2,654 matches
-
Andrada, nu cu medicinista. Te rog să o respecți atât timp cât este prietena mea. - Ete te, mă! De când ai devenit tu așa de afectat de cum ne adresăm noi gagicilor tale? - Nu-i gagica mea, ci prietena, să-ți intre bine în căpățâna ta seacă. Degeaba termini o facultate că tot nu-ți vine mintea la cap. - Gata mă! Ce-i atâta gargară pentru o fată. - Măi să fim bine înțeleși, de astăzi să nu vă mai aud că spuneți ceva jignitor la adresa
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1299 din 22 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349459_a_350788]
-
Capela lui Adam - Se află la poalele colinei Golgota. După relatările tradiției, Hristos a fost răstignit deasupra mormântului în care se află craniul celui dintâi om - Adam, spălând astfel păcatul originar. Locul Răstignirii lui Hristos a primit denumirea de Locul Căpățânii sau Golgota în ebraică; - Capela celor 40 de mucenici și a lui Iacov, fratele Domnului - Chiar dacă nu are legătură cu patimile Domnului ține, din punct de vedere arhitectural, de Biserica Sfântului Mormânt. Ea se află situată în spatele curții și a
SPRE CALAUZIREA LA DESAVARSIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349143_a_350472]
-
peste 1600 de deținuți politici. ,,Cum să nu le dau mâncare? Păi, dacă eu vă spun că arătau ca luptătorii! In societate nu se mânca carne, dar la unitate se dădea de cinci ori pe săptămână. Sigur, mai mult subproduse, căpățâni, gheare, dar aveau în farfurie miros de carne. Odată, mi-a fost adus de la Jilava un lot. Erau prăpădiți rău de tot. Bătuți. Gălbejiți. M-am dus la Lunca Dunării personal să-i primesc, venise un tren cu ei. M-
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA – CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în edi [Corola-blog/BlogPost/344377_a_345706]
-
în cauză e un vlăjgan cât crucea, de vreo doi metri înălțime, lat pe spate ca bivolul și ciolănos ca un elefant, nu ți se mai pare nimic ciudat, văzând parascovenia cu pricina. În discordanță cu hoitul descris mai sus, căpățâna lui Silviu e mică și rotundă, ca o ghiulea și e împodobită cu un păr spălăcit și țepos, mai tot timpul tuns scurt, ca la ocnă. Nu e vreo frumusețe deosebită, nu e un Narcis de la țară, dar te surprinde
DIN LUMEA REALĂ A SATULUI -PROZĂ SCURTĂ UMORISTICĂ- de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344421_a_345750]
-
spălare în apa din canistră, a urmat clătirea și praful de sare, să-l pătrundă până se va face jarul în grătar. Crapul aștepta și el la rând, având pregătită aceeași soartă ca și cea a confraților săi mai mici. Căpățânile și cozile erau tranșate pentru borșul de acasă, dacă va avea chef colega de baltă de așa ceva, iar restul, acoperit cu prosoape curate, la umbra mașinii, era în așteptare pentru sfârâitul pe grătarul încins. Când a fost grătarul gata, am
VALEA MARE – VALEA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1758 din 24 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344410_a_345739]
-
în casă! Era să înghețe în pădure! zise vecinul. N-au stat mult pe gânduri, l-au dus în casă, l-au întins pe pat. Capul îi era greu, nu știa nimic ce se întâmpla în jurul lui. - Aduceți repede două căpățâni de varză, cu frunze mari, să-i oblojim mâinile și picioarele degerate! dădu ordine vecinul, care știa bine ce-i de făcut în asemenea împrejurări. În fine, l-au îmbrăcat în cămașă de casă, i-au înfășurat și legat picioarele
CADOUL DE CRĂCIUN de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1089 din 24 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347676_a_349005]
-
împrejurimile acestuia, precum și în zona de nord al ținuturilor vâlcene. Cu siguranță vor fi încântați de splendorile geografice întâlnite atât pe spectaculosul defileu al Oltului, Valea Lotrului până la barajul Vidra și mai departe până la Obârșie, Valea Latorița, dar și Munții Căpățânii și Muntele Cozia. La toate acestea se adaugă numeroasele stațiuni, printre care amintim Olănești, Govora Băi, Călimănești-Căciulata, Voineasa... Obiectivele turistice din aceste itinerare pot fi îmbogățite cu complexele monahale creștin ortodoxe. De fapt, întreaga zonă de centru-nord al județului Vâlcea
