448 matches
-
la conflictul dintre "poporul" dornic de libertatea cântată de Victor Hugo și "tirania" reacționarilor (iezuiți, regi, nobili). Herculano a jucat și el un însemnat rol politic dar pe neașteptate s-a retras din viața politică, a părăsit cu totul îndeletnicirile cărturărești, a întrerupt redactarea marii istorii a Portugaliei pe care o începuse și s-a ascuns la o fermă, singuratic, fără să mai pună vreodată mâna pe condei și ocupîndu-se exclusiv cu agricultura, vreme de zece ani, până la moarte. Este impresionantă
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
iarnă, când Lia (sau altcineva) îmi prezisese că, în cel mult zece ani, am să ajung inspector-șef pe județ. Era visul lor de împlinire. Piscul de pe care viața li se desfășura în toate splendorile ei. Răsplata anilor de strădanii cărturărești, de la grădiniță și până la terminarea facultății. I-am spus Liei atunci (sau cui va fi fost) că idealul meu uman, intelectual, fizic și metafizic este punctul. „Doar un punct aș vrea să fiu“, i-am spus Liei (sau cui va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
prilejuind întâlnirea cu o ideație densă, generatoare a unor posibilități multiple de interpretare, atât pornind de la intuiția genuină a sacrului - ca într-un cenotaf, unde mormântul e gol / crucifixul e gol / cerul e plin de slavă! -, cât și de la tatonarea cărturărească a lui, în palatul cu incunabule. Episoadele biblice, reeșalonate conform unui parcurs interior care și le-a apropriat pentru a le oferi cititorului într-o formă în care ezotericul pare atenuat, compun un imaginar liric, cu alcătuire eclectică, din fragmente
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
la viața Academiei Bârlădene și păstra legătura cu fondatorul ei prin corespondență și prin cel ce scrie aceste rânduri”, adaugă C.D.Zeletin la cele spuse mai înainte în memorialistica pentru G. Tutoveanu, repetată și în „Bârlad, oraș de veche tradiție cărturărească” din „Pagini medicale bârlădene” nr.126/127/2008. În ce ne privește pe noi, bârlădenii, în timpul vieții și după G. Tutoveanu, n am zăbovit o clipă a-l adula. Îmi amintesc prin 1948, școala, Liceul „Gh. Roșca Codreanu” organiza cu
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
le întâlnim la p.23-25 dar cu erori. Academia... nici într-un caz nu și-a încetat activitatea după 1950. În „Memorialistică” G.Tutoveanu din „Acta Mus ei Tutovenis”, III, Bârlad, 2008, dar și în „Bârlad, oraș de veche tradiție cărturărească” din „Pagini medicale bârl ădene” nr.126 127/2008, C.D.Zeletin, membru al Academiei de pri n 1948, face referiri exacte cu privire la activitatea ei, din cea de a treia etapă a existenței, care se desfășoară între 1945 1950 și după
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
slavonismul a rămas intact și după întemeierea celor două state). În plus, nu trebuie omis amănuntul că, după 1018, ca urmare a stăpânirii bizantine, unii preoți vlahi și slavo-bulgari s-au refugiat în nordul Dunării, unde și-au continuat activitatea cărturărească în limba slavă. În aceste împrejurări, a fost adoptată slavona de către clerul și clasa cnezială slavo-românească, apoi de cancelariile domnești. Evident, poporul, mulțimea, vorbea românește, predica se rostea în aceeași limbă, dar liturghia și celelalte slujbe se făceau în slavonește
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Negru Vodă" al datinei populare, învingător al tătarilor, pe care împrejurările istorice îl identifică cu Basarab, cel dintâi mare voievod și domn al Țării Românești, menționat în documentele istorice contemporane; iar pe de altă parte, forma literară, "o invenție pur cărturărească", întemeiată pe vagi cunoștințe istorice și noțiuni politice ale timpului, care se referă la Radu I, domn, ctitor de mănăstiri, din ultimul sfert al secolului al XIV-lea. Prin urmare, consideră Brătianu, substituirea lui Radu I de la Argeș lui Negru
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
din ultimul sfert al secolului al XIV-lea. Prin urmare, consideră Brătianu, substituirea lui Radu I de la Argeș lui Negru Vodă de la Câmpulung s-a făcut pe cale literară, de-aici opinia istoricilor români că "descălecatul" aparține legendei și "tălmăcirii ei cărturărești", pe când realitatea istorică este alta. Să precizăm că istoricii români, cu excepția lui A. D. Xenopol, care îi rămâne fidel, au contestat tradiția istorică a descălecatului Țării Românești: B. P. Hasdeu, D. Onciul, N. Iorga, I. C. Filitti, I. Lupaș, C. C. Giurescu, P.
