449 matches
-
descoperite în cripta au fost găsite în încăperea de la subsol. Este vorba de două vase de ofranda: un castron negru-cenusiu, caracteristic secolului IV-V, cu urme de mortar, dovadă a depunerii sale în momentul construirii criptei și un vas globular, cărămiziu, cu fundul rotund specific ceramicii române târzii, din secolele V-VI. Cei patru martiri - Zoticos, Attalos, Kamasis, Filippos - sunt amintiți de unele din martirologiile creștine că au pătimit pentru Hristos la Noviodunum (Isaceea) în Scythia Minor în ziua de 4
Comuna Niculițel, Tulcea () [Corola-website/Science/301853_a_303182]
-
culturii precucuteni. Această vatră a continuat să fie locuită, aici descoperindu-se și o necropolă cu două morminte de incinerație, datând din sec. IV-III a. Hr. (Latène). Aici s-au descoperit resturi de ceramică, preponderent grosieră, de culoare gri sau cărămizie. Doar câteva fragmente au fost realizate din pastă fină și decorate cu crestături pe margine. Materialul arheologic aparține, cel mai probabil, culturii Noua. Cu toate că data întemeierii satelor arondate comunei nu se știe cu exactitate, prima atestare documentară a satului Tișăuți
Comuna Ipotești, Suceava () [Corola-website/Science/301964_a_303293]
-
vreo 20 de hectare, situat înspre Băilești, Balta Mică, de vreo 10 hectare, Crucea lui Bălună, la marginea dinspre NV a satului, Capul Dealului, un lac mic ,sub un hectar, dar foarte pitoresc, la apus de sat, iar la SE, Cărămiziul, Cârjanul și Sărăceaua, din care doar Cărămiziul sau Lacul ăl Mic mai păstrează un ochi de apă. Către Boureni ar mai fi existat un lac, numit Reni, dispărut încă din perioada interbelică probabil datorită drenajelor. Chiar și pârâul care trecea
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
Balta Mică, de vreo 10 hectare, Crucea lui Bălună, la marginea dinspre NV a satului, Capul Dealului, un lac mic ,sub un hectar, dar foarte pitoresc, la apus de sat, iar la SE, Cărămiziul, Cârjanul și Sărăceaua, din care doar Cărămiziul sau Lacul ăl Mic mai păstrează un ochi de apă. Către Boureni ar mai fi existat un lac, numit Reni, dispărut încă din perioada interbelică probabil datorită drenajelor. Chiar și pârâul care trecea prin Boureni și alimenta acest lac a
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
a lungul vechiului traseu cotit al Balasanului mai persistă câteva smârcuri cu apa provenind din izvoarele de sub mal. Acolo se mai găsesc smocuri de papură, trestie și pipirig, populate de broaște și țânțari.Un izvor mai puternic are fostul lac Cărămiziul, numit așa după multele cioburi de cărămizi ce se găsesc în latura sa de nord. Unele canale de drenaj mai au țipari și țestoase, ultime rămășițe ale unei faune deosebit de bogate. Până în anii 60 era pește din belșug, cu specii
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
neolitic.Dovezile acestei locuiri străvechi se mai pot găsi în pământ, în locul numit La Cărămizi, ce se află la o distanță de câteva sute de metri în spatele fostului CAP, pe malul singurului ochi de apă rămas din lacul numit , sugestiv, Cărămiziul. Aici, după arat, solul dă la iveală o mulțime de cioburi ceramice și de cărămidă. S-au găsit acolo resturi ceramice care au putut fi datate începând cu epoca bronzului și până în secolul IV e.n., cioburile din perioada feudală fiind
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
avere a verunui locuitor mai avut, care a ascuns-o din cauza năvălirilor turcești ce s-au succedat mult prea des în Oltenia în perioada 1770-1839. Din auzite știu că ar mai fi existat un alt tezaur, descoperit prin zona lacului Cărămiziul, prin anii 1930 și dispărut în anii tulburi de după război. Acesta ar fi fost compus din niște podoabe femeiești, de argint, ornate cu pietricele colorate. Aici ar mai fi fost descoperite și căni și farfurioare întregi, din ceramică, pierdute în