UN COLŢ DE RAI DIN AREALUL ROMÂNESC de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 823 din 02 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366058_a_367387]
-
bisericuță a fost construită acum câteva secole din trunchiul unui singur stejar secular. Și acum se mai află în incintă câțiva stejari de sute de ani. De acolo se poate ajunge la mănăstirea Surpatele și Govora sau, pe sub poalele Munților Căpățânii, la complexul monahal Horezu, la Mănăstirea Bistrița unde se află moaștele Sfântului Grigore Decapolitul, iar la intrarea în spectaculoasele cheiuri ale Bistriței, Arnota. Apoi pe lângă munte spre Olănești, Mănăstirile Pătrunsa, Jgheaburi, Sărăcinești, Iezer, unde se află moaștele Sfântului Antonie și
UN COLŢ DE RAI DIN AREALUL ROMÂNESC de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 823 din 02 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366058_a_367387]
-
în chiloți pe plaje din alte țări iar marile noastre conducătoare își scoteau la iveală ”produsele” cu care natura le-a gratulat. Că și proasta asta de NATURĂ, când dă, dă numai într-o parte, nu bagă minte și-n căpățâni ca bostanii de tip Roberta Anastase, clonați pentru următoarele crace parlamentare, blonde, politiciene și trup și suflet dedicate poporului. Poporul, ca orice popor, prost, a tot așteptat să-i meargă mai bine. Și la o vreme - s-a săturat. „Revoluție
DIN ROMÂNIA (3) de ŞTEFAN DORU DĂNCUŞ în ediţia nr. 969 din 26 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364961_a_366290]
-
Mântuitorului, mânuitorii cuvântului scris s-au adunat la Muzeul Municipiului București să se bucure de încă o carte a poetei Victoria Milescu, 101 POEME, Editura Biodova, 2009, carte ce face parte din Colecția Ideal, inițiată și îngrijită de scriitorul Vasile Căpățână”. Astfel, într-o zi de dublă sărbătoare pentru scriitoarea Victoria Milescu, alături de domnia sa, ca dovadă a prețuirii de care se bucură, s-au aflat nume de mari condeieri precum: Vasile Căpățână, Radu Cârneci, Mircea Micu, Gheorghe Istrate, Florentin Popescu, Mihai
ÎNTRU „TIHNA PELERINULUI” CITIND „CUVINTE DE MĂTASE” de FLORICA GH. CEAPOIU în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365656_a_366985]
-
din Colecția Ideal, inițiată și îngrijită de scriitorul Vasile Căpățână”. Astfel, într-o zi de dublă sărbătoare pentru scriitoarea Victoria Milescu, alături de domnia sa, ca dovadă a prețuirii de care se bucură, s-au aflat nume de mari condeieri precum: Vasile Căpățână, Radu Cârneci, Mircea Micu, Gheorghe Istrate, Florentin Popescu, Mihai Antonescu și Lucian Gruia. Tot cu poeta Victoria Milescu ne-am întâlnit și în acea zi fierbinte de vară, care în albumul meu de fotografii (realizate de scriitorul Ion Lazu) este
ÎNTRU „TIHNA PELERINULUI” CITIND „CUVINTE DE MĂTASE” de FLORICA GH. CEAPOIU în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365656_a_366985]
-
Nălbitoru Publicat în: Ediția nr. 779 din 17 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Era în vara anului 2008 când, printr-o decizie a sorții, l-am întâlnit pe inginerul și poetul Puiu Răducan, la Sf tul Schit Pahomie din Munții Căpățânii. Peste câteva zile am fost invitat la o lansare de carte a acestuia, pentru ca, la două săptămâni de la acest eveniment, să mă prezinte conducerii Forumului Cultural Râmnic al cărui membru am devenit. Atunci i-am cunoscut pe domnii: Alexandru Popescu
UN DASCĂL AL CULTURII VÂLCENE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 779 din 17 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351926_a_353255]
-
