15,164 matches
-
din toate direcțiile femei și bărbați, mai cu seamă femei. Băiețelul s-a uitat uimit cum acestea Încep să Înșface bucățile de cărbune, să le adune grăbite și chiar să se bată pentru ele. A pus piciorul pe bucățica de cărbune ce zăcea pe pămînt, lîngă el și, mai tîrziu, cînd toată lumea s-a Întors la ea acasă, și-a strecurat-o În buzunar. Din comportamentul femeilor, a Înțeles că este un lucru foarte prețios, deși nu avea nici cea mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
toată lumea s-a Întors la ea acasă, și-a strecurat-o În buzunar. Din comportamentul femeilor, a Înțeles că este un lucru foarte prețios, deși nu avea nici cea mai mică idee ce anume. Apoi a dat colțul, a scos cărbunele din buzunar și a dat să-l mănînce. În Africa, În timpul perioadelor de foamete, copiii hămesiți mănîncă țărînă. Dacă ți-e suficient de foame, mănînci orice. Chiar dacă nu-ți hrănește trupul, simpla acțiune de a mesteca și de a Înghiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
trupul, simpla acțiune de a mesteca și de a Înghiți ceva Îți hrănește visele. Iar visele legate de mîncare sînt ca oricare alte vise - poți supraviețui cu ele, pînă la moarte. În subsolul librăriei unde trăiam noi nu era nici un cărbune și nici țărînă adevărată. Era mult praf, Însă nu poți să mănînci praf. Ți se lipește de cerul gurii și e imposibil de Înghițit. Pe de altă parte, hîrtia, am descoperit destul de timpuriu În viață, are o consistență minunată și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
în puciul dinăuntrul partidului care a avut drept rezultat răsturnarea lui Ceaușescu.[...] A respins reformele îndrăznețe pentru a păstra loialitatea grupurilor de interese din perioada comunistă, încă influente. Nu a ezitat să manipuleze naționalismul și să mobilizeze minerii din industria cărbunelui pentru a-și înfrânge rivalii din interiorul propriului partid (cazul lui Petre Roman), ca și pe cei din opoziție. După anul 2000 a fost reambalat ca o figură pro occidentală dispusă să susțină o reformă rapidă, care să permită României
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
rezoluția Cominformului prin care s-a lansat ideea de colectivizare; pe 11 iunie are loc naționalizarea (sunt confiscate 1060 de întreprinderi industriale și miniere reprezentând 90% din producția țării. În economie apar 16 sovromuri în mai multe domenii: petrol, gaze, cărbune, lemn, transport, chimie, siderurgie, bănci, asigurări etc); ianuarie 1949: se înființează CAER (Consiliul de Ajutor Economic Reciproc), ca o «contrapondere» la Planul Marshall; 2 martie: N. Ceaușescu devine ministru adjunct al Agriculturii; 3-5 martie 1949: Plenara CC al PCR decide
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
de gară e străbătut de o pală de mirosuri de la bufetul gării. Cineva privește prin geamurile opace, deschide ușa cu geamlâc a barului; totul e neclar, chiar și înăuntru, văzut cu ochi de miop, sau ochi iritați de grăunțele de cărbune. De fapt, paginile cărții sunt aburite, ca geamurile unui tren vechi; pe fraze se așterne norul de fum. E o seară ploioasă; bărbatul intră în bar; își desface pardesiul umed; un abur îl învăluie; un fluierat se pornește de-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
azi cu locomotivele și trenurile cu aburi de ieri și de azi. Degeaba mă învârt de colo-colo, mă sucesc și mă răsucesc: sunt prins în capcană, în acea capcană atemporală pe care gările o întind fără greș. O pulbere de cărbune mai stăruie în aerul gărilor, mulți ani după ce toate liniile au fost electrificate, iar un roman care vorbește despre trenuri și gări nu se poate să nu transmită acel miros de fum. Ai citit deja câteva pagini și acum ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
ca să nu cadă în mâinile lui Ponko, Brigd de care nu-mi închipuisem niciodată că eram îndrăgostit, și nu-mi închipuiam nici acum; dar o dată, o singură dată, ne rostogolisem unul peste altul, ca acum cu Ponko, pe grămada de cărbuni din spatele sobei. Acum simțeam că încă de pe atunci mă luptam pentru ea cu un Ponko ce avea să apară, că mă luptam cu el pentru Brigd și Zwida în același timp; încă de pe atunci încercam să smulg ceva din trecutul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
