4,175 matches
-
ceea ce a făcut ca și manuscrisele sale să aibă trasee imprevizibile. Arhiva sa de la Rohia, de exemplu, a fost salvată de o iminentă percheziție a „organelor” de către tânărul său colaborator, Ioan Pintea, care, imediat după trecerea la cele veșnice a cărturarului, a ascuns-o de ochi indiscreți. Toate aceste particularități ale condiției literare și sociale a lui N. Steinhardt, în regimul trecut, au îngreunat considerabil, spuneam, editarea critică a volumului Incertitudini literare. După cum consemnează George Ardeleanu în Notă asupra ediției, din
Integrala N. Steinhardt, aproape de final by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4455_a_5780]
-
gândirea „de catedră”. Modul său de a reflecta rămâne programatic eseistic (vorba lui Eugen Negrici, în sensul bun al termenului), iar aparatele sale critice sunt reduse la minimum. Ediția critică trebuia, însă, să dezambiguizeze neclaritățile și trimiterile sumare din textele cărturarului, ceea ce George Ardeleanu a făcut cu multă acribie, introducând, pe lângă notele privind versiunile, o a doua serie de note. Acestea au un caracter explicativ, oferind referințe complete la autorii despre care vorbește Steinhardt, definiții ale unor concepte sau termeni mai
Integrala N. Steinhardt, aproape de final by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4455_a_5780]
-
se înflăcăreze pledând pentru vreo idee anume, ca „un intelectual care se respectă”, cum se scuză el, Teodora știe să-l calmeze, adresându i-se pe un ton oficial-ironic cu „Domnule Profesor”. Ceea ce îl face să-și lepede imediat „haina cărturarului”, pentru a redeveni „omul propozițiilor simple” (cum se dorește mereu, fără a-i reuși totdeauna...), așa cum l-a cunoscut odinioară în acceleratul de București. În ce îl privește pe Domnul R., întâlnirea cu Teodora n-a fost un „eveniment așteptat
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
găsit, pentru a nu da impresia că vrea să coboare în derizoriu o temă atât de gravă. Știe bine că Teodora este creștin practicant. Și mai știe că el nu a aflat calea dreaptă spre credința în Dumnezeu. Ca mulți cărturari, rătăcește. Poate de aceea nu a reușit să-și reprezinte foarte convingător „sensul existenței” lui ca individ. Are încă destule întrebări fără răspuns. Teodora i-a spus o singură dată, oarecum în treacăt: „Trebuie să crezi și vei afla răspunsul
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
Bărzăunul și restul lumii" (1984), "Vornicul Țării de Sus" (1984), "Comoara" (1988). "Aventuri de dincolo de timp" (1990), " În căutarea Scufiței Roșii" (2005) se adresează, însă, și celor pentru care patriotismul, despovărat de retorica găunoasă, contează, apropiindu-se de spusa unui cărturar ardelean: nu poți învia la Judecata de Apoi, scria acesta, decît din pămîntul țării în care te-ai născut. Într-o altă ordine, "Junimea" ieșeană continuă, cu "Aventurile Bărzăunului", programul de editare, iată, în colecția "Ulița copilăriei", a unor cărți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
fi crezut vreodată că se mai pot întîmpla minuni? Și ce mai conta că lîngă ea se afla Nuțu lui Răstoacă? Bărzăunul sări de pe pătură, apoi rămase ca un plop. Nu mai știa ce să facă. Bine te-am găsit, cărturarule! salută Ilinca scuturîndu-și o șuviță de păr de pe un ochi. N-noroc, pușlama, zise rîzînd strîmb și Nuțu, întinzîndu-i o mînă moale ca o broască. Credeam c-ai plecat din sat, continuă Ilinca așezîndu-se pe pătură și luînd cartea în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
să asculte asemenea vorbe. Pe el îl absorbea cu totul ambiția de a fi primul. A! nu la carte, asta-i plăcerea tocilarilor! El voia să se dedice în primul rând muncii! Clasa muncitoare este și va fi totdeauna deasupra cărturarilor! În muncă găsește cu adevărat cele mai înalte satisfacții! Magazia sa era curată... pahar! Toate articolele sportive erau frumos rânduite pe rafturi. În toate pauzele (minus una, în care fugea după țigări) era de găsit numai în cămăruța de la subsolul
