2,098 matches
-
Si totusi chipul sau de stana ramase-n Hăul cel nemărginit, La fel cum față palida rămîne în cearșaful sau de plumb care nu poate s-o urmeze mai departe 430 Neîncetat aspru dispreț îi roade chipul cel solzos năuntru, Căindu-se adînc fiindcă pierduse chipu' acela minunat de Om. Cu Pizma îl văzu pe Los, cu Pizma pe Tharmas și pe Spectru, Cu Pizma și-n zadar în jurul chipului de stana înota. Acum nemaistînd Drept, Regele Luminii întins cu furie
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
l-a înălțat 455 Și nici din voia-i datu-și-a Legile în vremurile Veșniciei, Fiindcă fiorosul Orc acuma de mînie spumegînd în ceruri se ridícă, Un Rege al urgiei și-al mîniei, o-ntunecoasă grozăvie miniata: Și Urizen, căindu-se, înțelepciunea în abis și-o úită, În chipuri ale preoției, în sumbrele-amăgiri ale căinței 460 În inima și spirit tînguindu-se că peste totul Orc împărățea, Si ca înțelepciunea-i nu slujea decît ca să sporească nedeslușita pofta. Atuncea Tharmas și
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
spirit. Pe-ascuns pleca din Sinagoga lui Satan, Cu Orc vorbi în taină. De Ceruri ea departe îl ascunse Cu pînză cea de în pe care-o numărase Enitharmon, Ea laolaltă-o strînse ca să iși mistuie Vesmintele de Desfrînata 605 Căindu-se amarnic; uneori osîndindu-se pe Șine, plină de remușcări, Iar alteori sărutîndu-și Vesmintele și Giuvaerele și-asupra lor plîngînd; Uneori întorcîndu-se la Sinagoga lui Satan plină de-Orgoliu, Iar alteori plîngînd naintea lui Orc, smerita, tremurînd. De-aceea Sinagoga lui
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
dăruiește lui Alfredo un portret al ei din vremurile bune și îl roagă să-și găsească o tânără față pe care să o ia de soție. Alfredo refuză și îi reproșează bătrânului Germont sfârșitul tragic al Violettei, iar acesta se căiește sincer. Doctorul Grenville nu mai poate intreveni. După un ultim extaz în care declara că se simte bine, Violetta se prăbușește moartă la pământ. Principalele arii din opera Brindisi Libiamo ne' lieti calici din actul I Rezumat : Alfredo este convins
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Falstaff pentru a-l compromite într-un complot. Într-un ansamblu de proporții, 444 femeile și bărbații își unesc vocile și se amuză pe seama ifoselor de cuceritor ale lui Falstaff. Actul ÎI Tabloul 1. Hanul La Jarretière. Mimând că se căiesc, Bardolfo și Pistol își reiau serviciul în slujba lui Șir John. Ei o introduc pe Mrs.Quickly care, recurgând la lingușeli, aranjează o întâlnire între Falstaff și Alice pentru ziua în curs, între două și trei. Quickly pleacă. Falstaff exulta
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
melodie feerica. Celelalte personaje sosesc la rândul lor în costume de carnaval. Bardolfo se aruncă asupra lui Falstaff întins la pământ și toți ceilalați încep să-l ciupească, să-l lovească și să-l insulte. În fața acestui asalt Falstaff se căiește. El nu întârzie să descopere că cei care îl chinuiau nu sunt ființe supranaturale ci oameni; în final el accepta cu grație pedeapsă primită iar Ford anunță apropierea cortegiului nupțial. El accepta să căsătorească și un al doilea cuplu de
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
deși lucrurile s-au schimbat radical. Păcat și regret. Am fi avut și noi nevoie de un sprijin în întărirea independenței și suveranității noastre". Având în vedere că și ulterior am avut neplăceri legate de dorința mea de a găsi căi pentru ca țara noastră să pătrundă în acest spațiu dinamic și de mare perspectivă, doresc să fac precizarea că toate criticile Vestului la adresa lui "Turkmenbashi" aveau o notă pur formală. Cât timp am lucrat în Turkmenistan, nu am observat dorința Occidentului, în
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
și el și se-ntorcea mereu/contimporan cu fluturii, cu Dumnezeu. Voilà la terre bercée du bleu des cieux/ Où îl vécut, contemporain de Dieu ! " (Cântec pentru anul 2000/Chanson pour l'an 2000) (Romanescu, 1998 : 60) ; Eu/nu mă căiesc/c-am adunat în suflet și noroi -/dar mă gândesc la tine. " " Non, je ne regrette pas/D'avoir parmi leș perles/ Du coffre de mon âme/Un peu de boue./ Mon problème ce n'est que țoi [...]. " ( Vei plânge
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
