431 matches
-
să pornim în călătorii, la munte și mare și pe orice cărare vom fi răsfățați din plin de lumină și soare. Dacă întredeschizi ochii ușor peste dealuri de dor vei simți cum sub lumina caldă a lunii aleargă fluturii precum căpcăunii, cum apa se preface în diamante în roua florilor nestemate. Vei bea și tu alergând, zburând, cântând... Și vei ști apoi pe toate să le iubești pentru că totul e chiar din povești. ROMÂNIA,TARĂ DE DOR Harta de pe perete este
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
pe care am pus un steag mititel. Astăzi însă stăm acasă, fiindcă marea-i supărată. Clocotește înfuriată ca magiunul, pe care-l fierbea bunica în ceaunul ei cel mare. De acuma marea-i neagră, valurile ca de spumă parcă-s căpcăuni cu barbă. Soarele de frica lor s-a ascuns și el în nori. Plouă, plouă, ce furtună! și când tună, bum, bum, bum, parcă îi e nu știu cum! Nu-i nimic, așa-i la mare râde doamna învățătoare și vă rog
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
ronțăind ciocolata. Uriașul arătă spre pachetul de țigări și Maca i-l întinse. Apoi își aminti de neîndemânarea aceluia, scotoci și îi dădu o țigară. — Om bun, se hlizi uriașul. — Care dintre noi ? întrebă Maca. Era o întrebare peste puterile căpcăunului, care se aciui în colțul lui, acoperind peretele cu o umbră imensă. — Ne spui mai departe povestea ? întrebă Jenică. Fetița închise o clipă ochii, apoi încuviință. Căută din priviri cartea și nu o găsi. Bătrânul Coropciuc scotoci într-un sertar
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Altminteri, nu ar mai fi stăpîn pe decizia sa, nici nu ar mai putea comanda după bunul său plac. "M-am trezit obligat într-o bună zi, se confesa Napoleon biografului său Las Cases, să-mi creez o aureolă de căpcăun; altminteri, venit din sînul gloatei cum eram, prea mulți ar fi venit să-mi mănînce din palmă sau să mă bată pe umăr". Fără îndoială, singurătatea omului de la putere decurge din această ruptură, din acest refuz al reciprocității într-o
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
cere voie stăpânului sau paznicului. Călugării, așa cum știți, dispun de iscoade în tot locul. Râdea în hohote, își ștergea bărbia și își continua vorba. Nu voiam să mi se întindă vreo cursă de cineva aflat în slujba Starețului de la Altomonte. Căpcăunul acela e mână-n mână cu spaniolii, execută fără șovăire poruncile Viceregelui și e dispus să vândă pe oricine. În sala Casei Tufo se făcu auzit au murmur agitat; putea să existe printre cei de față cineva legat de lumea
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
Delfi/ Se auzeau cioburi melodioase/ Prin ceața târgului de sentimente/ Bocitoarele din umbra Pământului/ Ieșeau din izvoare să întunece lumea/ Caii fugeau speriați pe acoperișul cerului/ Ca tunetul fără sfârșit/ Pe marea întindere a uitării/ Trecea umbra fără trup a căpcăunului fosforic/ Cavalerul trac împărțea fețe pătrate/ Cămășilor în frac solemn". Cu siguranță, Alexandru Mălin Tacu este unul dintre poeții ieșeni care trebuie (re)citiți, dincolo de emoția firească pe care a produs-o Fuga lui timpurie și suspectă prin umbre. Referințe
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
în jurul prezenței sau al memoriei Eroului istoric atestă un fenomen asemănător. Legenda de aur sau legenda întunecată, venerația sau execrația sînt alimentate de aceleași fapte, se dezvoltă pornind de la aceleași evenimente, între cele două versiuni, între Napoleon cel Mare și Căpcăunul din Corsica nu există decît opoziția lumină-umbră: din aureola gloriei sau din întunericul unor umbre sinistre se dezvăluie în cele din urmă același profil. Originea sa stranie, ascensiunea rapidă, amploarea dezastrelor e tot ceea ce într-un caz contribuie la modelarea
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
celei a unei paternități refuzate. Speranța în revoluția mesianică este expresia pulsiunilor unei voințe megalomane care modelează lumea după propriile sale modele. Imaginea contradictorie a Orașului, protector sau tentacular, corespunde celei a Mamei, a locului închis și sigur, sau a căpcăunului devorator. Denunțarea complotului eliberează de spaime, de resentimente, de ură... Și, fără îndoială, fiecare dintre aceste porniri poate lua un aspect patologic, poate deveni melancolie regresivă, nevroză de transfer, delir de persecuție sau obsesie paranoică. Ele rărmn totuși niște manifestări
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
care se referă la sărăcia satelor de la țară, în secolul XVII; prezența scenariilor cu acțiuni obișnuite în epocă ca necesitatea de a scăpa de copii; amestecul de informații (pădurea era vizitată de lupi și bandiți) cu credințe (erau bîntuită de căpcăuni și de duhuri rele). A se citi R. Darnton, "Povești țărănești" (Laffont, 1985) și (J. Zipes, 1986). 9. A se citi între altele M. Bahtin: "Formele timpului și cronotopului în roman" (1972); I. Watt (1957) și A. Kibedi Varga (1963