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
capilară ceea ce înrăutățește situația în cursul episoadelor ischemice. Eozinofilele sunt mult mai puțin numeroase și nu fagocitează atât de intens. Sunt atrase mai ales de complexele antigen-anticorp, proteinele de origine parazitară sau alimentară, histamină. Granulațiile lor mari se colorează în cărămiziu cu eozina și conțin enzime, factori toxici (proteina bazică majoră) cu rol distructiv. Prin intermediul acestora au rol în apărarea contra unor paraziți mari (helminți), distrug unele celule tumorale, acționează asupra căilor aeriene la nivelul epiteliului și a mușchilor netezi ai
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
și vizează aspecte de culoare formă mărime etc explozia culorilor puternic contrastante și modernitatea tablourilor trezesc furia criticilor oficiali alb- prefix folosit de bolșevici pentru a desemna inamicii reali sau imaginari cinteza prezintă un dimorfism sexual accentuat masculul având culoare cărămizie a nu se confunda cu adiadocochinezie telecomunicațiilesunt deservite de către furnizori de telefonie fixă regelecel mai importantla început este otrăvit dar supraviețuiește în unele situații în locul bobinelor polare concentrate se pot folosi magneți permanenți halogenurile de argint sunt folosite în tehnica
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
femei și biserică pentru bărbați terminate spre răsărit, în prelungire, cu un altar poligonal în cinci fețe. La exterior pereții sunt tencuiți cu mortar de var și nisip, și văruiți. Acoperișul este învelit cu tablă fălțuită și vopsită în roșu cărămiziu. Căpriorii acoperișului sunt vizibili sub streașină. Pe latura sudică, streașina este întărită de o diagonală cu crestături decorative. Prin acoperiș, peste pridvor, este înălțat un turn scund cu un mic foișor pentru un clopot și o toacă de fier, acoperit
Biserica de lemn din Butoiești () [Corola-website/Science/308652_a_309981]
-
La fel de uimitoare este și compoziția "" (1915), în care se văd, în schimb, deficiețe de tehnică specifice autorului. De multe ori, pictorul în dorința de a reliefa mai intens fizionomia personajelor a folosit în cromatica sa mult ocru, brun roșcat și cărămiziu, fapt pentru care unele din operele lui ajung la o stridență vizuală supărătoare. El nu a cultivat ca formaliștii culoarea în scopul culorii, ci pentru proiectarea vibrației și a atitudinilor umane; în faza a doua a carierei sale putându-se
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
acel tablou și a scris un eseu plin de considerații sociale cu privire la etnia țiganilor din România. La Muzeul Național de Artă din București există mai multe "Cărturărese": una realizată în anul 1914 în tonalități verzi cu reflexe albe, violete și cărămizii; una realizată în 1916 cu o cromatică dominată de roșu și alb și alta pe fond liliachiu cu verde, brun și roșu. Caracteristica generală a tematicii țiganilor din România, este că niciun personaj, femeie sau bărbat, nu este vesel. Remarcabilă
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
cu motivul șuviței de frânghie reliefat, arse în cuptoare sau la soare (cultura Clănița), funduri de vase sgrafitate și smălțuite cu reflexii aurii și verde închis, ori în nuanță brună (a doua jumătate a sec. XV-XVI), un picior de vas cărămiziu în angolă albă și urme de decor verde (sec. XVI), cahle (sec.XVI - XVIII), torți de oale cu mărci de proprietate incizate cu unciale cirilo-române (sec.XVII - XVIII), discuri britoconice și circulare smălțuite cu baza circulară sau crestată și purtative
Comuna Ștefan cel Mare, Argeș () [Corola-website/Science/302056_a_303385]
-
