456 matches
-
maximă a zRL-ului zRmax valoarea maximă a zR-ului Apendicele 2 Utilizarea aderenței 1. METODA DE MASURARE PENTRU VEHICULELE CU MOTOR 1.1 Determinarea coeficientului de aderența (k) 1.1.1. Coeficientul de aderență k este determinat ca și câtul dintre forțele maxime de frânare, fără a bloca roțile, și încărcătura dinamică corespunzătoare axei frânate. 1.1.2. Frânele sunt aplicate numai pe un ax al vehicolului testat, la viteza inițială de 50km/h. Forțele de frânare sunt distribuite între
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88811_a_89598]
-
coeficientul de aderență k este dat de: 1.1.9. Un coeficient este determinat pentru axul din față kf și unul pentru cel din spate kl. 1.2. Determinarea aderenței utilizate () 1.2.1. Aderențăa utilizată () este definită ca fiind câtul ratei de frânare maximă cu sistemul operativ de frânare anti-blocare (zAL) și coeficientul de aderență (km), i.e. 1.2.2. De la o viteză inițială a vehicolului de 55km/h, valoarea maximă a ratei de frânare (zAL) este bazată pe valoarea
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88811_a_89598]
-
de categoriile N2 și N3 cu distanța între axele roților < de 3,80m ;i cu h/E>0,25, determinarea coeficientului de aderență pentru axa din spate este omisă. 1.5.1. În acest caz aderența utilizată este definită drept câtul dintre rata maximă de frânare a sistemului operațional de frânare antiblocare (zAL) și coeficientul de aderență (kf), si anume. 2. METODE DE MĂSURARE PENTRU REMORCI 2.1. Aspecte generale 2.1.1. Coeficientul de aderență k este determinat ca fiind
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88811_a_89598]
-
dintre rata maximă de frânare a sistemului operațional de frânare antiblocare (zAL) și coeficientul de aderență (kf), si anume. 2. METODE DE MĂSURARE PENTRU REMORCI 2.1. Aspecte generale 2.1.1. Coeficientul de aderență k este determinat ca fiind câtul dintre forțele maxime de frânare fără blocarea roților și încărcarea dinamică corespunzătoare pe axa supusa frânarii. 2.1.2. Frânele sunt aplicate numai pe axa remorcii testate, la viteza inițială de 50km/h. Forțele de frânare sunt distribuite între roțile
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88811_a_89598]
-
cu alunecarea (alunecare de la 0 la 100%) pentru o viteză de aproximativ 40km/h (1) 1.1.1. Valoarea maximă a curbei reprezintă kvarf și valoarea la 100% va reprezenta kblocat. 1.1.2. Rația R este determinată ca și câtul dintre kvarf și kblocat. 1.1.3. Valoarea lui R este rotunjită la o zecimală. 1.1.4. Suprafața folosită are o raport R cuprins între 1,0 și 2,0 (2) Înaintea acestor teste, serviciul tehnic se asigură că
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88811_a_89598]
-
corespunde lui "k" = 1, și așa mai departe. Fiecare pas începe cu două resturi nenegative "r" și "r". Întrucât algoritmul asigură că resturile scad la fiecare pas, "r" este mai mic decât predecesorul sau "r". Scopul pasului "k" este găsirea câtului "q" și a restului "r" astfel încât să fie satisfăcută ecuația: unde "r" < "r". Cu alte cuvinte, multiplii celui mai mic număr "r" sunt scăzuți din numărul mai mare "r" până când restul este mai mic decât "r". În pasul inițial ("k
Algoritmul lui Euclid () [Corola-website/Science/312202_a_313531]
-
