491 matches
-
ritual care vine de la săritul peste foc pentru a scăpa de iele, zânele rele. Dansul Călușarilor este cunoscut ca fiind remediul pentru vindecarea unui suflet care a privit Dansul Ielelor ce i-a luat mințile, acesta fiind singurul leac. Dansul Călușarilor este un dans păstrat din vechime și care urmărește să îndepărteze vraja picurată peste cel sedus și să pună pe fugă ielele. La sate, în special, se păstreaza tradiția ca în această zi să se ducă la biserică pentru a
Rusaliile: Noaptea Ielelor sau a jocului Căluşarilor () [Corola-journal/Journalistic/69785_a_71110]
-
nu e de capul lui. El e cocoțat și ținut în funcție de un alt nenorocit: Mircea Sandu. Care știa, bine, că ageamiul ăsta n-a avut rezultate ca antrenor la Universitatea Craiova și Pandurii (unde se înverșuna să-l bage pe călușarul de fi-su, un antitalent înnăscut) și mai știa că bișnițarul titularizează la Națională tot felul de repetenți, pentru a le crește cota și a-i vinde, în colaborare cu niște ticăloși de geambași (impresari). Echipa Națională a României a
Vadim Tudor: "Victor Piţurcă e tumoarea din fundul lui Mircea Sandu" by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/74752_a_76077]
-
cu totul vreo 10-15 la număr, până și colegul nostru Grigurcu, mi se pare mie că a renunțat la înverșunarea cu care avea în obicei să-i trateze, nici mai mult, nici mai puțin, ca pe o echipă compactă de "Călușari" jucând de mama focului, în Epocă, pe la festivalurile Cântarea României. Ba chiar amâna, evita să scrie despre cărțile lor. l Odată însemnați cu această pecete infamantă, pe care probabil că unii, dar nu mulți, o și meritau, cei care au
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11552_a_12877]
-
din afara standului, cum aveau toți ceilalți expozanți. Nu exista nimic care să-ți trezească interesul de a face o excursie pe plaiurile mioritice. Față de bogăția tradițiilor etalate la «Ziua Porților Deschise» din toate colțurile Europei, românii au venit doar cu călușarii. «Ambasadorul» nostru, cunoscut de toți colegii străini, era Hagi, iar valorile de origine română erau promovate în pliantele altor țări“, au mai povestit elevele timișorence. Impresionant este faptul că tinerele, în ciuda vârstei și a lipsei de experiență, au putut sesiza
Agenda2003-12-03-a () [Corola-journal/Journalistic/280831_a_282160]
-
cele mai cerute în momentele difuzate de Televiziunea Română. A jucat în filme de televiziune precum "Directorul nostru" (1955), "Telegrame" (1959), "Politică și delicatese" (1963) sau "Mofturi 1900" (1964). În teatru a deținut roluri în spectacole precum "Pe aripile Revistei", "Trei Călușari", "Vitamina M... Muzica!", "Horia și Radu își asumă riscul", " Cu muzica e... de glumit!", "Carnaval la Tănase" și "Nepotul domnului prefect". 17 octombrie - Mircea Ghițulescu, scriitor Scriitorul Mircea Ghițulescu a murit la vârsta de 65 de ani. Mircea Ghițulescu a
Vezi ce mari oameni a pierdut România în anul 2010 () [Corola-journal/Journalistic/70872_a_72197]
-
pungă de plastic, iar restul în spatele blocului. Înjure-mă oricine de nostalgie comunistă, dar am tânjit după acea explozie de bucurie pusă la cale de TVR-iști înainte de ’89... Cu ce eforturi numai ei știau. Mai era o “sârbă”, un “călușari”, o “țâpuritură”, un grup folcloric din Bihor, Maramureș, Teleorman sau din Moldova... Vrând-nevrând te bucurai sincer, sperând că, poate, noul an avea să schimbe ceva-ceva. Deșertăciune multă vreme - știm bine. Ora 12 din noapte era o dezlănțuire terifiantă de culori
“Sărmane Yorik!” by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13227_a_14552]
-