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
legendele medievale, Shreck, creatura verde, imensă, greoaie și urâtă, dovedește curaj și inteligență. În mod surprinzător, domnița cea frumoasă nu se mărită cu regele, căruia îi era făgăduită, ci cu Shreck, de dragul căruia se preschimbă într-o variantă feminină de căpcăun, nostimă și la fel de verde și de urâtă. Comparația dintre Sir Gawain și Shreck ar putea șoca un medievalist. Totuși, în afara simbolismului culorii verzi, care în ambele cazuri are semnificații pozitive (întoarcerea la natură, fertilitate), există și alte similarități între cei
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
atât mai puțin ne așteptăm ca însuși soțul (Lordul Bercilak, alias Cavalerul Verde) să fi plănuit acest fapt, făcând-o și pe soția sa părtașă, pentru a testa calitățile cavalerului. Este la fel de surprinzător pentru iubitorii de povești să vadă un căpcăun în rolul lui Făt-Frumos sau pe blânda și fragila domniță folosind artele marțiale împotriva inamicului. Și, în cele din urmă, dar nu mai puțin important, scopul acestor două texte este atât didactic (deși lecția oferită de Shreck pare mai mult
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
său stăpân, Spânul, este conflictual, determinat de confruntarea dintre bine și rău, definitorie pentru specia basmului. În chip semnificativ, protagonistul și antagoniștii săi - Spânul și împăratul Roș - nu au însușiri supranaturale. HarapAlb se confruntă, așadar, nu cu ființe fabuloase (zmei, căpcăuni etc.), ci cu răul din lumea oamenilor, cu omul spân și omul roș, întruchipând răutatea, viclenia, cruzimea, lăcomia. În al doilea rând, eroul principal este surprins dea lungul unor experiențe care îl vor maturiza, fapt ce conferă și o altă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
dintre protagonist și cei doi antagoniști - Spânul și împăratul Roș - evidențiază conflictul dintre forțele binelui și ale răului, specific basmului. În chip semnificativ, protagonistul și antagoniștii săi nu au însușiri supranaturale. HarapAlb se confruntă, așadar, nu cu ființe fabuloase (zmei, căpcăuni etc.), ci cu răul din lumea oamenilor, cu omul spân și omul roș, întruchipând răutatea, viclenia, cruzimea, lăcomia. Statutul psihologic al lui HarapAlb este la fel de dinamic, fiindcă eroul principal este surprins dea lungul unor experiențe care îl vor maturiza. Astfel
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
de ingerarea alimentelor (vezi A mânca). În analiza psihologică, gura este zona care ține de oralitate. Ea este implicată în registrul afectiv, în pulsiunile canibale, în mecanismele de introiecție. Dată fiind funcția fundamentală a gurii, în basme se regăsesc frecvent căpcăuni, transmițând copilului aviditatea libidoului lor, precum și fantasmele de apropriere totală. Oralitatea se structurează pe mai multe nivele: - fizic: prin hrană mai ales, dar și prin alcool, tutun; - sexual: constituind o zonă erogenă predilectă, sursă fundamentală de plăcere (supt voluptuos, sărut
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
de cosonii. Cotizo - mato (15 î.e.n.? - 15 e.n.?), a reușit să întărească mult puterea statului geților. Nu s-a sfiit să atace cu vigoare pe romani în sudul Mesiei, Iliria ajungînd pînă în Macedonia ca să-și apere glia de acești căpcăuni nesățioși. Suetonius ne spune că puterea romană prin împăratul lor Octavian au chibzuit adînc și au socotit că este mai bine o alianță cu acești neastîmpărați geți decît un război pe viață și pe moarte. Au propus ca fiica lui
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
mai frapantă caracteristică a lor rezidă în prenumele pe care le poartă, toate stranii, extrem de rare, cu rezonanțe simbolice, niciodată gratuite pentru cine stă bine cu formația literar-filosofică și poate astfel purcede la varii lecturi intertextuale ; de la celebrul Prétextat Tach (căpcăunul intelectual din primul roman, care a impus-o rapid pe piața literară), la sonorități grațioase sau neliniștitoare, precum Saturnine (protagonista din Barbe Bleue, 2012), pînă la bizarele Zoïle, Astrolabe sau Albumine. Evident, nu există interviu sau discuție cu Amélie Nothomb
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
lumii occidentale. „Nicăieri și peste tot acasă” (Ubi bene), emigrantul constată că „nicăieri nu se înțelege mai bine călăul cu victima/ Ca în străinătate” (Scrisoare din Offenbach), peisajul țării adoptive reprezentând „tot un deal și o vale a plângerii...” (Peisaj căpcăun). SCRIERI: Fiul risipitor, București, 1994; Turnul Babel pe Main, București, 1995; Gegenschauspiel - Spectacol împotrivă, ed. bilingvă, tr. Horst Samson, București, 1996; Carnaval la gurile Dunării și alte fantasme, postfață Romul Munteanu, București, 1997; Primul milion și alte fantasme, București, 2000