îngrijirilor medicale, și înmormântată într-o groapă comună. Spectrul uman al personajelor culminează, în Drumul Damascului, cu portretul, de substanță dostoievskiană, dar unicat între cazurile reale cunoscute, al unui mărunt torționar care, covârșit de revelația târzie a propriei ticăloșii, se căiește, implorând să fie judecat și pedepsit. Sarcasmul destinului lui Franț Țandără este generat de persistența ocultă, dar activă a speței sale profesionale, astfel încât deconspirarea, într-un proces, a unei întregi rețele malefice este sistematic blocată, iar personajul rămâne condamnat să
DOINA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286814_a_288143]
-
stihu), stihiră (stihira), stihoavnă (stihovina), tipic (tipicu). Apoi numele vechi ale unor sărbători: Blagoveștenie (Bunavestire), Stretenie (Întâmpinarea Domnului), Vovidenie (Intrarea în Biserică), Probojenie (Schimbarea la față), praznic (prazniku-sărbătoare). Avem, în sfârșit, o serie de verbe: a blagoslovi (blagosloviti), a se căi (kaiti), a ispiti (ispitati), a ispăși (uspasiti), a izbăvi (izbaviti), a spovedi (ispovedati), a milui (milovati), a răstigni (rastegnanti), a sfinți (sventiti), a târnosi (tronosati). Anumiți termeni dogmatici, liturgici și de organizare bisericească, de origine greacă (bizantină), au intrat în
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
cel Bun. În partea de sus a Dunării, negustorii italieni n-au întemeiat alte colonii (porturi), ele nu apar în actele Genovei și Veneției. Pe de altă parte, de la centrele comerțului genovez de la Marea Neagră, Caffa, Cetatea Albă, Chilia, se deschid căi pe uscat pentru negustori, dintre care cel mai important era drumul tătăresc, de la gura Nistrului până la Liov, înlocuit la sfârșitul secolului al XIV-lea, de "drumul moldovenesc", Cetatea Albă-Suceava-Liov. Prima mențiune a drumului comercial respectiv datează din 1382, după întemeierea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
copil. Gîndindu-mă în locul bietului băiat, mai mai n-aș fi făcut-o neci eu altfel. Fără de-a prețui prea sus, pot să mă laud că, de l-ar și lua drept ceva mare, n-ar avea de ce să se căiască, căci l-am lăsat să studieze clasicii și să memoreze o mulțime de roluri frumoase. Iar a început să-mi vâjie creierii, și oasele mele nu vor să mă mai servească. (șede) Curios, ce nu ți se-ntîmplă într-o singură
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
de rău mintea mea aprinsă alerga iute înaintea lor, ceea [ce] mă făcea să simt și mai mult neputința mea. Așa ne schimbăm noi oamenii. Cât sîntem juni picioarele aleargă înaintea capului și de multe pasuri neprecugetate trebuie să ne căim. Dar când îmbătrînim, atunci fiecare pas e precugetat, capul umblă iute și picioarele urmează șovăind. DOMNUL Aide că poate s-a-nceput actul din urmă. OFIȚERUL Se poate. Allons mon cher! HISTR[IO] Aș vrea să știu dacă ăștia a
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
cătră LAIS) Drept aducere aminte ia podoabele aceste Și în schimb tu dă iertare astei inime oneste Pentru multa supărare ce-n opt zile ți-am făcut-o Și pe care câteodată a ascunde n-ai putut-o. LAIS Te căiești, deci ai iertare. Și, ca semn de adevăr, Tu ia capsula aceasta c-o șuviț-a mea de păr Spre aducere aminte. ARIOBARSANES Mulțumesc preamult. Ei bine, Iată, domnii mei, ce iute am ajuns până la fine. Liniștea amândurora v-a lăsat
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
le pui ca să mă duc la bal să fie acolo gata. Mai vârtos, îți zic, păzește cea mai mare taină! Juana se trase după ce primi de la stăpînă-sa cei patruzeci de galbeni hotărâți pentru Beppo. După ce se duse camerista, Henrietta se căi pentru că a amăgit-o pe dânsa care o crescuse cu toată dragostea unei mume; pe urmă, mai cetind biletul ce îi adusese pescarul din partea lui podesta de Sorrenta, începu a zice: - Bietul Pergoleze! El, atât de bun, atât de
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
pe țărm cu ochii ațintați asupra bărcei ce se făcea nevăzută, învăluită în manta cea fumegoasă a nopții. III Când Henrietta intră în ospelul tatălui său era șapte ceasuri de dimineață...... în vremea trecerii de la Sorrenta la Neapol ea se căi de multe ori de nebuneasca mișcare ce a făcut, căci, deși fără cercare de lucrurile lumii, simțea însă că purtarea sa a fost mai mult decât ușoară și că oricine altul fără de Pergoleze ar fi întrebuințat rău poziția în care
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Osmolar) în jurul valorii de referință (0,297 Osmolar). Ca parte componentă a mecanismelor osmoreglatoare, în hipotalamus sunt prezenți neuroni ce funcționează ca osmoreceptori specializați. 5.6. Canale ionice membranare Așa cum am arătat mai sus (cap. 5.3.), canalele ionice sunt căi transmembranare preferențiale pentru substanțe hidrofile, de nivel intermediar între pori și transportori în ce privește rata de transfer și selectivitatea. Funcția de canal ionic este asigurată de ansambluri oligomerice de proteine transmembranare (intrinseci). Insistăm din nou asupra faptului că transportul prin canale