și restul "r" al pasului inițial, și așa mai departe. Astfel, algoritmul poate fi scris ca o secvență de ecuații Dacă "a" este mai mic decât "b", primul pas al algoritmului schimbă numerele între ele. De exemplu, dacă "a" < "b", câtul inițial "q" este zero, iar restul "r" este "a". Astfel, "r" este mai mic decât predecesorul său "r" pentru orice "k" ≥ 0. Întrucât resturile scad la fiecare pas dar nu pot fi niciodată negative, un rest "r" trebuie în cele
Algoritmul lui Euclid () [Corola-website/Science/312202_a_313531]
-
întotdeauna acest cât și acest rest. Teorema împărțirii cu rest a numerelor naturale spune și că "q" și "r" sunt unice, dar unicitatea lor nu este necesară pentru algoritmul lui Euclid. În versiunea originală dată de Euclid pentru acest algoritm, câtul și restul se găsesc prin scădere repetată; adică "r" este scăzut din "r" repetat până când restul "r" este mai mic decât "r". O abordare mai eficientă utilizează împărțirea numerelor întregi și operația modulo pentru a calcula respectiv câtul și restul
Algoritmul lui Euclid () [Corola-website/Science/312202_a_313531]
-
acest algoritm, câtul și restul se găsesc prin scădere repetată; adică "r" este scăzut din "r" repetat până când restul "r" este mai mic decât "r". O abordare mai eficientă utilizează împărțirea numerelor întregi și operația modulo pentru a calcula respectiv câtul și restul. Operația modulo dă restul împărțirii a două numere; astfel, Restul este echivalent cu clasa de congruență din aritmetica modulară. Implementările algoritmului se pot exprima în pseudocod. De exemplu, versiunea bazată pe împărțire trebuie să fie programată ca La
Algoritmul lui Euclid () [Corola-website/Science/312202_a_313531]
-
147). Acest al doilea CMMDC se calculează din CMMDC(147, 462 mod 147) = CMMDC(147, 21), care la rândul său se calculează din CMMDC(21, 147 mod 21) = CMMDC(21, 0) = 21. Într-o altă versiune a algoritmului lui Euclid, câtul de la fiecare pas este crescut cu unu dacă restul negativ rezultat este mai mic în modul decât restul pozitiv tipic. Anterior, ecuația presupunea că "r" > "r" > 0. Se poate, însa, calcula și un alt rest negativ "e" unde "r" este
Algoritmul lui Euclid () [Corola-website/Science/312202_a_313531]
-
b" se poate reprezenta sub formă de combinație liniară a primelor două numere "a" și "b". Cu alte cuvinte, întotdeauna există două numere întregi "s" și "t" astfel încât "g" = "sa" + "tb". Întregii "s" și "t" pot fi calculați pe baza câturilor "q", "q" etc. inversând ordinea ecuațiilor din algoritmul lui Euclid. Începând cu penultima ecuație, "g" poate fi exprimat în termeni de câtul "q" și de cele două resturi anterioare, "r" and "r". Acele două resturi pot fi, de asemenea, exprimate
Algoritmul lui Euclid () [Corola-website/Science/312202_a_313531]
-
numere întregi "s" și "t" astfel încât "g" = "sa" + "tb". Întregii "s" și "t" pot fi calculați pe baza câturilor "q", "q" etc. inversând ordinea ecuațiilor din algoritmul lui Euclid. Începând cu penultima ecuație, "g" poate fi exprimat în termeni de câtul "q" și de cele două resturi anterioare, "r" and "r". Acele două resturi pot fi, de asemenea, exprimate în termeni de câturile corespunzătoare lor și de resturile anterioare, Înlocuind aceste formule pentru "r" și "r" în prima ecuație rezultă "g
Algoritmul lui Euclid () [Corola-website/Science/312202_a_313531]
-
