2,726 matches
-
uitați la o cremă de călcâie. FATA Așa, ȘIII? BODYGUARDUL Păi, dacă vă uitați la o cremă de călcâie, înseamnă că aveți probleme cu călcâiele, domnișoară. Logic, nu? FATA (nervoasă de-a dreptul) Deloc, domnule. Nu am nici o problemă cu călcâiele. BODYGUARDUL Ciudat, domnișoară, foarte ciudat... FATA Mă uitam pentru maică-mea, dacă chiar vă interesează. BODYGUARDUL Siiigur... FATA Sunteți deja foarte impertinent și v-aș ruga să nu vă mai jucați de-a Sherlock Holmes cu mine. Începe nervoasă să
Tataie bodyguardul de farmacie by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19113_a_20438]
-
fără să știm decât firul de cântec, puțin mai subțire ca dorul când cetina sub lună și-adoarme izvorul. Împlătoșat în coajă de mesteacăn o apăram de zmei, eram prințul ei cu părul de aur. Odată i-am scos din călcâi un dinte-ascuțit de balaur ce-a vrut să mi-o fure. Împărăția noastră era din pădure și până-n Orionul înalt, despre care spunea iazul morii că-i poartă la tărâmul celălalt. Cerbi se-nchinau printre brazi ca prin schituri ascultând
POEME DIN AFARA TURNULUI DE FILDEŞ de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361143_a_362472]
-
timp la ceasul universității. Aroma sângelui sfidă culorile zădărniciei Popasul meu retrage însemnele, inspirația Își ascunde confidenta cu purpura viei Când buzele tale își etalează grația. Într-o apoteoza a poeților care scapă mileniul ce vine Nisipul se strecoară sub călcâiele mării Se gâdilă și cade în refluxul din sine Când ștergi cu rochia culorile mării. Mirarea încremenește pe fruntea nucului bătrân Spovedania mea nu se mai încrede în secunda revenirii Eu nu mai am timp să aman Veacul ce vine
APOTEOZA POETULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1204 din 18 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360250_a_361579]
-
prinț bogat cu două care cu boi, șapte vaci, un măgar și douăzeci de oi își pusese în gând să mă răpească! Dar și eu aveam zestre bună de la tata, un țap și treizeci de capre! - Te-ar fi mâncat călcâiele să fugi cu el!? - Ai avut noroc c-ai fost mai iute de picior! De fapt nu tu, ci calul pe care m-ai aruncat în seara aia înstelată și fără lună când te agățaseși în pârleaz. - Și sărise tat
O VIAŢĂ NOBILĂ, UNDEVA ÎNTRE CARPAŢI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360196_a_361525]
-
stadioane, parcuri închise și altele de care oamenii au atâta nevoie. Mediatic, Arena Națională devine o vedetă căci, în stil românesc, să nu faci un acoperiș care să respecte proiectul, e mană cerească pentru federație, politicieni care văd aici un călcâi al lui Ahile. Al cui? Al lucrurilor prost făcute cu bani mulți. Exemplele sunt atât de multe, încât te ia jalea. De ce nu există o preocupare viguroasă pentru a scoate România din fundul curții? De ce nu concentrăm resursele politicilor publice
România din fundul curții () [Corola-blog/BlogPost/338208_a_339537]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > BUJOR DE MUNTE Autor: Elena Spiridon Publicat în: Ediția nr. 1335 din 27 august 2014 Toate Articolele Autorului știți cum vine valul?! o huruială mai intăi în călcâi, apoi în fiecare cămară și, când șuvoiul intră în inimă, inundă tot obrazul și lasă în urma lui bujor de munte, care este ocrotit de lege, de legea divină, că, acolo unde bujori nu-s, dragostea s-a dus... doar nu
BUJOR DE MUNTE de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1335 din 27 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/357263_a_358592]
-