ambiguu a ceea ce mă așteaptă. Joi. Grație unui permis special de la direcție - mi-a explicat domnișoara Zwida - pot intra în închisoare în zilele de vizită și mă pot așeza la masa din vorbitor, cu foile mele de desen și cu cărbunele. Umanitatea simplă a rudelor deținuților oferă subiecte interesante pentru studiile după natură. Eu nu o întrebasem nimic, dar, dându-și seama că o văzusem ieri în piață, se simțise obligată să-și justifice prezența în acel loc. Aș fi preferat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
las toate portierele deschise dup-aia... asta-i viața... faci și codoșlâc dacă iese loveaua... „nanana... se mărită Mona mea... nu știu Doamne ce-i cu ea...”. *** Carina se relaxează. A aprins bețișoare aromate, genul care sfârâie ca șoricul pe cărbuni și lasă un damf de praf pentru molii. Din CD player se scurg clipoceli și orăcăituri de diverse viețuitoare. Am o bucată de natură în mijlocul sufrageriei. - Trebuie să stăm serios de vorbă! Tu mai ții cât de cât la mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
fermentează spurcatu’ și face bulbuci, câhhh, ca berea cu detergent. Se tolănește pe pat, aruncă pantofii, își masează picioarele. Urmăresc curburile, până la bata din dantelă neagră. Nu-mi dă atenție. - Acum vreo două sute de ani, tot îți puneau creștinii adevărați cărbuni sub tălpi, îți băteau ace sub unghii și te serveau cu niște oțet... - Cucută nu mi-ar fi dat, nu? îi sclipesc ochii. - Nici un strop pe bot! Meritai? - Ar fi suflat în jar, ar fi făcut vânt credincioșii cu cetina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
să rămână acolo. Se părea că eu am să mă curăț, eram vânăt și mă zgâlțâiau convulsiile, temperatura nu scădea, horcăiam ca pentru sfârșit, mă scuturam de frisoane, „are pe Necuratu’”, își făceau cruce vecinele. Mi-au dat să beau cărbune stins în apă, mi-au făcut cruce pe piept cu ulei din candelă, m-au descântat și mi-au suflat în ureche celălalt nume, de-acu’ nu te mai cheamă Ștefan, m-au vândut pe fereastră, de-acu’ nu te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
Oamenii râdeau că, mai dându-și peste fluieru’ piciorului, popa înjura și scuipa printre dinți. Parcă-i luase strechea pe toți, babele stăteau în fața blocurilor și vorbeau numai de flăcărui albastre, blesteme și alte parascovenii. Țigăncile erau chemate să stingă cărbuni, să dea în ghioc, dacă unu’ sau altu’ se va îmbogăți. După vreo două săptămâni, oamenii s-au mai plictisit văzând că nu dezgroapă decât cutii de conserve, oase de cal și de vacă, bucăți de oale, au început să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
un zid spart format din vagoane de marfă scoase de pe șine. Vagoanele acoperite erau sparte. Vagoanele-platformă erau răsturnate și încărcătura lor de bușteni și lemne de foc era împrăștiată peste tot. Vagoanele cisternă îndoite și scăpând lichid. Vagoanele pline de cărbune și așchii de lemn erau prăvălite și strânse în mormane negre sau aurii. Mirosul crâncen de amoniac. Mirosul plăcut de cedru. Soarele era puțin mai jos de linia orizontului și lumina ajungea la noi de sub lume. Erau lemne de încărcat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
a făcut apariția un colonel în retragere, că era colonel se vedea după uniformă, iar că era în retragere te lămureai văzîndu-l. Un colonel de aviație, supt la față, cu ochii negri și adînciți în orbite, cu o strălucire de cărbune proaspăt, mișcări iuți, cenușiu în obraz, cu bărbia ascuțită și ușor întoarsă, semn de ambiție și încăpățînare. Era însoțit de un bărbat rotofei, cu favoriți albi și pete pe frunte, altfel cu obraz roșu și gît gros. Trăsura s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
lucruri îi reușeau pentru că oferea soluții îndrăznețe, neașteptate. Putea spune că avea pe atunci o îndrăzneală a inconștienței, nici nu băga în seamă complicațiile, primejdiile, consecințele, mai ales pe cele care îl priveau anume pe el, îi dădea bătaie, băga cărbuni în cazane și nu-și dezlipea ochii de la ținta cuvenită. Dar asta a fost, vremea minunilor trecuse, lumea nu mai era tot atît de uimită, de zăpăcită, din pricina rapidității și îndrăznelii sale, deoarece chiar lumea însăși devenise mai rapidă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
În fiecare casă, structurați spațiul, Întocmiți inventarul mobilei și al livezii; nu uitați nici denumirile florilor din grădină și nici știrile citite de el În care se spunea despre pactul Ribbentrop‑Molotov, despre abdicarea regelui, despre prețul unturii și al cărbunelui, despre Aleksić, asul aerului... Iată cum lucrau maeștrii Enciclopediei. Căci fiecare eveniment, am mai spus asta, era pus În legătură cu propriul lui destin, fiecare bombardament În Belgrad și fiecare Înaintare a trupelor germane spre Răsărit ori fiecare retragere, toate astea erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
