu că m-am creștinat doar de fațadă. La fel cred și acum. Însă, acum, după ce am aflat câte ceva despre căile cârmuirii, mă gândesc din când în când la omul acela. Chiar mi se pare că am înțeles de ce în toate țările pe unde am fost se afla în fiecare casă câte o statuie a acelui om vrednic de milă. Undeva în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
primi preoți creștini. Stăpânul nostru trebuie cât de cât să se dezvinovățească. Samuraiul nu scoase nici un cuvânt odihnindu-și mai departe mâinile pe podeaua rece. O lacrimă grea căzu pe jos. Iar tu ai fost prins în vârtejul schimbător al cârmuirii. Seniorul Ishida scoase un oftat și un fornăit. — Fără îndoială că ți-e greu. Să știi că bătrânul din fața ta îți înțelege necazul mai bine decât oricine! Samuraiul își ridicase capul și acum se uita țintă în ochii seniorului Ishida
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]