inversând ordinea ecuațiilor din algoritmul lui Euclid. Începând cu penultima ecuație, "g" poate fi exprimat în termeni de câtul "q" și de cele două resturi anterioare, "r" and "r". Acele două resturi pot fi, de asemenea, exprimate în termeni de câturile corespunzătoare lor și de resturile anterioare, Înlocuind aceste formule pentru "r" și "r" în prima ecuație rezultă "g" sub formă de combinație liniară a resturilor "r" și "r". Procesul de substituție a resturilor din formulele ce implică predecesoarele lor se
Algoritmul lui Euclid () [Corola-website/Science/312202_a_313531]
-
t" Rearanjând această ecuație, rezultă formula de recurență pentru pasul "k" Întregii "s" și "t" pot fi găsiți și folosind o metodă echivalentă bazată pe matrice. Secvența de ecuații a algoritmului lui Euclid se poate scrie ca produs al matricilor câturilor 2-pe-2 înmulțite cu un vector bidimensional al resturilor Fie M produsul tuturor matricelor-cât Aceasta simplifică algoritmul lui Euclid la forma Pentru a exprima pe "g" sub formă de combinație liniară de "a" și "b", ambele părți ale acestei ecuații pot
Algoritmul lui Euclid () [Corola-website/Science/312202_a_313531]
-
substitui termenul de la numitor "r"/"r", dând Raportul final al resturilor "r"/"r" poate fi oricând înlocuit folosind următoarea ecuație din serie, până la ultima. Rezultatul este fracția continuă În exemplul de mai sus, s-a calculat CMMDC(1071, 462), iar câturile "q" erau 2, 3 și respectiv 7. Deci fracția 1071/462 poate fi scrisă sub forma după cum confirmă și calculele. Calculul celui mai mare divizor comun este un pas esențial în mai mulți algoritmi de factorizare a întregilor, such as
Algoritmul lui Euclid () [Corola-website/Science/312202_a_313531]
-
a" și "b" sunt ambele alese aleator (cu distribuție uniformă) între 1 și "n" Înlocuind formula aproximativă pentru "T"("a") în această ecuație rezultă o estimare a lui "Y"("n") La fiecare pas "k" al algoritmului lui Euclid, se calculează câtul "q" și restul "r" pentru o pereche dată de întregi "r" și "r" Costul computațional al fiecărui pas este asociat cu găsirea lui "q", întrucât restul "r" poate fi calculat rapid din "r", "r", and "q" Costul computațional al împărțirii
Algoritmul lui Euclid () [Corola-website/Science/312202_a_313531]
-
computațional al fiecărui pas este asociat cu găsirea lui "q", întrucât restul "r" poate fi calculat rapid din "r", "r", and "q" Costul computațional al împărțirii numerelor pe "h" biți scalează ca "O"("h"("ℓ"+1)), unde "ℓ" este lungimea câtului. Pentru comparație, algoritmul original al lui Euclid bazat pe scăderi poate fi mult mai lent. O singura împărțire de întregi este echivalentă cu "q" scăderi ("q" este câtul împărțirii). Dacă raportul "a" supra "b" este foarte mare, și câtul este
Algoritmul lui Euclid () [Corola-website/Science/312202_a_313531]
-
h" biți scalează ca "O"("h"("ℓ"+1)), unde "ℓ" este lungimea câtului. Pentru comparație, algoritmul original al lui Euclid bazat pe scăderi poate fi mult mai lent. O singura împărțire de întregi este echivalentă cu "q" scăderi ("q" este câtul împărțirii). Dacă raportul "a" supra "b" este foarte mare, și câtul este mare și este nevoie de multe scăderi. Pe de altă parte, s-a arătat că sunt șanse mari ca aceste câturi să fie numere întregi mici. Probabilitatea ca
Algoritmul lui Euclid () [Corola-website/Science/312202_a_313531]
-
lungimea câtului. Pentru comparație, algoritmul original al lui Euclid bazat pe scăderi poate fi mult mai lent. O singura împărțire de întregi este echivalentă cu "q" scăderi ("q" este câtul împărțirii). Dacă raportul "a" supra "b" este foarte mare, și câtul este mare și este nevoie de multe scăderi. Pe de altă parte, s-a arătat că sunt șanse mari ca aceste câturi să fie numere întregi mici. Probabilitatea ca un cât dat să aibă o anumită valoare "q" este aproximativ
