1,691 matches
-
la mare căutare în Cipru, datorită ingredientelor și condimentelor specific mediteraneene folosite ele având un gust deosebit de cele românești. În foarte multe restaurante și taverne cipriote veți găsi,cu siguranță, printre multiplele feluri de preparate ce intră în meniu, „pastourma” - cârnați picanți, din porc, mai ales, pregătiți pe grătar sau la tigaie, cu „pitta” alături, la micul dejun. Mai mult în Grecia, dar și în Cipru, în unele restaurante se servește „loukanika”, un mezel din carne de porc, de obicei, marinată
DESPRE BUCĂTĂRIA CIPRIOTĂ ŞI REMARCABILELE EI DELICII de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355140_a_356469]
-
îngrași porcul!” E prima zi din sărbători, Când a șorici copt miroase. Iar grupuri de colindători Duc urări prin curți și case. De vrei să fii ferit de boli, Să guști din a lui pomană. Restul păstrezi de sărbători La cârnați, piftii, pastramă... Din carne sunt preparate Până în seara de Ajun, Mâncăruri mult așteptate, Pentru ospățul de Crăciun. Se face un semn de cruce Cu sânge de la porc tăiat La copii, pe nas și frunte. Ca jertfă-n chip fără păcat
TRADIȚII ȘI RITUALURI DE IGNAT de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1814 din 19 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/346122_a_347451]
-
cu pielea neagră, Se fac de făpturi nătânge, Vrăji care norocul leagă. Că Ignat ar fi fost frate Cu legendarul Moș Crăciun, Ritual duc mai departe, Colindători de Moș-Ajun. Copii și adulți așteaptă An de an, Ignat să vină Cu cârnați și carne friptă, Cu șorici și cu slănină. Cu ritualuri creștine, Crăciunul e întâmpinat. Iar obiceiuri păgâne Revin cu mituri de Ignat. Din anuarul „TRADIȚII CREȘTINE ȘI RITUALURI POPULARE ROMÂNEȘTI" 20 Decembrie Autor Maria Filipoiu Referință Bibliografică: TRADIȚII ȘI RITUALURI
TRADIȚII ȘI RITUALURI DE IGNAT de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1814 din 19 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/346122_a_347451]
-
evolutivă în contemporan. Ca orice sărbătoare buciumănească, evenimentul - centenar „Ovidiu Bârlea și buciumanii” s-a încheiat cu un spectacol de cântece și dansuri buciumănești prezentat de Ansamblul folcloric „Aurarii” din Bucium - Alba și cu o șezătoare cu aromă de plăcinte, cârnați, slănină, brânză, ouă și ceapă roșie. Dându-și întâlnire pe 20-21 mai la Sărbătoarea Narciselor de la Zlatna, participanții s-au despărțit de evenimentul creator de amintiri cu convingerea că întreaga muncă a lui Ovidiu Bârlea de culegere și de interpretare
CENTENAR OVIDIU BÂRLEA LA MUZEUL ETNOGRAFIC AL TRANSILVANIEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368894_a_370223]
-
pliant la subsuoară și cu o carte educativă în mână, spre a citi în liniște, alături de alți protestatari echipați cu același gen de „arme”. Și ce fac eu, în replică? La plecare îmi pun în bagaj brânză de burduf, slănină, cârnați și țuică de prună, toate direct de la producător și multe-multe cărți, reviste, albume, pliante, CD-uri, DVD-uri, calendare, pliante, cărți poștale etc. Într-un cuvânt: hrană. ---------------------------------------- Gabriela CĂLUȚIU SONNENBERG Benissa, Spania martie 2017 Referință Bibliografică: Gabriela CĂLUȚIU SONNENBERG - ROMÂNIA
ROMÂNIA EDUCATIVĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368992_a_370321]
-
n-ar fi fost mai potrivită decât programul artistic susținut cu înflăcărare de tineri mândri în costumele populare buciumănești care au cântat și au jucat până s-a încins scena și publicul odată cu ei. Recompensați cu cărți, plăcinte și faimoșii cârnați virșli, participanții la întâlnire și-au promis să repete cât de des manifestările culturale dedicate buciumanilor, astfel încât tradițiile lor să devină cunoscute și nepieritoare. Mihaela Rașcu Referință Bibliografică: ÎNTÂLNIRE ÎN MIEZUL DE AUR AL ȚĂRII / Mihaela Alexandra Rașcu : Confluențe Literare