Aleksić deasupra Kalemegdanului; o gravă intoxicație cu alcool În localitatea Mrakodol; o cursă cu un camion arhiplin pe drumul gloduros dintre Zrenjanin și Elemir; conflictul cu noul șef, un oarecare Šuput, pe terenurile de la Jaša Tomić1; cumpărarea unei tone de cărbuni „Banović“ și așteptatul la rând, În gara Dunav, de la patru dimineața pe o temperatură de minus cincisprezece grade; achiziționarea unei mese cu placă de marmură din piața Buvlja 2; micul dejun „american“ din brânză și lapte praf la restaurantul muncitoresc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
privi iarăși în ochi și se părea că știe dinainte ce-o să descopere în ei, căci imediat retrase pieptenele și, după ce-l înmuie într-o cochilie mare, ce conținea o vopsea pe bază de ulei din nucă de tairí și cărbune vegetal, îl așeza ușor deasupra celei de-a două linii a desenului. Tapú Tetuanúi se întreba dacă ar fi în stare să reziste încă o dată, insă bătrânul nici macar nu-i dădu timp să găsească un răspuns, lovind din nou, ridicând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
care a urcat la bord, după ce-am mai trecut de-o intersecție și printr-un tunel, a fost Ducele Vandalilor, care ne-a așteptat la ultimul loc de întâlnire stabilit. Cu degetele mânjite și pătate de creioanele pastel și cărbune. Cu mâinile pătate de cerneluri pentru mătase, cu hainele întărite din cauza crustelor de vopsea uscată. Toate culorile astea sunt încă doar griuri sau negru, și Ducele Vandalilor așteaptă așezat pe o ladă de unelte din metal plină cu tuburi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
pe care-l avea Danny din vecini. Skip, puiul meu, e alb cu pete mari negre și cu o zgardă roșie, exact ca la televizor. Singurul remediu pentru antigel e să-i golească stomacul. Apoi să i-l umple cu cărbune activat. Să găsească o venă și să-i pună o perfuzie cu etanol. Alcool pur de cereale ca să-i deblocheze rinichii. Ca să-mi salvez cățelușa, puișorul meu, trebuie s-o îmbăt turtă. Asta înseamnă o nouă vizită la Doctorul Ken
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
o casă cu o curte în care Skip poate alerga în voie. Avem o grădină și o piscină. Un teren de tenis. Cablu TV. Plătim mia aia și mai bine de parale pe care o datorăm pentru radiografii și pentru cărbunele activat. Sigur, încă mai poți da pe câte un canal și să-l vezi pe Kenneth Wilcox, băiețelul de odinioară, fluierând și aruncând mingi de baseball, înainte de-a se transforma într-un monstru cu bale de gin. Micul Danny
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
fără ferestre, lipsiți de lumina zile, Ducele Vandalilor spune: — Parcă am fi prizonieri pe o stație spațială în stilul Renașterii italiene. Parcă am fi în adâncul apelor, într-un străvechi sumbarin maiaș. Sau în ceea ce Ducele numește o mină de cărbune sau un adăpost antiaerian în stil Ludovic al XV-lea. Aici, în mijlocul unui oraș, la câțiva centimetri de milioanele de oameni care se plimbă, muncesc sau mănâncă hotdogi, suntem complet izolați. Aici orice aduce a fereastră, cu domnișoaraperii de catifea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
care e un strat de lipici făcut să adere la orice, pe vecie. Ăsta e și farmecul lor. Tinerii artiști - niște neica nimeni, de fapt - stau la ei în studio și pictează o miniatură perfectă. Sau schițează un studiu în cărbune, după ce-au dat eticheta cu un strat alb, de bază. Apoi, cu eticheta în palmă, se duc să-și expună mica lor operă. În vagoanele de tren. Pe banchetele din spate ale taxiurilor. Și operele lor rămân „expuse” acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
mâncare și dans până târziu În noapte. Înainte de a adormi, Adam avea să-și pună lanterna magică și să privească scenele rotitoare bine-cunoscute, avea să asculte râsetele din depăr tare și să adulmece mirosul dulceag de carne friptă și de cărbune purtat de briza mării. Nu, și-a spus Adam, el nu era chiar ca băieții ceilalți. Mai Încet, Johan, mai Încet! Traversau orașul tăcut În mare viteză, luminile de neon pătau noaptea cu tentații electrice. PUSSY CAT $ $ $ SHANGHAI DREAM COPACABANA
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]