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
sînt Euphorioni născuți in vitro, adică în bibliotecă. Ele țin mai mult de cultură decît de artă, mai exact reprezintă momentul de saturație cînd cultura tinde să devină artă. Intertextualismul reprezintă damnațiunea artistului din culturile bine instalate de a fi cărturar, deși ar vrea să rămînă artist. Horia Gârbea scrie ceva foarte ingenios care ține deopotrivă de dramaturgie și de literatura comparată. Deși predecesorul cel mai des invocat este Caragiale, precursorul, la noi, este Anton Pann, care a "intertextualizat" copios în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
ruină. În noua biserică (1532), în urma reparațiilor din 1904, au fost aduse pietrele de mormânt ale Doamnei Oltea, Petru și Ștefan Rareș. Probota a fost prima biserică ortodoxă din Moldova, cu picturi interioare și exterioare. Aici s-au format vestiții cărturari ai epocii: Grigorie Roșca, Gheorghe Movilă, Teodosie Barnovschi și Dosoftei. Ultimul a introdus limba română în slujbele religioase. În afară de așezări monahale atestate documentar, vor fi existat și alte biserici, schituri sau sihaștri retrași prin poieni, respectând pravila călugărească. F.A. Maftei
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
deoarece materialul referitor la relațiile literaturii române cu literaturile străine de până la acea dată a fost inclus în cele șase tomuri ale Bibliografiei analitice a periodicelor românești, care acoperă perioada 1790-1858, apărute cu câțiva ani înainte, datorită eforturilor marilor noștri cărturari, de vrednică pomenire, Ovidiu Papadima, Ioan Lupu și Nestor Camariano. Iar anul 1918, la care s-a oprit, nu este un reper convențional, ci are o semnificație bine definită în periodizarea literaturii române, după Primul Război Mondial intrând într-o
Literatura universală în periodicele românești by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7183_a_8508]
-
-mă pe o margine zvântată de trotuar, după ploaie, își șterse cu mâneca nădușeala frunții și-mi spuse: - Cuminte, bre!... și du-te acasă, bre!...? - Îți sînt dator treizeci și cinci de bani, Ali, bre!... Și de atunci până azi, am ajuns cărturar, bre! și hoge, bre!” NOTE 1 Cf. Revista Fundațiilor Regale, VII, nr. 12, 1 decembrie 1941, pp. 483-507 și Tudor Arghezi, șvol.ț 23, Proze (~nsemnări cu creionul, 1) șBucureștiț, Editura Minerva ș1972ț, pp. 9-41. 2 Cf. Tudor Arghezi, Scrieri
O sugestie by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/7215_a_8540]
-
că, în cursul vizitelor și al plimbărilor comune, Goethe și soții Reinhard au mai revenit asupra subiectului. Un alt informator al lui Goethe - făcut cunoscut de Eugen I. Păunel în revista suceveană Junimea literară - a fost postelnicul Iacovachi Rizu-Nerulos, un cărturar grec care, după înfrângerea Eteriei și de teama represaliilor, a fugit din Iași și a ajuns tocmai în Elveția, unde a și publicat trei cărți în limba franceză. Cel puțin una dintre ele: Cours de littérature greque - Geneve, 1827, în
Goethe și Schiller - ecouri românești în primele decenii ale sec. XIX by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8713_a_10038]
-
au avut la București spectacolele cu Die Räuber (Hoții), prezentate de o trupă germană în epoca premergătoare mișcării revoluționare condusă de Tudor Vladimirescu. După cum prima traducere românească din Kabale und Liebe (Intrigă și iubire) i se datorează lui Ion Câmpineanu, cărturarul care a făcut atât de mult pentru pregătirea climatului izbucnirii mișcării de redeșteptare națională de la 1848. Dar poate că cel care a sugerat cel mai bine rațiunile preferințelor publicului românesc al vremii pentru Schiller, în dauna lui Goethe, a fost