ÎNTÂLNIRE ÎN MIEZUL DE AUR AL ŢĂRII de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/369027_a_370356]
-
care e nevoie, pentru ca toată tehnologia telecomunicațiilor să își piardă complet relevanța. Alături de bilețel, au așezat un buchet de ghiocei, pâine și șuncă, din cămară. Astăzi, cămara este plină de borcane de murături și de marmeladă. Pe cârlige stau agățați cârnați, iar, sprijiniți de perete, saci cu cartofi și saci cu fasole. Savurezi micul dejun, cuprinsă de emoțiile copleșitoare la gândul bătrânilor tăi părinți, ce se luptară, muncind din greu, pentru viitorul tău în această țară. Dar azi nu se mai
O ZI ÎN ROMÂNIA PERFECTĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 2320 din 08 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370796_a_372125]
-
trecut prin Bruxelles, aprovizionându-se cu preparate românești din carne. Exista un magazine știut de majoritatea românilor din zonă, de unde se aprovizionau cu mezeluri și alte preparate din carmangerie, aduse din țară sau făcute acolo după rețete românești, precum mici, cârnați, jamboane, șuncă afumată, tobă, lebăr etc. Mai luase și alte produse de origine turcă sau flamandă, precum cotlete de miel, cârnați și aripioare. Odată ajunși în apartamentul de pe strada Bevrijdingslaan, din cartierul Brugsepoo, nepoata Mary împreună cu fiicele sale pe care
NOTE DE CALATORIE IN BELGIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2289 din 07 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370757_a_372086]
-
aprovizionau cu mezeluri și alte preparate din carmangerie, aduse din țară sau făcute acolo după rețete românești, precum mici, cârnați, jamboane, șuncă afumată, tobă, lebăr etc. Mai luase și alte produse de origine turcă sau flamandă, precum cotlete de miel, cârnați și aripioare. Odată ajunși în apartamentul de pe strada Bevrijdingslaan, din cartierul Brugsepoo, nepoata Mary împreună cu fiicele sale pe care le-am găsit în casă, uitându-se la televizor și-au văzut în continuare de preocupările lor, iar eu cu Radu
NOTE DE CALATORIE IN BELGIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2289 din 07 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370757_a_372086]
-
pe balcon. Aveam destulă carne de gătit și o sticlă cu țuică din prune, originară din Germania, de gustat. Cărbunii s-au încins destul de repede, fiind curent pe balcon, iar cotletele turcești de miel, aripioarele și ceafa de purcel și cârnații flamanzi, precum și micii românești, au început să sfârâie de zor. Stând pe balcon, în curent, fiind expuși direct aerului primăvăratic de afară, am constatat imediat că în partea flamandă era ceva mai răcoare decât în cea valonă, dar după câteva
NOTE DE CALATORIE IN BELGIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2289 din 07 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370757_a_372086]
-
să vezi livada întinsă de nu îi vedeai capătul, plină cu meri, peri și pruni. Casa avea scara și fundația înaltă care era întotdeauna îngrijită, vopsită în albastru iar în apropierea casei era o căbănuță răcoroasă unde ținea bidonul cu cârnați și costițe afumate conservate în untură, deseori bunica îmi șoptea și mă chema să-mi dea câte o bucată de cârnați cu unsoare pe o felie de pâine știind că-mi place tare mult. În cealaltă căbănuță care se afla
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE V de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370958_a_372287]
-
care era întotdeauna îngrijită, vopsită în albastru iar în apropierea casei era o căbănuță răcoroasă unde ținea bidonul cu cârnați și costițe afumate conservate în untură, deseori bunica îmi șoptea și mă chema să-mi dea câte o bucată de cârnați cu unsoare pe o felie de pâine știind că-mi place tare mult. În cealaltă căbănuță care se afla în spatele casei ținea prunele uscate pe care mi le dădea alintându-mă. Făcând o comparație între bunicul și străbunicul meu, bunica