sa de mag, rosti oarecum acuzator: - Ăiii, da’ nu sîîî poatiii, ăiii, cîîî.... Umbrela cu mâner din fontă descrise un arc elegant prin aerul încărcat de electricitate și se opri cu un sunet sec (nici nu se putea altfel!) în căpățâna zevzecului! Iluminat brusc de eveniment, netotul se porni pe urlat și din numai cinci încercări nimeri poarta, apoi se prăbuși în colbul drumului fără să îngrijoreze pe cineva. Lucrările demarară astfel sub cele mai faste auspicii, mașinile săpară lângă poartă
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
spartanului doctor la ureche: - Ai zgândărit leul din cușcă. Ai de grijă și păzește-te cu strășnicie din noaptea asta până vor veni vremuri mai blânde! De vei da ochi cu Casandru mai mult ca sigur că îți va atârna căpățâna într-o prăjină. Doctorul înghiți în sec. Faptul îl amuza nespus pe Ptolemeu. Cine sapă groapa altuia riscă să cadă singur în ea dacă nu e atent. - Alexandru, băiatul meu suntem gata să-ți ascultăm ultimele gânduri! Adăugă surâzător. Tânărul
RUGUL de ALEXANDRU CRĂCIUN în ediţia nr. 1010 din 06 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352367_a_353696]
-
la Chișinău să învețe metaloplastia în pictură. În 1940 în Vinerea Izvorului Tămăduirii A fost tuns în călugărie, o viață frumoasă, dar dură, Cu numele Arsenie dăruit Dumnezeirii. Drumul Golgotei „ Isus, ducându-Și crucea, a ajuns la locul zis al Căpățânii, care în evreiește se numește Golgota„. (Ioan 19, 17.). Era singurul călugăr în `40 la Sâmbăta de Sus, Se ruga pentru pace, furtuna dinspre apus Aprindea orizontul sângeriu aducând moarte, Când ierodiaconul Arsenie era hirotonit ca la carte Ieromonah de către
DRUMUL GOLGOTEI SPRE SFINŢENIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351464_a_352793]
-
pe răni mâna ta! Pe glezne-avea urme de cuie și rugină parcă purtase lanțuri cândva. Oftând și-a întins truditele oase pe rogojina mea cu libărci. Luna lumina, dar zăbrelele groase lungeau pe zăpada Lui, vărgi. Părea celula munte, părea căpățână și mișunau păduchi și guzgani. Am simțit cum îmi cade capul pe mână și-am adormit o mie de ani... Când m-am deșteptat din afunda genună, miroseau paiele a trandafiri. Eram în celulă și era lună, numai Iisus nu
RADU GYR,IISUS ÎN CELULĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 358 din 24 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350892_a_352221]
-
Namului! Brațe smulse din umeri zburară prin sală, picioare desperecheate, măruntaie, ficați, plămâni și inimi pe care vampiricele le savurau cu plăcere și-și lingeau cu delicatețe sângele de pe buze. Sângele țâșni din trupurile sfârtecate ca din fântânile arteziene, iar căpățânile pedepsiților plutiră prin sală de la unul la altul ca mingea la un meci de handbal. Un spectacol oribil se desfășură în plină noapte în impozanta clădire. „Viceimperatorul”, disperat, se apropie de ocrotitorul său, dar la un semn gorilele îl îmbrânciră
XXIX. FURIA LUI DRACULA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1592 din 11 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/350886_a_352215]
-
Canal, părintele Negruțiu a avut un vis care l-a urmărit, prin semnificația lui adâncă, în toți anii de suferință de mai târziu. "Urca cu mare greutate Golgota. Obosit, plin de sudoare, târându-se pe pietrele colțuroase, ajunse în vârful Căpățânii, la picioarele celor trei cruci. Abia ridicându-și ochii, cu teamă și cutremur, spre cei trei crucificați, rămase uimit și cuprins de tulburare, neînțelegând ceea ce vede. Numai Domnul Iisus Hristos era pe Crucea Sa; cei doi tâlhari nu erau prezenți
DESPRE PĂRINTELE ARHIMANDRIT IOAN NEGRUŢIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 342 din 08 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351492_a_352821]
-