Goethe și Schiller - ecouri românești în primele decenii ale sec. XIX by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8713_a_10038]
-
Noica-Pillat ar avea semnatarul o anumită competență. În rest, el își declară un amatorism multilateral. Spiritul și litera "nu e o adevărată carte de critică", autorul ei "nu îndrăznește" să-și revendice titlul de critic și "nu are firea unui cărturar". Spiritul său "e departe de a fi unul științific". Față cu morga scientistă și academizantă a atâtor savanți autodeclarați ai criticii, istoriei și teoriei literare (pe axa Mihail Dragomirescu-Adrian Marino), relaxarea lui Alexandru Paleologu are și o nuanță polemică. Ea
Confortul intelectual by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8753_a_10078]
-
Teodor Vârgolici Pentru a salva de la deteriorare principalele reviste românești, apărute cu începere din primele decenii ale secolului al XIX-lea, consultate necontenit în Biblioteca Academiei Române și în marile biblioteci din țară, o seamă de cărturari, istorici literari și editori și-au asumat nobila misiune de a le oferi cercetătorilor în reproduceri facsimilate sau anastatice, textul original în alfabetul chirilic sau de tranziție aflându-se în paralel cu textul transliterat în alfabetul latin, cu respectarea riguroasă
Revistele lui B. P. Hasdeu by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8760_a_10085]
-
Securitate mult mai consistent decât al Monei Muscă și a carierei universitare întemeiate pe o, totuși, impostură (asumarea unui doctorat fictiv mi se pare un gest moral incalificabil), Antohi "rămâne o personalitate culturală mai mult decât onorabilă, un erudit, un cărturar, un om al surselor cu idei originale" (Tismăneanu), de ce nu ar rămâne și Mona Muscă o personalitate politică onorabilă în virtutea celor 16 în care nu a fost nici măcar o secundă în tabăra dușmanilor democrației de tip liberal? Dacă în România
Anii vrajbei noastre by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8888_a_10213]
-
dezmintă ce e previzibil, neocolind exhibiționismul. Când Malraux a plecat în Spania, Drieu a stat pe loc, a rămas ostentaiv departe de înfruntare. În declarații însă s-a situat de partea lui Franco. L-a exasperat învârtirea în gol a cărturarilor, incapabili să concretizeze o aspirație, cantonați într-o retorică stearpă. La naziști a aderat în 1934, iar la finele unor rătăciri, în proză și în teatru readuce motivul vechilor incapacități, drogurile, femeile, iluziile pierdute. Încă în romanul Gilles, reproduce spovedania
Dincolo de baricade by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8849_a_10174]
-
oleacă de odihnă. Mi-a mulțumit șoptit: Mii de mulțumiri, cu multă afecțiune, zice dumnealui. După ce ne-am cunoscut mai bine s-a creat între noi o bună prietenie. Era Nicolae Steinhardt, un om tare respectuos, cu bune maniere și cărturar de soi. Făcea parte din grupul de scriitori condamnați, între care erau Constantin Noica, Alexandru Paleologu, Sergiu Al. George, Dinu Pillat și alții. Numai el era evreu. Și, deși în celulele prin care m-am perindat erau preoți de diverse
Arhimandritul Mina Dobzeu:"Balaurul Roșu de la Răsărit a venit" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/8867_a_10192]
-
cu pas. L-am îndemnat și îndrumat să meargă la I. P. S. Teofil, arhiepiscopul Clujului, și la P. S. Iustinian Chira Maramureșanul. Astfel, a fost primit, și la recomandarea mea, la Mănăstirea Rohia, unde și-a găsit liniștea și rostul de cărturar și scriitor, ocupându-se de biblioteca lăcașului. Mare ocrotire a avut din partea episcopului Iustinian Mureșeanul. Legătura cea mai strânsă, știu asta, a avut-o, de acolo, în lumea scriitorilor, cu poetul Ioan Alexandru. Eu am fost în câteva rânduri la