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE V de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370958_a_372287]
-
să vezi livada întinsă de nu îi vedeai capătul, plină cu meri, peri și pruni. Casa avea scara și fundația înaltă care era întotdeauna îngrijită, vopsită în albastru iar în apropierea casei era o căbănuță răcoroasă unde ținea bidonul cu cârnați și costițe afumate conservate în untură, deseori bunica îmi șoptea și mă chema să-mi dea câte o bucată de cârnați cu unsoare pe o felie de pâine știind că-mi place tare mult. În cealaltă căbănuță care se afla
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE 9 de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/370962_a_372291]
-
care era întotdeauna îngrijită, vopsită în albastru iar în apropierea casei era o căbănuță răcoroasă unde ținea bidonul cu cârnați și costițe afumate conservate în untură, deseori bunica îmi șoptea și mă chema să-mi dea câte o bucată de cârnați cu unsoare pe o felie de pâine știind că-mi place tare mult. În cealaltă căbănuță care se afla în spatele casei ținea prunele uscate pe care mi le dădea alintându-mă.Făcând o comparație între bunicul și străbunicul meu, bunica
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE 9 de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/370962_a_372291]
-
cu un amestec de tocătură din ficat boșogi ( plămân ), splină, slănină, fierte în prealabil, cu orez undit, ceapă tocată, boia de ardei și cimbru. Zeama în care s-au fiert mațele este păstrată pentru a se consuma cu turtă. Trandafirii - cârnați în altă parte - sunt pregătiți din carnea trandafirilor ( mușchii burții ) și slănină tocate la bardă și condimentate cu usturoi. Cu acest amestec se umplu mațele subțiri ale porcului. Aceștia se pun la uscat și apoi la fum. Din aceștia se
OBICEIURI ŞI TRADIȚII DE CRĂCIUN – de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369490_a_370819]
-
dată pe ceafă, să tot fi avut vreo 50 de ani. După ce a oprit căruța în fața unui beci, acesta s-a dat sprinten jos și a început să descarce niște saci cu cartofi, unii înalți și înguști, parcă erau niște cârnați uriași, nu ca cei pe care-i foloseau ei, largi și înalți cât jumătate de stat de om și care, plini cu cartofi, cântăreau peste 80 de kilograme, te rupeau de oase nu alta! „Tiii, ce samănă omu’ ăsta cu
CĂINŢA HOŢULUI de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1577 din 26 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353941_a_355270]
-
așează pe câte-un nas, Noi cu toți ne veselim, Când aici ne gulășim. Tralala... Bine-i să ne gulășim ! La o masă, niște babe, Toacă tot ce s-a adus. De purcel câteva labe, Ceapă și cartofi au pus. Cârnaț adus de moșnegi, Toacă că ei sunt prea blegi, Paprika, colesterol, Le amestecă cu spor. Tralala.... Ce minune vom mânca ! Focul pâlpâie în vatră, Foc și-n inimă avem; Bătrânețea nu-i o piatră, Când mâncăm gulaș și bem. În
UNU MAI GULĂŞERESC de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/352688_a_354017]
-
posturile și funcțiile, inclusiv din președinția clubului FC Bayern. Oare ce i-a lipsit acestui om atât de bogat? Banii..., nu au lipsit, avuțiile, tot nu! Funcții pentru care primea sume incredibile, tot nu i-au lipsit! Propria fabrică de cârnați, care-i aduce în fiecare an sume uriașe de profit, a avut și încă mai are. Atunci ce i-a lipsit acestui om, de a ajuns să ”fure” statul și prin asta, pe toți oamenii cinstiți, care-și plătesc conștiincioși
CAZUL HOENEß de DOINA THEISS în ediţia nr. 1169 din 14 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353626_a_354955]
-