Algoritmul lui Euclid () [Corola-website/Science/312202_a_313531]
-
este echivalentă cu "q" scăderi ("q" este câtul împărțirii). Dacă raportul "a" supra "b" este foarte mare, și câtul este mare și este nevoie de multe scăderi. Pe de altă parte, s-a arătat că sunt șanse mari ca aceste câturi să fie numere întregi mici. Probabilitatea ca un cât dat să aibă o anumită valoare "q" este aproximativ ln|"u"/("u" − 1)| unde "u" = ("q" + 1). Pentru ilustrare, probabilitatea ca la împărțire să rezulte câtul 1, 2, 3, sau 4
Algoritmul lui Euclid () [Corola-website/Science/312202_a_313531]
-
sunt șanse mari ca aceste câturi să fie numere întregi mici. Probabilitatea ca un cât dat să aibă o anumită valoare "q" este aproximativ ln|"u"/("u" − 1)| unde "u" = ("q" + 1). Pentru ilustrare, probabilitatea ca la împărțire să rezulte câtul 1, 2, 3, sau 4 este aproximativ 41,5%, 17,0%, 9,3%, respectiv 5,9%. Întrucât operația de scădere este mai rapidă decât cea de împărțire, mai ales în cazul numerelor mari, algoritmul lui Euclid bazat pe scăderi este
Algoritmul lui Euclid () [Corola-website/Science/312202_a_313531]
-
și "t" astfel întât "sa" + "tb" = 0. Euclid folosește acest algoritm pentru a trata chestiunea lungimilor incomensurabile. Algoritmul lui Euclid pe numere reale diferă de cel pe întregi prin două aspecte. Primul este că resturile "r" sunt numere reale, deși câturile "q" sunt, ca și mai înainte, întregi. Al doilea este că algoritmul nu este garantat că se termină într-un număr finit "N" de pași. Dacă se termină, atunci fracția "a"/"b" este un număr rațional, adică este raportul a
Algoritmul lui Euclid () [Corola-website/Science/312202_a_313531]
-
și înainte, la fiecare pas "k" trebuie identificat un cât "q" și un rest "r" astfel încât unde "r" = α, "r" = β, și fiecare rest este strict mai mic decât predecesorul său, |"r"| < |"r"|. Prima diferență este aceea că resturile și câturile sunt și ele numere întregi gaussiene, și deci complexe. Câturile "q" sunt în general găsite prin rotunjirea părților reală și imaginară a raportului exact (cum ar fi numărul complex α/β) la cel mai apropiat întreg. A doua diferență constă
Algoritmul lui Euclid () [Corola-website/Science/312202_a_313531]
-
q" și un rest "r" astfel încât unde "r" = α, "r" = β, și fiecare rest este strict mai mic decât predecesorul său, |"r"| < |"r"|. Prima diferență este aceea că resturile și câturile sunt și ele numere întregi gaussiene, și deci complexe. Câturile "q" sunt în general găsite prin rotunjirea părților reală și imaginară a raportului exact (cum ar fi numărul complex α/β) la cel mai apropiat întreg. A doua diferență constă în necesitatea definirii modului în care un rest complex poate
Algoritmul lui Euclid () [Corola-website/Science/312202_a_313531]
-
versiuni de algoritm al lui Euclid, unul pentru divizorii la stânga și alta pentru divizorii la dreapta. Dacă se aleg divizorii la dreapta, primul pas în a găsi CMMDC(α, β) prin algoritmul lui Euclid se poate scrie unde ψ reprezintă câtul, iar ρ reprezintă restul. Această ecuație arată că orice divizor comun la dreapta al lui α și β este divizor comun și al restului ρ. Ecuația analoagă pentru divizorii la stânga ar fi În oricare variantă, procesul se repetă ca mai
Algoritmul lui Euclid () [Corola-website/Science/312202_a_313531]