Quijotte de la Mancha. Cu prietenul său, prostul binevoitor, plin de bun simț și blândețe, Sancho Panza. Imi amintesc cu ce mă ocupam, când eram copil nebun. Cu chestii aiuristice. Intram cu capu-n gard. Tata zicea că sunt bolund la căpățână. Bunicul mă liniștea, lăudându-mă pentru aiurelile mele. Bunicul mă îndemna să fac pipi contra vântului, să tai frunze la câini, să număr stelele, să vorbesc alandala, adică păsărește, profetic, poetic, mistic, aiuristic. Să pictez lumea în culoarea vântului turbat
UN OM NEBUN ŞI-ATÂT DE OM ! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346626_a_347955]
-
iar gura este mică și asenzuală fiindcă nu o prea folosesc. Ei comunică ,,mental” domle' între ei și de aceea pavilioanele urechilor și buzele gurii s-au atrofiat, ne mai având ce face cu ele și devenind simple deschideri în căpățânile lor de dovleac.. Nici cu fripturile nu prea se îndeletnicesc iestratereștrii ăștia deci și cu dantura stau cam prost înghițind pastille cu vitamine și alte pilule. Până și designerii și-au dat cu părerea că două urechi clăpăuge pe un
UNIVERSUL ANTICREAŢIONIST AL LUI STEPHEN W. HAWKING de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356278_a_357607]
-
Carol, care l-a decorat cu crucea ... mamii tale de belită, ce te hlizești, fă, putoarea vacii?! se rățoia din cînd în cînd și la madam Jorjet, care, deși nu-i zicea nimic, știa el ce gînduri îi treceau prin căpățînă, așa, de-a dracului, de muiere rea ce era, că cînd mă puneai să mulg vaca, nu te gîndeai că mă rîde satul ca pe un ăla prostul, că sînt eu nenorocit la suflet și nu mă pui la mintea
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 70-73 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356727_a_358056]
-
auzit numai înjurătura, i-a înfipt o mînă în gît și a prins a-l îmbrînci cu putere, pînă l-a năruit de pe picioare, pentru că și așa se învîrtea lumea cu el, ca tiribomba de la bîlciul de astă toamnă și căpățîna i-a troznit ca un dovleac copt la impactul cu dulapii de pe pod și a leșinat s-au l-a luat somnul, vorba e că madam Jorjet s-a speriat și, ca să-l trezească, l-a luat în spinare, că
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 70-73 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356727_a_358056]
-
de altoit lăptuci defensive și ofensive s-a dat cu cracii în sus și s-a așezat mai confortabil sub capitalismul ăsta bolnav de tristețea post-coitum decembristă. Categoric e categoric! se lămuriseră oamenii, dar adevărul era că numai în cîteva căpățîni înfierbîntate fierbea zmeura incertitudinilor nude, în celelalte erau doar mici abureli, un pic de alcool, mersul prin șanțuri, retragerea tîrîș-grăpiș, doamne, ce ne-am mai distrat, nici nu știu cum am plecat, și acuma-mi par tot dus, de mă simt de parcă
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 59-61 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356746_a_358075]
-
le-am izbit, / Românii că m-au văzut, / Și pe mine m-au luat, Românii cu topoarele, / Țiganii cu baroasele, / M-ajunseră, / Mă doborâră / Și cu paie mă pârliră / Și carnea că mi-o-mpărțiră: / Luară românii slănina, / Și țiganii căpățâna. Văzură că se înșală, / Frumușel mă-mpodobiră / Cu parale, cu mărgele; Cu frumoase panglicele; / Și m-adus-n această casă / Și mă puse pe-astă masă / Ca nouă să dăruiți / Cu aur și cu argint, / La anul și la mulți ani! În
SĂRBĂTOAREA DE IGNAT ÎN SATUL ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355177_a_356506]
-
este atestat în alte părți și fiindcă e practicat numai de țigani (fierari, rudari, lăutari) în Muntenia și Oltenia, apoi Dobrogea (jud. Constanța). La Anul Nou (sau în Ajun), ceata colindă de la casă la casă, purtând pe o tavă o căpățână de porc împodobită cu mărgele și panglici. Prin Dobrogea și pe alocuri prin Muntenia, căpățâna de porc e înlocuită de o păpușă împodobită cu cercei și mărgele. Credem că toate aceste manifestări ale omului, ale gospodarului, care supunea morții un
SĂRBĂTOAREA DE IGNAT ÎN SATUL ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355177_a_356506]