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
silise pe Manoil Comnen, despotul Epirului, să deziste de la titlul de împărat și impusese epigonilor dinastiei Comnenilor din Epir omagiul de fidelitate cătră tronul împărătesc din Niceea. Dar laurii aliatului nu lăsau nici pe regele româno-bulgar în liniște, încît se căia de pe acuma de alianța sa cu Vatatzes; căci presimțea cu drept cuvânt și se temea de reînceputul avânt al romeilor, de vreme ce el însuși stăpânea preste un popor ce fusese odinioară supus împărăției romeice. Ioan Asan hotărî deci să denunțe îndoitul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
din Niceea. Cei trei frați Comneni întreținură cu latinii ce domneau în Pelopones și Eurip relații pacinice și amicale. Dar soarta nu-i îngădui lui Manoil Comnen o domnie lungă, și {EminescuOpXIV 121} pe patul său de dureri el se căi amar de călcarea jurăm]ntului; i fidelității comisă în contra lui Vatatzes. Curând după aceasta își închise ochii și împărăteasa Irina, soția lui Vatatzes, femeie distinsă prin spiritul și prin virtuțile ei. Puțin după asta îi urmă în ceea lume și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
vede toate. Să punem asupra noastră frica lui Dumnezeu și a chinurilor veșnice și să evităm pricinile păcatelor și locurile unde putem cădea, căci mulți ne întristăm pentru păcate, dar iubim pricinile lor. Dacă totuși am săvârșit păcatul, să ne căim și să încercăm să ne eliberăm de el tot cu atâta tărie și intensitate cu care am păcătuit. „Cel ce a slujit până la săturare plăcerilor trupului și faptelor lui are trebuință și de săturarea cu ostenelile nevoinței în sudorile grelei
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
în aluat, din care se cocea pâine (ca în această arhaică recomandare de descoperire a unui hoț : „De vrei să cunoști furul, să scrii pe pâine dospită : eța, stra, fa, ariga, eriafa - și să dai aceluia pă cine te vei căi, că să va vădi” ; cf. 120, p. 359), fie pe un vas de lut (ca în această „rețetă” populară din 1744 : „Când se încuie [= constipă], omul sau dobi- tocul, scrie aceste cuvinte pe un taler nou : Fison, Gheon, Tigru, Eufrat
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
să fie așa cum sunt... Vorbele bătrânului aproape că îl anesteziară pe Bella. Era de notorietate că amintirea eșecului prevestit de apropiați pe care împăratul îl înregistrase în încercarea lui de a înfrînge Abația îl bântuia încă. De parcă s-ar fi căit brusc de spusele sale, N'Gai Loon începu să vorbească repede și cu glas aproape șoptit: - Știți bine, Sire, câte probleme am avut până am reușit să-l acordăm pe Allin la gândurile Alaanei. V-am prevenit încă de când am
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
brusc. Penitentul ieși. Era rîndul lui. Se ridică îngrozit și intră orbește în boxă. Sosise clipa în cele din urmă. În penumbra liniștită îngenunche și-și ridică ochii către crucifixul alb agățat deasupră-i. Dumnezeu putea să vadă că el se căia. Își va mărturisi toate păcatele. Confesiunea lui va fi lungă. Toți care se aflau în capelă vor ști atunci cît fusese de păcătos. Lasă-i să știe. Era adevărat. Dar Dumnezeu făgăduise că-l va ierta dacă se căiește. El
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
se căia. Își va mărturisi toate păcatele. Confesiunea lui va fi lungă. Toți care se aflau în capelă vor ști atunci cît fusese de păcătos. Lasă-i să știe. Era adevărat. Dar Dumnezeu făgăduise că-l va ierta dacă se căiește. El se căia. Își împreună strîns mîinile și le înălță către imaginea albă, rugîndu-se din ochii întunecați, rugîndu-se din tot trupul tremurător, legănîndu-și capul încoace și încolo ca o făptură pierdută, rugîndu-se cu gemete pe buze153. În prima parte a
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
va mărturisi toate păcatele. Confesiunea lui va fi lungă. Toți care se aflau în capelă vor ști atunci cît fusese de păcătos. Lasă-i să știe. Era adevărat. Dar Dumnezeu făgăduise că-l va ierta dacă se căiește. El se căia. Își împreună strîns mîinile și le înălță către imaginea albă, rugîndu-se din ochii întunecați, rugîndu-se din tot trupul tremurător, legănîndu-și capul încoace și încolo ca o făptură pierdută, rugîndu-se cu gemete pe buze153. În prima parte a fragmentului, Stephen funcționează
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]