Acasa > Impact > Relatare > MISIUNEA Autor: Mihai Batog Bujeniță Publicat în: Ediția nr. 1397 din 28 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului MISIUNEA Marea sărbătoare a Zilei Muncii fusese, ca de obicei, un adevărat triumf. O maree de bere, țuici, șprițuri, mici, cârnați și fleici la grătar, manele, mame disperate că le dispăruseră pruncii în mulțime, tați cu burțile peste bermude, râgâind sonor, extrem de mândri și fericiți, scandaluri și înjurături, pumni, bastoane de la poliție, răgete, ochi vineți, un tzunami (hai, că se poartă
MISIUNEA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347038_a_348367]
-
formă clară. De fapt, ce să fi zis, am mai văzut la mare nudiști, dar îi ocoleam, mi s-a părut de-a dreptul caraghios cum mânca o familie nudă pe o pătură, organele sexuale fiind la câțiva centimetri de cârnați, pește, dulceață. Nu zic, că nu se poate obișnui cu un asemenea peisaj, ca și observator sau actor- jucător, dar totul devine banal la un moment dat. Ori, dragostea e bine să fie învăluită în mister, numai să intuiești momentul
DIVORŢUL de SUZANA DEAC în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357198_a_358527]
-
se bucurau și ei, de bucuria noastră.” Ca în multe alte zone ale Transilvaniei, și la Sebeșul de Sus, în seara de Ajun colindau feciorii, intrând la fiecare casă, dacă erau primiți. Gazdele îi așteptau cu câte-un colac împletit, cârnați și costiță de porc și uneori, le dădeau și bani. În casa în care erau fete, muzicanții ce-i însoțeau le cântau și de joc, și-aici se zăbovea mai mult. Colindele tradiționale erau Viflaimulși Irodul. Ceata de tineri se
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]
-
pentru fiecare flăcău, acolo însemna ce și cât a băut, iar plata se făcea de Sfântul Ion, când se terminau sărbătorile... „Spiritul Crăciunului, atmosfera aceea de sărbătoare de la Sebeșul de Sus, cu obiceiurile și tradițiile sale, mirosul îmbietor de sarmale, cârnați afumați și cartaboș, aroma cozonacului făcut în casă, toate acestea sunt lucruri pe care eu nu le pot uita niciodată” - zice nea Mitică. Multe am mai povestit cu el despre sat, și încă multe au rămas necunoscute mie. Dar m-
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]
-
și banii care s-au terminat, precum și gagicile care umblă înfofolite în palton și încălțate cu galoși, ar fi câteva din motive, însă suficiente să te prăbușească. Din adâncurile întunecate ale fiecărui om, dintre scheletele a sute de sarmale, caltaboși, cârnați, kile de tobă, țuică, bere, vin și zeamă de varză, se ridică rânjind spectrul suicidului, iar gheara sa rece strânge beregățile poporului muncitor. Normal, poporul, după ce stoarce ultima picătură de zaț și ultimul fum din țigară, se declară pregătit să
PUNGA DE PLASTIC, EXTREMĂ URGENŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357472_a_358801]
-
muștar de la străbunica, ca la urmă să fie toate înecate cu o bere, douăzeci, depinde. Erau treburi fără logică, acuma nu garantez că primarul ar fi avut așa ceva, dar a fost orientat. Are și nevastă-sa o tarabă cu făcutul cârnaților calzi și alături socru-său, una cu vin de butuc și țuică din diverse, nu spune din ce, e rețetă proprie. Cine mănâncă de la Speranța, neapărat este îndemnat să treacă alături la udătură. Cine bea de la Zînel un țoi, apoi
TÂRGOVEŢII de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357786_a_359115]
-
pentru că eram bine îmbrăcați cu haine din lână ... confecționate de mamele noastre. Iar în ceea ce-i privește pe bunici, părinți sau vecini, nimeni nu se tânguia. Șopronul era plin de lemne tocate, porcii erau puși la garniță sub formă de cârnați și “bucăți”, totul bine pregătit și bine prăjit...O astfel de iarnă, ca aceasta a anului 2012, era o binecuvântare pentru grâne și pentru copaci, fie ei din pădure sau din grădină. În ultimii ani ... se vorbește mult de Dragobete
DRAGOBETE...SĂRBĂTOAREA IUBIRII LA ROMÂNI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357958_a_359287]