920 matches
-
de caș. Se acoperă cutia și se lasă la dospit între 7 și 14 zile, în funcție de temperatură; apoi cașul dospit se taie felii și se trece prin mașina de tocat carne, având o sită cu găuri destul de mari. La acest caș mărunțit se adaugă sare după gust și ulterior amestecul se îndeasă, pentru a elimina aerul, în burduf de oaie, bășică de porc sau coșulețe din coajă de brad. Burduful se obține din două piei de oaie suprapuse, care în prealabil
Brânză de burduf () [Corola-website/Science/307014_a_308343]
-
de brad. Burduful se obține din două piei de oaie suprapuse, care în prealabil au fost rase de firele de lână, cusute pe margine cu șuvițe de piele rezultând un "sac" în care poate să intre până la 15 - 20 kg caș dospit sărat. Pe măsura producerii burdufurilor, acestea se depozitează pe pământ în aceeași cameră cu cutiile ("cotețe") de dospire a cașului până la coborârea oilor de la munte, toamna târziu.
Brânză de burduf () [Corola-website/Science/307014_a_308343]
-
cusute pe margine cu șuvițe de piele rezultând un "sac" în care poate să intre până la 15 - 20 kg caș dospit sărat. Pe măsura producerii burdufurilor, acestea se depozitează pe pământ în aceeași cameră cu cutiile ("cotețe") de dospire a cașului până la coborârea oilor de la munte, toamna târziu.
Brânză de burduf () [Corola-website/Science/307014_a_308343]
-
constucție-adăpost din bârne acoperită cu paie, cu o suprafață ce varia între 9 și 16 mp, cu o vartă de foc și polițe pe pereți, eventual cu un pătucean, devenea peste vară un adevărat centru de procesare a produselor lactate: caș, unt, jântiță, urdă, zară, o parte dintre aceste alimente ducându-se zilnic acasă pentru nevoile familiei. Amenajarea interioară a colibei era expresia sensibilității și hărniciei băciței. Tot spațiul acesta pastoral era împânzit de colibe și de staule, câte 10-20 pe
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
pagube, așa că oile trebuiau bine păzite mai ales noaptea, chiar dacă se aflau în staul. Paza aceasta ca și toată treaba de la stână cădea în sarcina femeilor, ba nu de puține ori paza oilor peste noapte ca și mulsul și prepararea cașului revene unor fete abia ajunse la pubertate. Bărbații erau plecați la munci mai grele, precum cositul și adunatul fânului ori sapa porumbului și a cartofilor. Pe tarla, mai aproape sau mai departe de colibă, era staulul în care erau adăpostite
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
de pretutindeni nu-și lovesc oile sau câinii. Până la sfinții Petru și Pavel sau imediat după această dată în imaș se face rugăciune la Cruce, după care preotul vizitează măcar una dintre colibe pentru sfeștanie, prilej cu care băcițele pregătesc cașul popii. În zilele de sărbătoare, activitatea la stână era preluată de cei vârstnici, cei tineri urmând să meargă în sat la horă, dacă jocul nu se organiza chiar în imaș. Copiii profitau și ei cât puteau de mult de libertatea
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
grânele / mari cât porumbele. Hai, ploiță, hai!” În timpul jocului sau după terminarea lui este obligatorie udarea cu apă a paparudei, ori a întregului alai. Pentru dansul lor sunt răsplătiți prin daruri rituale ce semnifică abundența și belșugul: ouă, mălai, grâu, caș, lapte, colaci, fructe, bani, etc., uneori și haine vechi ceea ce leagă obiceiul de cultul morților. După ce au terminat cu mersul prin sat, paparudele merg la o apă curgătoare, aprind paie pe apă, apoi își aruncă pe apă și veșmintele din
Paparudă () [Corola-website/Science/306401_a_307730]
-
exluderea orașului Cluj-Napoca din preselecția pentru titlul de CEaC, pe motivul politicilor de segregare a romilor și de mutări forțate în Pată Rât. Grupul Musai-Muszáj a subliniat contradicția dintre planurile europene ale Clujului și opoziția la introducerea plăcutelor bilingve. Campania Cași Sociale ACUM, din care fac parte, sub coordonarea profesoarei activiste Enikő Vincze, critică politică de marginalizare locativa a primăriei, cerând schimbări profunde ale politicii de locuire socială<a class="sdfootnoteanc" href="#sdfootnote1sym" name="sdfootnote1anc"><sup>1</sup></a>. De altfel
Cluj Capitală Culturală sau justiție culturală ca soluție la injustiții sociale? () [Corola-website/Science/296155_a_297484]
-
Documente din anul 1828 fac referire la localitatea Buzești sub numele germanizat Busepsstye, în traducere “producători de lână”, probabil de la faptul că vechii locuitori erau în principal crescători de oi și capre, iar principalele venituri proveneau din vânzarea lânii și cașului. Pe teritoriul comunei Fărcașa există câteva edificii culturale demne de amintit. Cel mai important lăcaș de cult este Biserica “Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” din satul Buzești. Aceasta datează din anul 1799 și este declarată monument istoric de interes național
Comuna Fărcașa, Maramureș () [Corola-website/Science/310638_a_311967]
-
În jurul stâlpului uriaș până când a citit toată istoria de pe el. Și-abia apoi și-a adus aminte că avea o misie, că nu venise cu mâna goală la Maica Roma. Din desaga lui din lână vârstată, mirosind a mămăligă și caș, a scos un săculeț cu pământ luat din grădina casei din Cârțișoara și l-a vărsat la piciorul Columnei. Apoi, dintr-o năframă legată cu nod a scos și un pumn de boabe de grâu, pe care le-a semănat
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1445]
-
actor este baciul sau vătaful, singur responsabil de întregul procesu de preparare a laptelui. Proprietarii de oi urcă prin rotație, la stână, pentru a-și primi partea ce li se cuvine, stabilită la „măsuriș”. Din laptele de oaie, baciul prepară cașul, urda și jintița. Brânza se prepară în gospodărie cu cașul luat de la stână. „Brânza care este menită să rămână pe iarnă trebuie ermetic înfundată în bărbânță; deasupra brânzei se pune un strat de lut și apoi fundul de lemn” (cf.