popular „Nedeea Românilor“. Organizatorii, C.J. Timiș și Primăria comunei Tomești, au invitat formații artistice prestigioase din țară - Ansamblul Profesionist „Banatul“ din Timișoara, Ansamblul folcloric „Ghiocelul“ din Giroc, Ansamblul „Făgețeana“, Ansamblul din Brănești, formația de dansuri și gupul vocal din Pietroasa, călușarii din comuna Tomești, ansamblul reunit „Sorocul“ din Alioș și Fibiș, ansamblul de dansuri din comuna Sânmihaiu Român și ansamblul „Flori de câmpie“ din Giarmata Vii - și din străinătate - ansamblul și fanfara românilor din Straja (Republica Serbia) și un grup de
Agenda2006-33-06-01-cultura invaamant () [Corola-journal/Journalistic/285115_a_286444]
-
nu este regizat de oamenii domnitorului. Se întoarseră amândoi în cort și Ștefan fu nevoit să recunoască: — Nu știu, măria ta, ce ar putea să fie; sunt prea departe, se aud și lăutari. — Lăutari? Eh, Doamne, cum am uitat? Sunt călușarii! Repede terminați răvașele, îngrijiți-vă să plece repede. Apoi, către slugi: Să-mi pună un tron spre cortul domniei sale marelui spătar. În cortul nostru să aștepte zece dorobanți odihniți. Se lasă de pe dealuri cetele de călușari. Ia! Auziți? Vodă vorbise
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
cum am uitat? Sunt călușarii! Repede terminați răvașele, îngrijiți-vă să plece repede. Apoi, către slugi: Să-mi pună un tron spre cortul domniei sale marelui spătar. În cortul nostru să aștepte zece dorobanți odihniți. Se lasă de pe dealuri cetele de călușari. Ia! Auziți? Vodă vorbise românește și Selin nu înțelesese nimic, așa că făcu un semn a nedumerire spre Ștefan, care cu mâna îi arată că trebuie să aștepte puțin. Când prima ceată de bărbați îmbrăcați în cămăși și ițari albi apăru
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
deseneze pe albul lemnului râuri și flori, spirale și valuri. Pe măsură ce se apropiau, lăutarii cântau tot mai rapid iar dansul se transformă într-un fel de galop dezlănțuit care-i aduse pe cei treisprezece bărbați în fața lui Brâncoveanu. Primul, vătaful călușarilor, făcu un semn și cei unsprezece călușari căzură toți deodată în genunchi în fața voievodului, muzica tăcu, iar cel în petice - mutul călușului - se trase într-o parte. Brâncoveanu se ridică în picioare, jucându-și în mâna dreaptă bastonașul cu mâner
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
spirale și valuri. Pe măsură ce se apropiau, lăutarii cântau tot mai rapid iar dansul se transformă într-un fel de galop dezlănțuit care-i aduse pe cei treisprezece bărbați în fața lui Brâncoveanu. Primul, vătaful călușarilor, făcu un semn și cei unsprezece călușari căzură toți deodată în genunchi în fața voievodului, muzica tăcu, iar cel în petice - mutul călușului - se trase într-o parte. Brâncoveanu se ridică în picioare, jucându-și în mâna dreaptă bastonașul cu mâner bătut cu pietre prețioase. — Să trăiești, măria
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Selin, Toma Cantacuzino îi traducea șoptit și-i explica tot ceea ce se întâmplă. Cei unsprezece bărbați îngenunchiați își lăsară trupurile puțin pe spate într-o poziție nefirească ținând bățul orizontal cu amândouă mâinile, cu ochii țintă la voievod. — Ai fost călușar, măria ta? — Prin părțile Olteniei, când eram flăcău. Trei ani. Toate privirile boierilor se ațintiră asupra lui Brâncoveanu. — Am spus! țipă vătaful spre călușarii prosternați, care săriră drept în picioare, urlând neomenește: — Hălălăi șa! De pe dealuri le răspunseră ca niște
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
o poziție nefirească ținând bățul orizontal cu amândouă mâinile, cu ochii țintă la voievod. — Ai fost călușar, măria ta? — Prin părțile Olteniei, când eram flăcău. Trei ani. Toate privirile boierilor se ațintiră asupra lui Brâncoveanu. — Am spus! țipă vătaful spre călușarii prosternați, care săriră drept în picioare, urlând neomenește: — Hălălăi șa! De pe dealuri le răspunseră ca niște ecouri aceleași hăulituri. Cei unsprezece, tot nemișcați, cu picioarele depărtate, cu bățul tot orizontal priveau spre domn. — Iartă-ne, măria ta, s-a întâmplat