nu-și fac sarcinile de serviciu. - Păi... dacă erau deștepți... (filosofic) vă mai chemau pe dumneavoastră să-i descurcați? (pentru el) Ce bine că mai sunt și proști în țara asta... (își bagă mâinile în buzunare și se rotește pe călcâie) Să-i săpuniți bine! O merită pungașii... (nu-i place privirea colonelului care-l săgetează) ... Am spus ceva greșit? - Mă-nveți ce să fac, nu? (pe un ton categoric) Dodoloanță!... - La ordin, să trăiți! - Fă-ți ba-ga-je-le... (mică pauză) Execu-ta
CE BLESTEM!... de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360754_a_362083]
-
sate când se scaldă, Ca broaștele în apă caldă. Noaptea comete oglindesc, Tușe-n spectacolul ceresc. Dar cea mai mare fericire Și poate marea împlinire, O simt când luna stă să cadă Pe trupu-ți suplu de naiadă. Iar eu sărut călcâi și gleznă Din trupul cufundat în beznă. Pătrunzi în mine, te pătrund Pe patul dragostei din prund. În tot adâncul îmi ascunzi Sânii și umerii rotunzi. Pârâu îți sunt și te-nvelesc, Naiadă-mi ești și te iubesc ! *** Surse romane
NAIADELE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384605_a_385934]
-
închide în urma lui.) X: Iarăși am greșit. O să încerc ușa galbenă. (Merge spre ușa galbenă. Bate la ușă. Ușa se deschide și se arată o copilă de optsprezece, nouăsprezece ani, o copilă cu un păr galben ce-i ajungea până-n călcâie.) Copila cu părul galben: Cauți pe cineva? X: Tu trebuie să fii sora soarelui? Copila cu părul galben: Sunt sora focului, a șarpelui de munte ce pândește printre stânci. Sunt ageră și sprintenă. Mă aprind într-o clipă și ard
UȘA PIERDUTĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382374_a_383703]
-
roșului de mac cu deochi. Sunt R-ul și P-ul făptașii, repere ce lovesc încrezut, R-ul și P-ul sunt nașii, punctul, e de fapt un nou început. 1. Reperaj: astăzi oamenii sunt altfel, nu mai au doar călcâiul vulnerabil, precum în antichitate Ahile, slabi sunt cu totul, iar luptele nu se mai dau pe câmpii însângerate, ci prin baruri, discoteci și luxoase vile. 2. Reperaj: gura este acum slabul punct precum a lui Ahile călcâi și fără greșeală
POEME (4) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382459_a_383788]
-
mai au doar călcâiul vulnerabil, precum în antichitate Ahile, slabi sunt cu totul, iar luptele nu se mai dau pe câmpii însângerate, ci prin baruri, discoteci și luxoase vile. 2. Reperaj: gura este acum slabul punct precum a lui Ahile călcâi și fără greșeală putem spune că războaiele între intenții se iscă, între fierbinți și călâi, iar adevăratul deșert e în goalele minți, nu între dune. 3. Reperaj: viața e ca scara din cotețul de găini, rudimentară, scurtă și plină de
POEME (4) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382459_a_383788]
-
Nămețilă, care va organiza apărarea ținuturilor cu luptătorii săi de zăpadă. Iarna se întoarse către Nămețilă: - Uriașule, ai grijă cum organizezi apărarea Palatului și Temniței Troienelor Uriașe, iar în ținuturi vezi ce faci cu Oamenii de Zăpadă! - `Țeles, Majestate! bătu călcâiele matahala. - Iar tu, Babă Cloanță Cotoroanță, unde ești? - Aici, Măria Ta! zise Cotoroanța ieșind grăbită dintr-un cotlon și împiedicându-se în fusta flenduroasă spre hazul celorlalți. Iarna se înfurie: - Apăi nu așa, Cotoroanță spurcată, că te biciuiesc! Ia poziția
MĂRŢIŞOR-24 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382591_a_383920]
-