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
bun sfert de secol. Găsim, undeva, menționat anul 1973, ca dată a primului ei sejur în București, metropolă ce avea să-i fie mult timp interzisă de autoritățile comuniste. Îi rămînea însă la îndemînă călătoria imaginară, înlesnită de lungi osteneli cărturărești. "Ca istoric, citeam, lucram și nu înțelegeam. Am cîștigat o credibilitate de specialist în istoria țării. Priveam în liniște misterul unei desfășurări ale cărei jaloane începeam să le sesisez în arhivele Parisului, Romei și Londrei. Toți diplomații europeni iubiseră România
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Astfel, împotriva acestei hotărâri, orice exercițiu de gândire nu mai reprezintă un simplu joc, ci un păcat. Ceea ce se poate adăuga este numai un smerit amin, adică așa să fie. De fapt, aceasta este singura posibilitate de depășire a sofismei cărturărești. Dezbaterea teologică interbelică s-a axat, la un moment dat, asupra rolului și rostului Mărturisirii lui Petru Movilă în Ortodoxie, dezbatere stârnită de Radu Dragnea 13 care considera documentul lui Petru Movilă un moment fundamental de la care trebuie plecat în
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
măcară că s-au tras de la un izvod, muntenii întâi, moldovenii mai pre urmă” Miron Costin realizează, la câteva decenii după Grigore Ureche, prima sinteză a conștiinței autohtone a romanității și unității neamului prezentă în tradiția populară și în elementele cărturărești, bazate pe documente din istoriografia umanistă a epocii. În predoslovie face prima referire la unitatea poporului român: „Începutul țărilor acestora și neamului moldovenescu și muntenescu, și câți sunt în țările ungurești cu acest nume, român și până astăzi, de unde
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
în funcție de angajarea etică, de instituirea unei scări valorilor perene. Exact în acești termeni care tratează neobișnuitul în obișnuit este recepționat spectacolul care-l are drept interpret protagonist pe autor, iar regizor și scenograf pe dăruitul și subtilul Dan Nasta. Luciditatea cărturărească și sensibilitatea rafinată a "meșterului" au urmărit desenul interior al celor patru personaje, dînd extensie stărilor care se succed, conducînd la dezagregarea etică, la neantizarea ființei umane a anti-eroilor din Calul verde. Este o regie "pe dinăuntru" ca să folosim o
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
se aducea de acasă, o dată pentru două-trei săptămîni. Apoi poetul se ducea la scăldat, în Tîrnava, unde se dovedea înotător neîntrecut, dar căuta mai ales locuri retrase, ca să nu vorbească cu alții. Prin răspunsurile pe care le da în discuțiile cărturărești, stîrnea marea mirare între "studenții" din clasele cele mari, mai ales că el avea promovate numai două clase. Aceasta l-a încurajat pe poet să nu dea examenele numai pentru clasa a III-a, ci chiar pentru clasa a VII
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
director al Bibliotecii Centrale din Iași, în locul lui Samson Bodnărescu, care fusese anunțat despre această înlocuire încă de la 14 august 1874176. Poetul s-a arătat bucuros de această numire, care, drept vorbind, era foarte nimerită cu aspirațiile sale poetice și cărturărești. Cu aceeași bucurie a anunțat și pe prietenii rămași la Agenția diplomatică din Berlin, dar, drept răspuns de la ei, a primit o telegramă (10 oct. 1874), expediată de secretarul Agenției: "Boala lui Șerban înrăutățită, complicată cu nebunie, silit internat spital
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
C. Rădulescu-Motru: a) marea importanță acordată cunoștințelor abstracte, și b) individualismul cultivat prin metodele de predare. Dacă școala urbană poate avea un caracter teoretic, promovînd cu prioritate, prin intermediul cărții, abstracțiunile, școala rurală va mai ales un caracter practic: Puțină știință cărturărească, în schimb o bună inițiere în tehnica gospodăririi sătești" (36 a, p. 193). Ceea ce trebuia educat cu precădere în școala rurală era "gîndirea tehnică", iar aceasta se putea realiza prin mișcările mîinii, prin imitarea corectă, în condițiile oferite de exerciții
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
ea trebuia să lucreze acum programatic, îndeosebi asupra celor chemați să îndrume poporul, să-i călăuzească pașii spre triada inextricabilă a binelui, adevărului și frumosului. Ca și alți fruntași ai Junimii, Xenopol credea în funcția statutară a elitei, a celei cărturărești mai ales, pe seama căreia punea obligația trezirii poporului. "Ea-l duce spre propășire sau decădere, după elementul ce predomnește în dânsa, cel bun sau cel rău, în luptă totdeauna, în luptă neîmpăcată, ca lumina cu întunericul". Într-o societate bolnavă
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
istoria-eveniment și studiul acesteia. Noua istorie, cu marea ei faimă, nu e doar rezultatul unei cercetări de calitate, ci deopotrivă rezultat al unei strategii de înstăpânire intelectuală. S-a și recurs la un cuvânt anume, intelocrație, pentru a defini conduitele cărturărești în sfera puterii (H. Hamon, P. Rotman, Les intellocrates, 1981), acel "mediu îngust, închis și puternic de bărbați și femei care ocupă răspântiile strategice", amintindu-ne cumva de "agenții de circulație". Se cunoaște azi "strategia" școlii durkheimiene de sociologie, care
