450 matches
-
lui Răpan în mine și vocea Domnului vorbea acum prin gura mea eu eram acum micul Răpan în doar zece minute m-au luat pe sus și mi-au făcut șocuri electrice pentru prima oară și când mi-au pus călușul la gură m-am simțit cu adevărat liber
noul Mesia by Ofelia Prodan () [Corola-website/Imaginative/7591_a_8916]
-
în douăzeci și două de vârste deodată ploile strangulează fericiri din larg pe culoare labirintice cineva mă ia în spate ca pe-un pardesiu jerpelit lumea toată se scurge din buzunare - depărtarea o schimbă-ntr-o oază în urmă rămâne călușul de vată: un șacal rătăcit care-mi amușină tălpile spre casă suvenir de după-amiază mă înghit aerul se potolește în mine ca un prunc ghiftuit ferestrele casei dărâmate se holbează în gol o batistă albă înșiră ce-a mai rămas
Poezie by Daniela Popa () [Corola-website/Imaginative/8957_a_10282]
-
alimentare, de îmbrăcăminte, farmacii și alte unități necesare pentru aprovizionarea localnicilor și a locuitorilor comunelor învecinate. Pe teritoriul orașului se află Casa de cultură și biblioteca orășenească; muzeul a fost desființat, aceeași soartă având-o și cinematograful. Cunoscutul ansamblu folcloric Călușul Scornicești, la care au activat de-a lungul timpului numeroși interpreți și dansatori, are acum doar secție pentru juniori. Tradiția călușului este totuși prezentă în fiecare an la sfârșitul lunii iulie în timpul festivalului „Sărbătoarea pâinii”, festival de muzică și dansuri
Scornicești () [Corola-website/Science/297043_a_298372]
-
Casa de cultură și biblioteca orășenească; muzeul a fost desființat, aceeași soartă având-o și cinematograful. Cunoscutul ansamblu folcloric Călușul Scornicești, la care au activat de-a lungul timpului numeroși interpreți și dansatori, are acum doar secție pentru juniori. Tradiția călușului este totuși prezentă în fiecare an la sfârșitul lunii iulie în timpul festivalului „Sărbătoarea pâinii”, festival de muzică și dansuri populare dedicat încheierii recoltatului grâului. Biserici monument istoric: Pe teritoriul orașului se află Spitalul de pneumoftiziologie Olt, Policlinica orașului, un centru
Scornicești () [Corola-website/Science/297043_a_298372]
-
un capăt o piesa(de lemn în general) împotriva loviturilor, știrbirilor, crăpărilor. Are formă de regulă dreptunghiulară, poligonală, ovală, iar când este rotundă se numește "verigă"; cot=um(unitate de măsură) egală cu distanța de la cot la nivelul pumnului închis; căluș=um egală cu distanța de la vârful degetului mare la vârful degetului arătător întinse la limită (vechea măsură românească "șchioapă"=17.5 cm); cicsâguri=totalitatea sculelor și/sau uneltelor necesare (ori avute) pentru o activitate (ocupație) anume; cănură=lână netoarsă ori
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
din care oamenii își procură apa când merg să muncească la câmp. Vechea școală, clasele I-IV, a fost reconstruită din temelii în ultimii ani. Nu departe de localitate a trecut Drumul Sării. Multă vreme în localitate s-a jucat călușul de sărbătoarea Sfântului Ilie iar tinerii anilor 1940-1950 încă mai mergeau la hore în zile de sărbătoare și la clicuri (întâlnirile moderne de astăzi). Astăzi, de Sfântul Ilie, ca și în trecut, există obiceiul de a merge, împreună cu familia și
Cătunu, Teleorman () [Corola-website/Science/301791_a_303120]
-
2016, aproape jumătate din cele peste 300 de persoane plecate din Plopi, în ultimele decenii, în țară și străinătate, țin legătura între ele și cu cei din sat prin facebook. Se mai păstrează și astăzi un obicei străvechi, cel al Călușului, care se desfășoară în fiecare an, de Rusalii, după vechiul ritual, puțin alterat, dar total diferit de ceea ce cunoaștem a fi Călușul, așa cum apărea el la Cântarea României. Un alt obicei interesant, cu origini străvechi, precreștine, ca și Călușul, era