Arhimandritul Mina Dobzeu:"Balaurul Roșu de la Răsărit a venit" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/8867_a_10192]
-
înțelepciune și deschidere universală, prin pragmatism, spontaneitatea găsirii soluțiilor, fără să nesocotească ideea de destin. Cel ce va fi surghiunit din orașul Cividale unde era notar ducal, pentru alcoolism și preacurvie, Stiliano Sirianul, se va remarca nu doar ca un cărturar ieșit din comun sau printr-un sentiment al prieteniei și devotamentului față de Rotari dus până în pragul primejduirii propriei vieți, ci și prin frământări sufletești și religioase autentice care îl vor face în cele din urmă să se convertească la catolicism
MARCO SALVADOR by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/8873_a_10198]
-
morți și case dărîmate alegîndu-se un praf care se-așază în tipar. Case literare - bunăoară, a lui Jupîn Dumitrache, de la numărul 26, nu de la numărul 9, pasaje cărturărești-mondene, frecventate, ca-n Baudelaire, de les amoureux fervents et les savants austčres: "Cărturarii și nebunii/ În Pasaj îi întîlnești". Greu de povestit pe scurt o istorie mică... Închid aici o poveste foșnitoare, care-și merită locul, rudă bună a benzii de magnetofon și a documentarului artistic, în raftul cu albume despre cum era
Bucureştii de dimineaţă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9905_a_11230]
-
Codru Drăgușanu. Deși perfecta ei șlefuire de mică sferă, plutind fără să adere încoa și-ncolo, ar putea susține comparația. Pentru fiece spectator al ei, rîvnind, și poate reușind, să schimbe stalul pe scenă, "cercarea" e tot una cu plecarea cărturarului de-altădată la drum european. O asemenea partitură a privitorului privit, a cronicarului parte din istoria pe care o scrie pune în pagină Simion Stolnicu (pe numele lui "civil" Alexandru Botez), scriitor sburătorist, în Printre scriitori și artiști, Minerva, 1988
Marea lume mică by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9977_a_11302]
-
spun. în seara aceleiași zile, petrecută la Brașov, Gelu îmi povestise cum l-a chemat în 1941, ca primar, la Predeal, în calitate de șef al statului, mareșalul Antonescu, o întâmplare istorică. Taică-său i-o povestise cu toată mândria lui de cărturar ardelean, din împrejurimile Brașovului, de la Satu Lung - ceea ce se putea citi și pe figura virilă a fiului... * înainte de unsprezece dimineața ajungeau la vila mareșalului de la Predeal. Cele două mașini de teren kaki, ca gemene, merseseră parcă în același timp. Din
Neuitatul coleg de bancă, Gelu Gologan by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8986_a_10311]
-
acu, în nouă zeci și nouă, să-l fi avut voi pe Dumitrică ăsta Cantemir șef... Intelectualii prezintă această atracție. Și risc în același timp. Dacă Dimitrie ar fi avut armata de partea lui, altfel ar fi mers lucrurile. Altfel, cărturar cum este și cam năuc, poate că iese la poceală și iese rău. Deși rămânem măcar cu Istoria ieroglifică (și demonul tace după ce tușește cu subînțeles). REALITATEA este - tot pe cronicari e bine să te bazezi - că au vinit un
Când moare un șef by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9080_a_10405]
-
și astăzi. Nu există colțișor în biata noastră țărișoară, în care să nu se ițească vreun bust de erou civilizator cu bătaie județeană, dacă nu cumva chiar comunală, vreun cavaler, vreo cruce - impozantă ca dimensiuni și catastrofală ca proporții -, vreun cărturar în exercițiul funcțiunii, vreun insurgent romantic sau vreun mare voievod călare sau pedestru. Dacă e să arondăm geografia națională în funcție de presiunile istoriei, atunci putem spune horărît că Transilvania este fieful simbolic al Iancului, avînd drept cap de serie acea capodoperă
Monumentul public, între mobilier și magie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9108_a_10433]