puternici și bogați ai șleahtei au căutat să câștige privilegii legale superioare celor ale "egalilor" lor din șleahta măruntă. Puțini șleahtici erau suficenți de bogați și puternici pentru a intra în rândurile magnaților ("karmazyni" — cei "purpurii," numiți așa datorită culorii cărămizii a cizmelor lor). Un adevărat magnat trebuia să-și poată dovedi arborele genealogic pentru multe generații și să stăpânească cel puțin 20 de localități sau latifundii. El mai trebuia să ocupe o funcție publică de mare importanță în cadrul statului polono-lituanian
Șleahtă () [Corola-website/Science/302169_a_303498]
-
sunt exprimate prin rotunjire la cel mai apropiat 0,1%. Valorile lui x FIGURA 1 Diagrama cromatică, incluzând toate culorile spectrului Valorile lui x FIGURA 2 Diagrama cromatică pentru vinurile cu roșu nefalsificate (roșu strălucitor) și pentru vinurile roșu-maronii (roșu cărămiziu) Valorile lui x FIGURA 3 Diagrama cromatică pentru vinurile cu roșu nefalsificate (roșu strălucitor) și pentru vinurile roșu-maronii (roșu cărămiziu) Valorile lui x FIGURA 4 Diagrama cromatică pentru vinurile cu roșu nefalsificat (roșu strălucitor) și pentru vinurile purpurii Valorile lui
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86816_a_87603]
-
spectrului Valorile lui x FIGURA 2 Diagrama cromatică pentru vinurile cu roșu nefalsificate (roșu strălucitor) și pentru vinurile roșu-maronii (roșu cărămiziu) Valorile lui x FIGURA 3 Diagrama cromatică pentru vinurile cu roșu nefalsificate (roșu strălucitor) și pentru vinurile roșu-maronii (roșu cărămiziu) Valorile lui x FIGURA 4 Diagrama cromatică pentru vinurile cu roșu nefalsificat (roșu strălucitor) și pentru vinurile purpurii Valorile lui x FIGURA 5 Diagrama cromatică pentru vinurile cu roșu nefalsificat (roșu strălucitor) și pentru vinurile purpurii Valorile lui x FIGURA
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86816_a_87603]
-
cu roșu nefalsificat (roșu strălucitor) și pentru vinurile purpurii Valorile lui x FIGURA 5 Diagrama cromatică pentru vinurile cu roșu nefalsificat (roșu strălucitor) și pentru vinurile purpurii Valorile lui x FIGURA 6 Diagrama cromatică pentru vinurile cu roșu maron (roșu cărămiziu) și pentru vinurile purpurii 2. MUST CONCENTRAT RECTIFICAT 2.1. Principiul metodei Absorbția mustului concentrat rectificat este măsurată la 425 nm printr-un strat de grosime de 1 cm, după diluarea pentru aducerea concentrației de zahăr la 25% (m/m
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86816_a_87603]
-
Hectare" (2 km SE de oraș) s-au identificat urmele unei așezări datând din sec. IV d.Hr. formată din bordeie rectangulare (2,80 x 4,50 m), în care s-au găsit vase de ceramică din pastă cenușie sau cărămizie, lucrate la roată cu linii de decor incizate. Pe malul stâng al râului Vedea a fost descoperită o așezare veche românească datând din sec. VIII-XI. Deci, viața a început pe acest teritoriu din zorii istoriei și s-a perpetuat, dezvoltat
Alexandria, România () [Corola-website/Science/298015_a_299344]
-
lupus"), râs ("Lynx lynx"), jder de copac ("Martes martes"), jder de piatră ("Martes foina"), viezure ("Meles meles"), nevăstuică ("Mustela nivalis"), dihor ("Mustela putorius"), veveriță ("Sciurus vulgaris"), liliacul cu aripi lungi ("Miniopterus schreibersii"), liliac cu urechi de șoarece ("Myotis blythii"), liliacul cărămiziu ("Myotis emarginatus"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliacul mediteranean ("Rhinolophus euryale"), liliacul mare cu potcoavă ("Rhinolophus ferrumequinum"), liliacul mic cu potcoavă ("Rhinolophus hipposideros"), pârșul cu coada stufoasă ("Dryomys nitedula"), chițcanul de câmp ("Crocidura leucodon"), chițcanul de apă ("Neomys fodiens") sau chițcanul
Parcul Național Semenic - Cheile Carașului () [Corola-website/Science/313454_a_314783]
-