Plopi, Teleorman () [Corola-website/Science/301823_a_303152]
-
ele și cu cei din sat prin facebook. Se mai păstrează și astăzi un obicei străvechi, cel al Călușului, care se desfășoară în fiecare an, de Rusalii, după vechiul ritual, puțin alterat, dar total diferit de ceea ce cunoaștem a fi Călușul, așa cum apărea el la Cântarea României. Un alt obicei interesant, cu origini străvechi, precreștine, ca și Călușul, era cel al ,"Mamaiacei"". ,Mamaiaca" sau ,Mama Iaka"(Mama cea puternică) se făcea când era secetă. Atunci, femeile mai în vârstă puneau pe
Plopi, Teleorman () [Corola-website/Science/301823_a_303152]
-
al Călușului, care se desfășoară în fiecare an, de Rusalii, după vechiul ritual, puțin alterat, dar total diferit de ceea ce cunoaștem a fi Călușul, așa cum apărea el la Cântarea României. Un alt obicei interesant, cu origini străvechi, precreștine, ca și Călușul, era cel al ,"Mamaiacei"". ,Mamaiaca" sau ,Mama Iaka"(Mama cea puternică) se făcea când era secetă. Atunci, femeile mai în vârstă puneau pe copii să facă o păpușă din lut (numită ,mamaiacă", de la care numele obiceiului) care trebuia ,jelită" cu
Plopi, Teleorman () [Corola-website/Science/301823_a_303152]
-
de muncă în construcție. Conform dovezilor arheologice, civilizația a fost expusă violențelor și conflictelor cu alte orașe-state. În războaie era utilizate arcul și alte arme din bronz. Orașele erau cucerite sau incendiate, iar prizonierii erau legați, orbiți, li se puneau căluș în fața noilor stăpânitori. Malurile fluviilor Eufrat și Tigru sunt fertile și roditoare. Nefiind precipitații, săparea irigațiilor era necesară. Agricultura, cultivarea cerealelor a apărut și s-a intensificat, luând amploare. Cultivarea câmpurilor necesită colaborarea dintre oameni, astfel, s-a introdus un
Antichitatea () [Corola-website/Science/304633_a_305962]
-
cel folosit în piesele „slow” de jazz. Acordeonul și chitara execută acordurile placat (nearpegiat); ele pot servi și ca instrumente soliste. Formațiile instrumentale mai apropiate de spiritul tradițional se pot acompania și cu o brace (vioară sau violă al cărei căluș a fost retezat, pentru se putea trage arcușul simultan pe toate corzile) sau un violoncel. Cele mai multe instrumente soliste sunt monofonice (nu pot produce sau nu practică interpretarea pe mai multe voci), între care: vioara, mandolina (mai rar), bouzouki, clarinetul, taragotul
Muzică populară () [Corola-website/Science/312342_a_313671]
-
Caransebeș. Acest început plin de entuziasm tineresc a fost continuat de o cariera artistică și jurnalistică pe măsură. Între 1978 și 1988 colaborează cu numeroase ansambluri profesioniste din Reșița, Caransebeș și mai ales București (Ciocârlia, Doina, Cununa Carpaților, Doina Bucureștiului, Călușul, Izvorașul, Banatul, Orchestra Nicolae Bălcescu, Doina Bârzanei, Caransebeșana, Reșițeana, Semenic). Acesta este o perioadă foarte bogată în apariții la televiziune unde lucrează alături de profesioniști ca Tudor Vornicu, Florentina Szatmari, Eugen Gal, Virgil Comșa, Alex Fabian, Theodora Popescu, Gheorghe Palcu, Marin
Valeria Arnautu () [Corola-website/Science/312380_a_313709]
-
consecință, pentru a putea asigura un acordaj stabil, mai grav decât cel al viorii). Viola este alcătuită din corp (cutia de rezonanță), gât (tastieră) și cap (ce conține sistemul de prindere și - uneori - acordare a corzilor). Pe corp este fixat călușul, pe care se sprijină corzile și care determină înălțarea acestora față de corp. Deasupra corpului, corzile sunt prinse la un loc de cordar, în apropierea căruia se pot agăța „fixuri” (șuruburi fixe), pentru acordarea cu precizie a corzilor (în lipsa lor, se
Violă () [Corola-website/Science/309827_a_311156]
-