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
iarăși în evidență cu ocazia discursului solemn pregătit pentru o societate savantă din afară, aproape concomitent cu preparativele pentru Dacia literară. Citit în lumina schimbărilor produse atunci în istoria poporului român, programul revistei dezvăluie un moment de cristalizare a efortului cărturăresc de a îndruma literatura spre valorile unui autohtonism creator și spre o nouă solidaritate. Cronica, II, 4 (26 ianuarie 1990), p. 1 ISTORICUL ȘI ISTORIA Ne-a fost dat să trăim la acest sfârșit de veac și de mileniu scadența
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
Din cauza deselor incursiuni ale polonezilor în Moldova, în urma cărora moare și tatăl vitreg, în 1686 familia se refugiază la București, fiind găzduită în locuința stolnicului Constantin Cantacuzino. Este posibil ca anii petrecuți, patru la număr, în preajma unor oameni cu preocupări cărturărești notorii să îl fi influențat pe adolescent, stimulându-i interesul pentru cultură, pentru istorie îndeosebi. Cert este însă că acum a acumulat împotriva Cantacuzinilor puternice resentimente, care îi vor marca vizibil atitudinea de cronicar. Revenind în Moldova, el intră în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288395_a_289724]
-
operaționale care dirijează clasificarea sunt în acord cu disocierea operată de Sorin Alexandrescu între „scrib”, „scriitor” și „disident”. Criticul a mai publicat, în 1999, un jurnal intelectual al călătoriei de cincisprezece zile în China. Notația scrupuloasă e contrapunctată de reveria cărturărească și chiar poetică: la un moment dat, autorul compune un „poem”, numind, unul după altul, felurile speciale ale gastronomiei chinezești, care sunt tot atâtea metafore pentru urechea europeanului: „Cuibul rândunicii în zăpadă parfumată”, „Cuib de pasăre cu floare de gheață
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287442_a_288771]
-
la unificarea tuturor etnicilor români în cadrele aceluiași stat național suveran, este precipitatul naționalismului cultural. Simplificând la maximum, nu ni se pare deloc hazardat enunțul potrivit căruia cultura textuală a făcut națiunea politică. Bibliile tipărite în românește în loc de slavonă, activitatea cărturărească a corifeilor Școlii Ardelene, iar mai apoi publicistica de secol al XIX-lea din țările române - toate acestea au precizat gradual un simț identitar al românității, formând humusul cultural care a accelerat rodirea revendicărilor de ordin politic cuprinse în doctrina
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
din Transilvania își revendica egalitatea de drepturi cu celelalte trei națiuni politice în contextul restaurărilor demarate după moartea lui Iosif al II-lea. Eșecul acestor demersuri petiționare ale românilor transilvăneni se soldează cu reluarea luptei de emancipare națională prin acțiunile cărturărești ale membrilor Școlii Ardelene, ale căror eforturi duc la consolidarea identitară a conștiinței naționale, care își găsește acum redutabile contraforturi ideologice (ficționale sau reale, nu importă) puse la dispoziție de cercetările istorico-filologice. Prin acțiunile livrești ale Școlii, conștiința națională a
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Un cataclism mental / 265 În loc de introducere: Ceci n´est pas une pipe În toamna anului 1983, intram în lumea complicată și fascinantă a jurnalisticii. Refăceam după doi ani, în redacția revistei de cultură Dialog a universității ieșene, atmosfera de entuziasm cărturăresc, de emulație literară și de curiozitate filosofică care ne animase în singura clasă de științe umaniste din Iași, la Liceul "Mihai Eminescu", alături de foști colegi de liceu, la invitația Monei Antohi (atunci încă Paiu), singura rămasă în redacție neatinsă de
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Petrescu, Luca Pițu, Liviu Antonesei, Dan Alexe sau George Pruteanu, astfel încât, entuziaști și inocenți am început, sub discreta îndrumare a lui Andrei Hoișie și Ștefan Afloroaei, o aventură intelectuală formidabilă care, mie unuia, mi-a marcat definitiv destinul jurnalistic și cărturăresc. Cum întâmplarea a făcut ca întrega mea copilărie să se fi petrecut sub semnul tipografiei (părinții mei fiind absolvenți de ziaristică, iar tatăl meu conducând, până la prematura lui moarte, cotidienele din Suceava și Botoșani între 1961 și 1974) am fost
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Editurii Academiei. Debutează în volum în 1960, publicându-și teza de doctorat, Împrumuturi vechi sud-slave în limba română. Studiu lexico-semantic. Cuvintele sud-slave împrumutate, afirmă M., certifică importanța componentei slave în lexicul românesc, alcătuită din vocabule vechi sud-slave și răsăritene, termeni cărturărești din slava bisericească și împrumuturi din limbile slave actuale. Având în vedere nu numai etimologia și alcătuirea unui dictionnaire raisonné, ci și „funcționarea” cuvintelor, autorul cercetează repartiția lor teritorială pe baza unui material lexicografic publicat de alți cercetători. Aceluiași tip
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288124_a_289453]