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
să fi fost ast-toamnă mușcat de un șarpe și trebuie să se aleagă un nou vătaf că vin Rusaliile... Ne-ar plăcea s-o facem aci la măria ta. — Multă cinstire îmi aduce gândul domniei tale, mare vătaf de călușari, și primim cu plăcere, dar cum ați aflat că vom poposi aci? — Iscoade, măria ta, avem iscoade. Să cheme cetele, măria ta? — Cheamă-le! Un semn și cei unsprezece, fără să-și ia nici un avânt, se desprinseră de pământ, făcând
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
săreau, mimau că ar fi nărăvași și nu se lăsau înșeuați, ridicau picioarele ca să fie potcoviți, făceau acrobații iar printre ei, ca un fel de negare a lor, dar păstrând ritmul muzicii, mutul își juca rolul în mod desăvârșit. Când călușarii tropăiau lovind ritmat pământul cu picioarele, mutul dansa în mâini; dacă flăcăii săreau în sus, el făcea tumbe; de se închinau la domn, el se închina lui Selin, și tot așa, în aparență contradictoriu, sublinia armonia dansului și a acrobațiilor
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
închinau la domn, el se închina lui Selin, și tot așa, în aparență contradictoriu, sublinia armonia dansului și a acrobațiilor. Nu se întunecase când au amuțit lăutarii, ca să lase să se audă ceilalți lăutari ce aduceau încă trei cete de călușari. De ce vorbesc românește? îl întrebă mirat Selin pe Toma Cantacuzino. — Așa vorbesc ei, sunt aromâni sau chiar români curați. — Sunt mulți pe aici? Or fi, cine-i numără? — Beiul știa că sunt români prin părțile astea? — Ei cum să nu
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
repezit mâncând de multe ori vocalele și cum discuția lor se făcea în șoaptă în timp ce flăcăii din ceata cealaltă dansau stăpâniți de ritmul lăutarilor, vodă își încorda toată luarea aminte ca să priceapă tot. N-am știut că ești vătaf de călușari. — Eh, ce nu face omul ca să poată să colinde timp de o lună toate coclaurile pe unde trăiesc rumânii! La noapte intrăm în codri, să se facă nașterea călușului și apoi, până ajunge iar lună nouă, ține-te frate! Și
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
întorsese. Intră în ceata lui de pe margine, se sfătui cu cei unsprezece și, sărind în sus de pe loc, intră în jocul celorlalți. Se apropie de vătaful lor, își făcură niște semne neînțelese pentru privitori și, la un gest brusc, toți călușarii ridicară cu amândouă mâinile bețele deasupra capetelor și hăuliră: — Hălăi șa, hălăi șa, hălălăi șa! Se aruncară toate cele patru cete în joc. Torțele începură să se aprindă. Ritmurile se schimbau, alternând cele repezi cu cele lente. — Hălăi șa! Prima
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
să ne-nchipuim că se organizează un festival muzical la care participă un cuartet de coarde, un boșiman cu un instrument straniu și neidentificat, o formație de rave și o trupă de jazz, la care se mai adaugă și niște călușari, acolo, pentru culoare locală. Pretextul? Toate acestea reprezintă muzica zilelor noastre și, când spunem "muzică", ne putem gândi la oricare dintre aceste genuri. Prin urmare, ele au dreptul să intre în competiție. Deloc diferită e situația din poezia contemporană. Dacă
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