se pot agăța „fixuri” (șuruburi fixe), pentru acordarea cu precizie a corzilor (în lipsa lor, se vor folosi cheile de acordaj). De vreme ce execuția se face folosind arcușul (instrumentul are o rezonanță prea slabă pentru ca ciupitul corzilor să producă o sonoritate satisfăcătoare), călușul și tastiera sunt construite în așa fel încât arcușul să aibă acces la fiecare coardă; ele vor fi dispuse la înălțimi diferite, în forma unui arc de cerc, unde corzile din mijloc sunt cele mai înalte. Arcușul se trage aproximativ
Violă () [Corola-website/Science/309827_a_311156]
-
care acompaniamentul se constituie în formule fixe. Cel mai adesea, violoncelul va marca timpii (de regulă, notați convențional cu pătrime), iar viola poate merge pe formule cu valori mai scurte sau sincopate. Folosită astfel, viola devine instrument aproape exclusiv armonic. Călușul instrumentului se retează, parțial sau total, permițând arcușului punerea în vibrație simultană a trei sau patru corzi. De multe ori, a patra coardă va fi scoasă (Do sau la); restul de trei vor fi acordate diferit. Spre exemplu, în estul
Violă () [Corola-website/Science/309827_a_311156]
-
creativ), se obțin flajeolete (naturale, dacă coarda e lăsată liberă și artificiale, dacă se adaugă acțiunea mâinii stângi și astfel poziția flajeoletului trebuie modificată cât să păstreze proporțiile flajeoletului natural).. Alte tehnici includ poziția arcușului pe lungimea corzii: mergând spre căluș (indicația este "sul ponticello"), sunetul devine mai sec și strident; execuția deasupra tastierei ("sul tasto") creează un sunet mai plin. Atunci când nu se folosește deloc un arcuș, corzile vor fi ciupite cu degetele; procedeul se numește "pizzicato". O variantă a
Violă () [Corola-website/Science/309827_a_311156]
-
reprezintă participanții la dansul Călușului, dans tradițional românesc, prezent în timpurile vechi atât în Moldova, Oltenia cât și în Transilvania. În mod tradițional, dansul se execută în săptămâna dinaintea Rusaliilor, și are scop cathartic (tămăduitor), însă există documente istorice care atestă practicarea dansului și cu
Călușarii () [Corola-website/Science/309448_a_310777]
-
care atestă practicarea dansului și cu alte ocazii, de exemplu, dansul executat de soldații lui Mihai Viteazul, ""călușerii"", ce se aflau sub conducerea căpitanului Baba Novac, în cadrul sărbătorii date de Sigismund Bathory în 1599, la Piatra Caprei, lângă Alba Iulia. Călușul este un obicei românesc practicat de Rusalii și ține de cultul unui străvechi zeu cabalin numit de tradiția populară a dacilor Căluș, Căluț sau Călucean. Piesele din „echipamentul” călușarilor poartă și ele denumiri care amintesc de numele zeului, mișcările dansului
Călușarii () [Corola-website/Science/309448_a_310777]
-
conducerea căpitanului Baba Novac, în cadrul sărbătorii date de Sigismund Bathory în 1599, la Piatra Caprei, lângă Alba Iulia. Călușul este un obicei românesc practicat de Rusalii și ține de cultul unui străvechi zeu cabalin numit de tradiția populară a dacilor Căluș, Căluț sau Călucean. Piesele din „echipamentul” călușarilor poartă și ele denumiri care amintesc de numele zeului, mișcările dansului simbolizând tropăiturile și comportamentul cabalin. România este prezentă pe Lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității UNESCO cu Ritualul Călușului (inclus la 25
Călușarii () [Corola-website/Science/309448_a_310777]
-
populară a dacilor Căluș, Căluț sau Călucean. Piesele din „echipamentul” călușarilor poartă și ele denumiri care amintesc de numele zeului, mișcările dansului simbolizând tropăiturile și comportamentul cabalin. România este prezentă pe Lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității UNESCO cu Ritualul Călușului (inclus la 25 noiembrie 2005), Doina (2 octombrie 2009) și Ceramica de Horezu (3-7 decembrie 2012).