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290444_a_291773]
-
funcționale, diversele domenii care se disting astăzi: istoria economică, puțin prea neglijată în zilele noastre prin reacția exasperată împotriva unui trecut recent; istoria socială, totdeauna centrală (istoria, "știința oamenilor în societate", după spusele lui Marc Bloch model de adevărat istoric căpcăun, mereu în căutare de carne de om); istoria politică, pe cale de înnoire; istoria religioasă; istoria culturală; istoria mentalităților... în sfîrșit aceste domenii prea mult lăsate în voia lor sau delăsate într-o izolare sau o indiferență păguboasă atît pentru istorie
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
în van în anii 885-886, are valoare de simbol: ei vor trece de atunci înainte de la stadiul de jafuri la cel de sedentarizare. Atunci apare, dinspre est, ultimul val de invazii, de data aceasta terestre: cel al ungurilor deveniți poate "căpcăunii" folclorului nostru -, ale căror raiduri, catastrofale mai ales în Germania și Italia, ajung în cîteva rînduri pînă în Burgundia și în Aquitania. Pericolul nu este îndepărtat decît la mijlocul secolului al X-lea cînd regele Germaniei, Otton I, îi oprește prin
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
la Caen în 1812, trebuie împușcați oameni pentru a da exemple și burghezia începe să se teamă pentru interesele sale. În sfîrșit, recrutarea devine o apăsare intolerabilă, dezertările se înmulțesc deci, iar propagandei engleze îi dă mîna să difuzeze legenda căpcăunului devorator de carne tînără. Astfel apare o fragilitate care se ilustrează în octombrie 1812, cînd ciudatul general Malet lasă să se creadă că Împăratul murise și cînd nimeni nu se gîndește să pună în marș procesul regulamentar al succesiunii imperiale
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
erau gîtuite: staiii! nu e voie!, o luai pe altă cărare, pe alt versant, staiii! înapoi!, cei doi pîrîți faraoni își însușiseră (și) munții, staiii! nu! doar atît, să fi zărit de departe marele turn, doar atît, nu! înapoi!, helicopterul căpcăun zgîriind cerul nevinovat al Sinaiei, frig și frică, nu e voie! Peleșul dispăruse (pentru totdeauna?) și de pe ilustrate. Iată, nu pentru totdeauna. Septembrie pătează cu galben marea peluză de sub ziduri, cerul e din nou el însuși, cel din veacul trecut
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
o am aici. Și scoate sculptura din buzunarul raglanului jerpelit. "Casa de oaspeți" din Bucium. Ce buncăr misterios, ascuns în verdeață luxuriantă! Să nu fi văzut proletarul de rînd, lumpenul, în ce cuibușor trag, pentru o noapte, două, cei doi căpcăuni? N-am avut onoarea să-l vizitez. Întîmplarea face să-i calc acum pragul, în dimineața asta cu ploaie reavănă. Reflex vechi, traumatizant: să frînez la poartă și să aștept. Nimeni. Intru, înaintez cu prudență. Nimeni. Doar un cotei vagabond
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
pe terasa de la Cumpătu fascinat de fabulosul șoltic, el însuși ambalat în jocul propriilor vorbe. Dintr-odată, ca la un semnal doar de el auzit, își privea ceasul: era ora 19, se scuza și o ștergea cu pași mari, de căpcăun sublim. Era 19, era Europa liberă! Într-o după-amiază, ne-am urcat în Rosinanta lui pe care o șofa magistral și ne-am trezit sus, la Babele. Fulguia rar. Timpul stătuse în frumusețe. Uitase de Europa liberă? Nu. Și-a
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
la dame. Dacă se ivea o trăpașă pe mozaicul voievodal din Piața Unirii una pe tiparul lui ne părăsea fulgerător. Stingîndu-și precipitat țigara, cum altfel!, se repezea la standul cu flori și, cu garoafa sîngerie între degete, fremătîndu-și nările de căpcăun, o ajungea pe urmărită și-o planta în locul ales de el. Îi oferea floarea și-i vorbea necontenit, o oprea pur și simplu să-și continue mersul în buiestru. De era cazul, deci oprita se arăta receptivă la irezistibilul recitativ
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
să se afle deocamdată locul acela securizant, în stare să... ocrotească (ce a mai rămas de ocrotit)? La Cumpătu, unde, magnific, Bucegii ți se oferă ca ecran purificator. O viață, am găsit aici tumultul voios al societății bucureștene, fugite din preajma căpcăunului. De data asta, voind liniște deplină, am și găsit-o pe terasa care altădată trepida de măscările saltimbancilor, dar care acum, aproape trist, somnolează indolent sub ultimul soare al anului. Miracolul stă la îndemînă. De-aici, de la cele cîteva sute
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]