Așa, e umilitor. Doamne, mă gândesc acum ce-ar fi însemnat cununia cu ea. Ce tămbălău, ce mizerie! Bloody Mary cu voal și lămâiță și buchetul de mireasă în brațe, țipând și gesticulând de fericire. Tarafurile reunite zdrăngănind la țambal, călușarii apărând de după un colț: hop-șa, hop-șașa! Chiote și voie bună și ea în capul mesei, năclăită de lacrimi, și mă-sa cu cocuri triple punând în fața fiecăruia plicul pentru bani. Și-apoi, spre dimineață, ducând buldogița în pat și chinuindu
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
pantaloni specifici nordului Transilvaniei) dau o notă distinctă. Dansurile alternează între mișcări armonioase, ușoare, feminine și dansuri bărbătești, foarte rapide și pline de forță. Instrumentele muzicale folosite sunt, în general, aceleași, însă predomină vioara și toba. 16 VII. CĂLUȘUL SAU CĂLUȘARII Partea de Sud a țării, regiunile Oltenia și Muntenia, sunt reprezentate de un extraordinar dans bărbătesc, Călușul sau Călușarii. La originea acestui dans, s-a aflat o practică magică prin care erau vindecați cei care sufereau de afecțiuni psihice, boli
ANSAMBLUL ARTISTIC TRANDAFIR DE LA MOLDOVA by LUMINIŢA SĂNDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/254_a_495]
-
rapide și pline de forță. Instrumentele muzicale folosite sunt, în general, aceleași, însă predomină vioara și toba. 16 VII. CĂLUȘUL SAU CĂLUȘARII Partea de Sud a țării, regiunile Oltenia și Muntenia, sunt reprezentate de un extraordinar dans bărbătesc, Călușul sau Călușarii. La originea acestui dans, s-a aflat o practică magică prin care erau vindecați cei care sufereau de afecțiuni psihice, boli care erau considerate a proveni de la ființe fantastice, numite în credința populară iele sau Rusalii. De altfel, de acest
ANSAMBLUL ARTISTIC TRANDAFIR DE LA MOLDOVA by LUMINIŢA SĂNDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/254_a_495]
-
acestui dans, s-a aflat o practică magică prin care erau vindecați cei care sufereau de afecțiuni psihice, boli care erau considerate a proveni de la ființe fantastice, numite în credința populară iele sau Rusalii. De altfel, de acest joc, al Călușarilor, este legată sărbătoatea numită Cincizecimea, Pogorârea Sfântului Duh, numită popular Rusaliile. Călușarii prezintă însă și aspecte anterioare creștinismului: jocul a fost legat de originea și de străvechiul cult al Soarelui. Elementele costumului au semnificații magice, iar la steagul călușarilor se
ANSAMBLUL ARTISTIC TRANDAFIR DE LA MOLDOVA by LUMINIŢA SĂNDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/254_a_495]
-
cei care sufereau de afecțiuni psihice, boli care erau considerate a proveni de la ființe fantastice, numite în credința populară iele sau Rusalii. De altfel, de acest joc, al Călușarilor, este legată sărbătoatea numită Cincizecimea, Pogorârea Sfântului Duh, numită popular Rusaliile. Călușarii prezintă însă și aspecte anterioare creștinismului: jocul a fost legat de originea și de străvechiul cult al Soarelui. Elementele costumului au semnificații magice, iar la steagul călușarilor se leagă pelin, busuioc și usturoi, plante considerate și ele magice și care
ANSAMBLUL ARTISTIC TRANDAFIR DE LA MOLDOVA by LUMINIŢA SĂNDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/254_a_495]
-
al Călușarilor, este legată sărbătoatea numită Cincizecimea, Pogorârea Sfântului Duh, numită popular Rusaliile. Călușarii prezintă însă și aspecte anterioare creștinismului: jocul a fost legat de originea și de străvechiul cult al Soarelui. Elementele costumului au semnificații magice, iar la steagul călușarilor se leagă pelin, busuioc și usturoi, plante considerate și ele magice și care îi apără pe dansatori de duhurile rele. 17 VIII. DATINI ȘI OBICEIURI POPULARE De asemenea, Ansamblul Folcloric Trandafir de la Moldova are în repertoriul său datini și obiceiuri
ANSAMBLUL ARTISTIC TRANDAFIR DE LA MOLDOVA by LUMINIŢA SĂNDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/254_a_495]