Călușarii () [Corola-website/Science/309448_a_310777]
-
5, scrie despre dansurile războinice ale tracilor, între care unul cu caracter colectiv, în care mai mulți dansatori înarmați simulau înfrângerea unor dușmani. Posibil ca aceste dansuri să fi existat și la tracii nord-dunăreni și să fi stat la baza Călușului românesc. În "Tristele" lui Ovidius apare versul "Păstorul cânta din fluierele lui lipite cu smoală" (V,25.). Herodot mai amintește toba folosită de geți, iar Athenaios menționează fluierele și o liră specific getică, numită "magadis". O informație dată de Teopomp
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
devine capitala noii formațiuni pe care a întemeiat-o el este susținută de cercetători ca L. Candea și V. Oghină, dar și de unele legende locale legate de lacul Craiovița și fata craiului înecată. Unii etnografi susțin că dansul popular "Călușul" sau "Caloianul" și-ar avea originile în această perioadă. Cneazul Ioan 1247. Bogdan Petriceicu-Hașdeu fixează originile numelui orașului în epoca cneazului Ioan care apare pe Diploma cavalerilor Ioaniți , cnezat înghițit apoi de voievodatul lui Litovoi. Există și o altă legendă
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
costume populare cu brâu tricolor, cântă cântece populare românești și dansează “Călușarii”. Conducătorul ansamblului declara următoarele în anul 2009: ""Ni se permite să dansăm și să cântăm doar piesele care fac parte oficial din folclorul Republicii Moldova. Am ajuns să jucăm «Călușul» numai în satul nostru...”" În fiecare vară, este organizată în sat o veche tradiție, o trântă în care se întrec bărbații tineri și în putere ai satului. Acest eveniment este cunoscut astăzi sub numele “Pehlivanul satului”. Conform recensământului din 2001
Erdec-Burnu, Ismail () [Corola-website/Science/318407_a_319736]
-
dezintegrat de corp. Kate rămâne în urmă pentru a o salva pe Sasha, amândouă fiind aproape ucise; acestea rămân separate de restul grupului. Simon începe să o suspecteze pe doamna Paley ca fiind un spion, așa că o leagă îi pune căluș, însă raze de cristal încep izbucnesc din pereți. Văzând că nu o mai poate salva pe doamna Paley, Simon o înjunghie cu un cuțit. Max și Julia, tulburați de uciderea ei, se duc în altă încăpere. Acolo fac sex; fără
Cubul 2 () [Corola-website/Science/323444_a_324773]
-
de a rezista tensiunii mari exercitate de corzi, care altfel ar deforma structura din lemn a pianului. Elementele esențiale pentru producerea sunetului într-un pian sunt: (1) corzile metalice lovite de (2) ciocănelul din lemn cu cap de pâslă, (3) călușul pe care sunt fixate corzile prin intermediul unor șiruri de cuie metalice, și care transmite vibrația corzii către (4) placa de rezonanță din lemn, care are rolul de a transforma vibrația corzii în unde sonore. Coarda singură produce un sunet aproape
Pian () [Corola-website/Science/297164_a_298493]