Arta culinară maramureșeană () [Corola-website/Science/314169_a_315498]
-
de preparare a laptelui. Proprietarii de oi urcă prin rotație, la stână, pentru a-și primi partea ce li se cuvine, stabilită la „măsuriș”. Din laptele de oaie, baciul prepară cașul, urda și jintița. Brânza se prepară în gospodărie cu cașul luat de la stână. „Brânza care este menită să rămână pe iarnă trebuie ermetic înfundată în bărbânță; deasupra brânzei se pune un strat de lut și apoi fundul de lemn” (cf. I. Bârlea, 1924). În Lăpuș, se prepară „lapte acru de
Arta culinară maramureșeană () [Corola-website/Science/314169_a_315498]
-
la prețuri de 4-5 ori mai mari. La ouă, lapte și produse din lapte (unt, smântână și telemea, aproape singurul tip de brânză care se găsea) se stătea la cozi interminabile. În loc de lapte se folosea laptele praf. Cașcavalul, urda și cașul erau mărfuri rare și scumpe, iar celelalte lipseau cu desăvârșire. Iaurtul se putea găsi relativ frecvent. Fructele care se găseau erau numai cele locale (mere, pere, prune, struguri, cireșe, vișine, pepeni, gutui, caise, piersici). Bananele, portocalele, mandarinele, lămâile, ananasul (în
Republica Socialistă România () [Corola-website/Science/298591_a_299920]
-
punctul „pe creastă”, la 1 km sud de sat. El cuprinde urmele a două așezări, una din neolitic (cultura Boian faza Giulești) și una din Epoca Bronzului (cultura Monteoru). În comuna Negrilești există o tradiție în a realiza păpuși din caș, făcute din brânză proaspătă și puse în forme din lemn de paltin.
Comuna Negrilești, Vrancea () [Corola-website/Science/301885_a_303214]
-
lui martie, pentru ca mai apoi să îl prindă în păr și să-l păstreze până la sosirea primilor cocori și înflorirea arborilor. La acel moment, fetele își scoteau mărțișorul și-l atârnau de creanga unui copac, iar moneda o dădeau pe caș. Aceste „ritualuri” asigurau un an productiv. În prezent, mărțișorul este purtat întreaga lună martie, după care este prins de ramurile unui pom fructifer. Se crede că aceasta va aduce belșug în casele oamenilor. Se zice că dacă cineva își pune
Mărțișor () [Corola-website/Science/298167_a_299496]
-
facă toate instrumentele necesare celor opt fierăstraie angajate. O gamă largă de procedee și ornamente pot fi întâlnite la gospodăriile de lemn din zona Branului, la porțile mocănești cu policioară din Săcele, la obiectele casnice și la unelte (păpușarele pentru caș, bâtele ciobănești, linguri și căușuri etc.) Se remarcă tehnicile variate de prelucrare: prin cioplire, crestare, incizie, înfășurare cu metal, pirogravură și pictură (ultimele două procedee mai ales în cazul furcilor de tors din zona Săcele). Mobilierul țărănesc este decorat fie
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
călărea înaintea mirelui pentru a anunța sosirea acestuia la casa miresii. Cel care sosea primul era premiat de către aceasta cu un colac și un ștergar ales de ea. După nuntă, la intrarea în casa bărbatului, pe capul miresei se pune caș și pâine, ca simbol al bogăției. [[Imagine:Brasoveanca.jpg|thumb|right|250px|Brașoveanca, jucată de perechi îmbrăcate în costumul popular bârsan]] Cel mai popular joc românesc din Țara Bârsei este Brașoveanca, dansat în special la nunți. Acesta se joacă în
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
bineînțeles carnea și produsele lactate erau componente ale mîncării. Totuși alimentația țăranilor depindea și de anotimp. În fiecare sezon erau bucate specifice. De exemplu, printre bucatele tradiționale, consumate primăvara erau: tocana de urzici, borșul verde, zeama din carne de miel, cașul ș.a. Vara și toamna țăranii se alimentau, în special, cu legume proaspete și produse lactate. Pentru iarnă și primăvară făceau rezerve de cartofi, morcovi, leguminoase, ceapă, diverse murături, brînză de oi, slănină. În perioada lucrărilor pămîntului, țăranii mîncau direct în