Fauna protejată a parcului are în componență 14 specii de mamifere: urs brun ("Ursus arctos", lup cenușiu ("Canis lupus"), râs ("Lynx lynx"), vidra de râu ("Lutra lutra"), liliacul cu aripi lungi ("Miniopterus schreibersi"), liliacul mare cu potcoavă ("Rhinolophus ferrumequinum"), liliacul cărămiziu ("Myotis emarginatus"), liliacul cu urechi mari ("Myotis bechsteini"), liliacul cu potcoavă a lui Blasius ("Rhinolophus blasii"), liliacul mediteranean ("Rhinolophus euryale"), liliacul mic cu potcoavă ("Rhinolophus hipposideros"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliacul cu urechi de șoarece ("Myotis blythii") și liliacul cu
Parcul Național Domogled - Valea Cernei () [Corola-website/Science/313469_a_314798]
-
de a o picta pe domnișoara Christina în stilul său propriu. Domnișoara Christina se află în planul central al tabloului lui Dimitrie Gavrilean; tânăra femeie are părul auriu, o pălărie mare, o rochie într-o combinație de albastru, maro și cărămiziu, o umbreluță. Figura personajului este una tristă, contrastând cu silueta în aparență liniștită. Fundalul este format din câmpia dunăreană, atinsă de arșiță, și conacul familiei, schițate rudimentar. Decorul natural este prezentat în amurg, culorile închise (roșu și negru) dându-i
Domnișoara Christina (nuvelă) () [Corola-website/Science/332955_a_334284]
-
de cult are probleme din cauza cedării fundațiilor, un perete fiind în pericol de prăbușire. S-a recomandat realizarea unor ample lucrări de restaurare. este construită în totalitate din bârne de stejar, care au fost placate ulterior cu scânduri de culoare cărămizie. Pe latura de nord au fost construite trei contraforturi din piatră, pentru a o proteja împotriva alunecărilor de teren. Cele trei ferestre sunt bogat decorate având chenare cu frânghii răsucite și rozete sculptate. Decorații sunt întâlnite și la căpriori și
Biserica de lemn din Zlodica () [Corola-website/Science/317178_a_318507]
-
din care se distinge numai: "„Aciestă S. Cruce sau făcutu de Toader...”". Biserica de lemn din Mănăstioara este construită din bârne de stejar și acoperită cu tablă. Pereții din bârne sunt placați cu scânduri dispuse vertical și vopsite în culoarea cărămizie. Acoperișul are două streșini, după felul bisericilor de lemn din nordul Carpaților, model întâlnit îndeosebi la ucraineni. Monumentul are plan triconc (formă de cruce), cu absida altarului decroșată și absidele laterale poligonale, ușor deformate. Altarul are o formă pentagonală, având
Biserica de lemn din Mănăstioara (Udești) () [Corola-website/Science/317530_a_318859]
-
Biserică a fost pictată în interior în anul 1946 de către pictorul Constantin Negrescu din Român, cu cheltuiala mitropolitului Irineu Mihălcescu al Moldovei. Biserică de lemn a fost reparata din nou în 1981, când a fost căptușita cu scândura de culoare cărămizie, a fost schimbat acoperișul de șindrila și s-a pus pardoseala de parchet. Cu acest prilej, s-a curățat pictură din altar, restul bisericii fiind pictată în tehnică frescă de către ieromonahul Vartomoleu Florea de la Mănăstirea Sihăstria. Lângă peretele nordic al
Biserica de lemn Adormirea Maicii Domnului din Agapia () [Corola-website/Science/317543_a_318872]
-
gros; spicul, cu dimensiuni intermediare și puful, cel mai scurt și mai subțire. În funcție de culoarea blănii, există mai multe tipuri de nutrie : - "Nutria sandard" : își are originea în "nutria sălbatică" de culoarea agutty. Blana este maronie, cu nuanțe de maron cărămiziu sau galben-roșcat, pană la un maron spre negru. - "Nutria safir" : este denumită și nutria bej, avand părul de pe intreg corpul de culoare bej, cu excepția celui de pe frunte și de pe bot, care este ceva mai deschis. - "Nutria neagră" : a fost semnalată
Nutrie () [Corola-website/Science/319861_a_321190]