de sub ochișori Cum pleacă trenuri spre vrăjite gări Lacrima în cascadeă Spre pântec să nască izvor În loc de vânt Mă desenez pe mine în părul tău Cântând Mi-am lepădat aripile Umblu cu piciorul desculț Zbor cu vulturi scriu pe nori Călcâiul îmi sângerează de dor Mi-am uitat pantoful în inima ta Și eu te voi visa Noapte bună, Domnită În zori voi bea apă vie Trezește-mă nu acum Nu acum, nu acum Atunci cand cerul îți scutură absența Pe umărul
NOAPTE BUNĂ, DOMNIŢĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383922_a_385251]
-
reflect în pereți de oglinzi. M-arăt o siluetă în tonuri arămii, creată într-o clipă a jocului alienării părintelui meu, pictorul. Cu privirea zălogită în spatele unei legături plumburii, își înmuiase arătătorul într-o esență de ghindă strivită de-un călcâi nărăvaș, apoi îl îmbibase în uleiul unor nuci nimicite de exacerbate pofte vegetale și-l plimbase pe-o pânză în contur nehotărât. Când întregul cercetat cu latul palmei s-a dovedit acoperit, s-a aruncat asupra ochiului meu stâng. Irisul
COCOŞUL CU PENE DE RUBIN de ANGELA DINA în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382865_a_384194]
-
recunoscut ochii tăi nu mă pot păcăli învârte câteva inele în jurul meu și ajută-mi inima să cânte de azi suntem iar împreună și din toate încercările numai una nu o pot trece. o cunoști nu mai repet lovitura de călcâi în pământ pentru că azi... ...e ziua pământului, spune domnul clovn n-o mai repeta calcă ușor ca pe apă apoi îmi dă ghes inimii să scriu scrie și taci taci și cântă acolo mai vin vin... el a sărit în
N-O MAI REPETA... CALCĂ UŞOR CA PE APĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382895_a_384224]
-
o legătură tabăra asta creștină în care tu ai fost, cu faptul că Oana este în clasa a doua la Seminarul Teologic Ortodox...? - Bineînțeles că are ! Cea mică , o țandără care n-a sărit departe de trunchi, se răsuci pe călcâie și rosti scurt, mai mult pentru sine, o concluzie ce țâșni ascuțit, precum un fulger. -O să mă gândesc, să văd cum pot rezolva să avem și noi la Seminar, „Sarment de Beaujo-lais, la, la, le ! Florica Pățan, TEZE ȘI
TEZE ȘI TAIZE de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382991_a_384320]
-
din 25 noiembrie 2016. Ce tablou nefiresc Unii stau rezemați de hotarele lumii și privesc plictisiți fumul gros, risipit, Alții dau foc la rugi și atâta nebunii Morții cațără cruci, nu e timp de dormit, Mai aleargă prin jar cu călcâiele fripte, Cu cenușă-n genunchi, câțiva oameni, haotic, Adunând gloanțe vii și pumnale înfipte De la mame și fii cu obrazul cianotic, Parcă urlă și luna prinsă-n cer sângeriu, Chiar și lupii s-au dus, s-au ascuns prin păduri
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/382946_a_384275]
-
după leșuri dau goana, ... Citește mai mult Ce tablou nefirescUnii stau rezemați de hotarele lumiiși privesc plictisiți fumul gros, risipit,Alții dau foc la rugi și atâta nebuniiMorții cațără cruci, nu e timp de dormit,Măi aleargă prin jar cu călcâiele fripte,Cu cenușă-n genunchi, câțiva oameni, haotic,Adunând gloanțe vii și pumnale înfipteDe la mame și fii cu obrazul cianotic,Parcă urlă și luna prinsă-n cer sângeriu,Chiar si lupii s-au dus, s-au ascuns prin păduri
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/382946_a_384275]
-
oamenii-și sapă amarul și-l sorb? Dar apa cea vie, de secole curge. Puțini se opresc să curețe-n ea Vorbire, sau faptă, au cuget de sânge - în noapte câțiva doar pornesc după stea. E greu să lovești cu călcâiul țepușul, Pustia să-ți fie tovarăș pe veci - căci dosnic și greu și pieptiș e urcușul pe al Golgotei munte, cu spaimele-i reci. * Dar Cel ce ridică din negură firea, ce ființei suflare și cuget a dat, El nu