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
ca Muzeul etnografic în aer liber de la Măriuș să devină un "centru de studiu al tradițiilor", iar în vecinătatea lui să fie amenajate mai multe obiective turistice, strâns legate de tradițiile locului. „În apropiere, oaspeții vor putea savura un balmoș, caș proaspăt, berbec la proțap, vizitând o stână turistică. Sau vor putea auzi istorisiri mirobolante despre celebra vânătoare de albine, cunoscută în vechime sub numele de "bărcuit." Vizitând o stupină, vizitatorii vor afla cum arătau coșnițele vechi din nuiele de curpen
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
Năsal este un caș aparte originar din regiunea Clujului. Își trage numele de la satul în care a fost produs prima dată. Este un caș cu textura moale, făcut din lapte de vacă (mat. gr. 45%, sare max. 3%), cu un gust aromatizat și picant
Năsal (caș) () [Corola-website/Science/320845_a_322174]
-
Năsal este un caș aparte originar din regiunea Clujului. Își trage numele de la satul în care a fost produs prima dată. Este un caș cu textura moale, făcut din lapte de vacă (mat. gr. 45%, sare max. 3%), cu un gust aromatizat și picant, precum și cu un miros foarte puternic și specific. Merge foarte bine ca aperitiv sau ca desert, cu legume, fructe, și
Năsal (caș) () [Corola-website/Science/320845_a_322174]
-
În 1971, s-a mărit peștera, solul a fost betonat, s-a introdus curent electric. Temperatura în grotă este constantă tot anul: 14 grade Celsius. Deși în prezent grota e cu mult mai mare decât înainte, bacteria responsabilă de fermentarea cașului nu trăiește decât într-o anumită zonă a peșterii, zonă care nu poate fi extinsă. În plus, bacteria se pune în mod natural pe caș, fără a fi nevoie să fie adăugată prin intervenția omului, așa cum se procedează de obicei
Năsal (caș) () [Corola-website/Science/320845_a_322174]
-
Deși în prezent grota e cu mult mai mare decât înainte, bacteria responsabilă de fermentarea cașului nu trăiește decât într-o anumită zonă a peșterii, zonă care nu poate fi extinsă. În plus, bacteria se pune în mod natural pe caș, fără a fi nevoie să fie adăugată prin intervenția omului, așa cum se procedează de obicei în cazul brânzeturilor mucegăite. S-a încercat reproducerea bacteriei și a condițiilor din peșteră în laborator, dar fără succes, ceea ce face din Năsal un caș
Năsal (caș) () [Corola-website/Science/320845_a_322174]
-
caș, fără a fi nevoie să fie adăugată prin intervenția omului, așa cum se procedează de obicei în cazul brânzeturilor mucegăite. S-a încercat reproducerea bacteriei și a condițiilor din peșteră în laborator, dar fără succes, ceea ce face din Năsal un caș unic în lume. Din această cauză, producția anuală este foarte limitată, iar cererea locală este redusă. Din nefericire, din cauza unei piețe nefavorabile, producătorul Napolact a anunțat că va conserva fabrica din Țaga începând cu iunie 2013, având intenția de a
Năsal (caș) () [Corola-website/Science/320845_a_322174]
-
familia "Agaricaceae" până în 1986. Speciile familiei "Agaricaceae" folosesc o varietate largă de morfologie a corpului de fructe. Cu toate că forma pileată (adică, cu pălărie și lamele) este predominantă, de asemenea sunt încorporate formele fostelor familii "Gasteromycetes", de exemplu soiul "Lycoperdon perlatum (Cașul ciorii)" și multe de fel secotioid, bureți de stadiu intermediar între ciupercă cu pălărie și exoperidiu ca de exemplu "Cyathus striatus". Genurile subclasei "Agaricomycetidae" cuprind specii al căror corp de fructificare are formă de pălărie așezată pe un picior. Pe
Agaricaceae () [Corola-website/Science/310570_a_311899]