INSULA CUVINTELOR DE ACASĂ (1) SĂBIILE DUHULUI (STIHURI) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385339_a_386668]
-
să adăpi o furnică. Dar cui îi pasă? Totul e să știi cum să mă iei. Pietrișul meu mărunt și poros, nimic altceva decât lavă solidificată măcinată mărunt, sau, dacă vreți, piatră ponce, ca aceea pe care o folosim pentru călcâie, adună în alveolele sale toată umezeala aerului răcoros de noapte și-o ține în el până vine căldura zilei. Cu greu se descurcă picăturile să iasă de acolo, evaporându-se încet și hrănind vița de vie din soiul parfumat al
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92957_a_94249]
-
pe zi. Ea este forma lui de a comunica cu Alah, pentru a-și exprima recunoștința și adorația. Rugăciunile constau din versuri recitate din Coran. Face parte din acest ritual obligația de a se spăla pe mâinile, cap, picioare și călcâie și de a se orienta cu fața spre Mecca. Pomana este al treilea stâlp din fundament. Ea poartă numele de zokat. Presupune renunțarea la o parte din venituri în favoarea unor scopuri caritabile și are menirea de a contribui la câștigarea
Islam: cinci stâlpi și ultima înfățișare [Corola-blog/BlogPost/93079_a_94371]
-
și că, pe ori unde am trece se vor lua după urmele noastre, de oarece era iarna și deci ne trăda zăpada. Și atunci, iată ce am făcut; ne-am descălțat și am încălțat opincile întors, adică cu gurguiul la călcâi și la fel am încălțat și vacile. Trecând granița pe intuneric, a doua zi noi veneam spre Valea Iepii, iar finanții mergeau după urmele noastre spre graniță... Cu toate că Moș Damaschin vedea bine din râsul meu nestăpânit că negustoria lui nu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93275_a_94567]
-
trăiești”. Ei bine, nu. Destul, năpârcă! Țara a vrut să trăiască fără tine. Țara a vrut ca tu să crăpi, în sfârșit. Iar ea să trăiască în veci, în libertate, în democrație, în fericire. Pe tine te-a strivit cu călcâiul ei uriaș și apoi s-a spălat îngrețoșată. Peste o generație amintirea ta odioasă se va spulbera în tenebrele istoriei din care te-ai zămislit. Ptiu! x Am scris pamfletul ”Năpârcile”, dintr-o suflare, în ziua de 24 decembrie 1989
Tinerii eroi și năpârcile. Iluzii seculare și glorii de o zi [Corola-blog/BlogPost/93185_a_94477]
-
sunt gata să se răfuiască cu poporul, din impozitele căruia sunt întreținuți și remunerați la nivel - primesc salarii de peste 4000 de grivne. În loc să-și sărbătorească jubileul de 25 de ani de la înființare, această formațiune specializată, menită să țină ucrainenii sub călcâi, a primit cartonaș galben - liderii opoziției au înaintat în Rada Supremă un proiect de lege cu privire la desființarea „Berkut”-ului. Însă nu sunt susținuți și de cei de la conducere, de regionali și comuniști. Adevărul e că nu toți cei din „Berkut
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93322_a_94614]
-
Fox, ho, ho!... În cele din urmă a încălecat totuși: o gloabă cu nume generic, Rezerva. Firește, ținută la coardă. Își merita cu prisosință Rezerva numele, nimic n-o îndupleca s-o ia la trap măcar. Zadarnice erau imboldurile din călcâie, zadarnice smuciturile frâului, pasul plictisit al animalului nu cunoștea vreo modificare. Vedea cu coada ochiului incisivii proeminenți, îmbrăcați în viplă, ai instructorului lucind batjocoritor. Se simțise umilit. Îl bătuse gândul să renunțe. Ei, mai reziști, mai reziști?... îl lua în
CALUL NEGRU de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2242 din 19 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383141_a_384470]