931 matches
-
respect (2); strop (2); ușor (2); vin (2); -; 150 ml; abstinență; adică; adjectiv; aer; a nu ajunge; ajunge; de ajuns; amărăciune; amic; apă deloc; apă; aproape; așteaptă; atent; aur; a avea; avea; de bine; bolnav; bucurie; bun-simț; cald; cantitate mică; caș; caviar; căldură; cerc; ceva; din ceva; chin; cîtă; cîțiva; cultură; cumpătare; cumpătat; cunoștințe; da; dans; darnic; deal; degetar; delăsare; delăsător; aproape deloc; durată; durere; educație; eliberare; fără; fărimitură; a fărîma; fărîmă; fărîmituri; firicel; foc; frumos; frustrare; aproape gata; geană; gol
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
existență (2); femeie (2); lactate (2); negru (2); proastă (2); abundentă; acasă; agitată; albă; alb-negru; aliment; amuzament; amuzant; animal domestic; animal erbivor; animal mare; animal, lapte; animale; atenție; bani; băț; belșug; berbec; bine; biserică; buhai; bună și cuminte; bunica; Burger; caș; casă; cașcaval; cîmpie; cireadă; clopot; corniță; cornorată; cornute; dex; drăgălașă; drumul; ea; entuziasm; ce ești; fată; fete; foame; gingaș; gospodărie; grasa; ha-ha; iarba; iepure; imaș; India; inteligentă; iubit; juncă; cu lapte; de lapte; lapte, bani; lapte/ Milka; lapte-delicatese; lăptic; legată
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
rodi. Să nu mănînci castraveți în locul unde cresc, că se amărăsc. Ca să se facă castraveții, leagă la vrejurile lor coinăcelele-cotoiului* și va fi belșug de ei. Să nu bei apă după ce ai mîncat castraveți ori lapte, că ți se apleacă. Caș Să nu te scalzi pînă nu-i mînca o bucățică de caș, că altfel îți rămîne pielea tot neagră și crăpănoasă. Căciulă Să nu umbli vara cu căciulă, că tragi a iarnă. Cușma sau pălăria nu se pune pe masă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se facă castraveții, leagă la vrejurile lor coinăcelele-cotoiului* și va fi belșug de ei. Să nu bei apă după ce ai mîncat castraveți ori lapte, că ți se apleacă. Caș Să nu te scalzi pînă nu-i mînca o bucățică de caș, că altfel îți rămîne pielea tot neagră și crăpănoasă. Căciulă Să nu umbli vara cu căciulă, că tragi a iarnă. Cușma sau pălăria nu se pune pe masă, căci la din contra, cîrtița ar scoate în livadă mulțime de mușuroaie
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
picioare pînă în răsărit de soare și te scaldă în acea zi de mai multe ori, că nu vei fi bolnav de friguri; cu un cuvînt, vei fi sănătos tot anul. Primăvara, cine se va scălda mai înainte de a mînca caș toată vara îl vor prinde frigurile. Ca să nu te scuture frigurile, înainte de a te scălda întîia dată vara, să mănînci carne de vrabie. Cine în ziua de Bobotează va intra în apă scapă de friguri. Se crede că dacă are
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
la fîntînă mîncînd uită toate ce are să facă. După mîncare, trebuie a șterge imediat masa, căci la din contra, femeia, ducînd ceva la tîrg de vîndut, nu va putea vinde. Să nu mănînci nimic cînd scapătă soarele, căci vei face caș la gură (albețe ce se fac de-o parte și alta la încheietura gurii). Poporul crede că nu e bine a mînca din bucățica de pîne din locul de unde a mușcat altul, că la din contra, acei doi se vor
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
oi băiete Nu la fete sub părăte. Fetele te-or amăgi Oile s-or prăpădi. Astăzi una MÎine una PÎn s-o duce toată turma. Turma cu oițele Ciobani cu căprițele. Zbiară oile-n sălaș Nu-i cioban să strîngă caș. Zbiară oile prin strungă Nu-s ciobani ca să le mulgă. ” Dealul, luncile și pădurile sunt locuri de Întîlnire ale Îndrăgostiților. Exemplificăm : ,, Hai puică pe deal, pe deal Să tăiem iarbă de cal Costree pentru cîrlan. Calul să ni-l priponim
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
pe dreapta al râului Trotuș, izvorăște din Munții Vrancei, traversând localitățile Cașin și Mănăstirea Cașin. De la 1840, în timpul domniei lui Mihail Sturdza, au existat în această arie geografică două unități administrativ - teritoriale distincte: Cașin și Mănăstirea Cașin. Et.: n. pers. caș (la origine o poreclă) d.ap. caș - lat. caseus + suf. - in. CĂIUȚI, pârâu și sat, situate în zona Trotușului mijlociu, la 14 km. de Onești. Localitatea numără peste 6000 de locuitori. În documentele vremii, acest toponim apare și cu formele: Căiuțul
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
din Munții Vrancei, traversând localitățile Cașin și Mănăstirea Cașin. De la 1840, în timpul domniei lui Mihail Sturdza, au existat în această arie geografică două unități administrativ - teritoriale distincte: Cașin și Mănăstirea Cașin. Et.: n. pers. caș (la origine o poreclă) d.ap. caș - lat. caseus + suf. - in. CĂIUȚI, pârâu și sat, situate în zona Trotușului mijlociu, la 14 km. de Onești. Localitatea numără peste 6000 de locuitori. În documentele vremii, acest toponim apare și cu formele: Căiuțul, Căiuțul Mic, Târgul Căiuțului, Târgul Căiuțul
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
feudală din nordul Dunării era o societate numai de păstori. Iată o doină în care se arată avantajul păstoritului, pus in contrast cu plugăria : Până ce trăiau la munte / Eram voinicel de frunte, / Cântam doina prin buhaș / Cu gura plină de caș / Dar de când trăiesc la țară / Petrec o viață amară,/ Trag cu sapa pe ogor / Si mănînc mălaiul gol " Avantajele ciobăniei sunt exemplificate prin doine, strigături în care ciobănia e preferată cătăniei care-i tulbură ciobanului sentimentul libertății : Pădure în doi
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
è piacevole per se stesso, cioè non per altro, se non per un'idea vagă ed indefinita che desta, un canto (îl più spregevole) udito da lungi, o che paia lontano senza esserlo (...) lo stormire del vento, massime nei detti cași, quando freme confusamente în una foresta, o tra i vari oggetti di una campagna, o quando è udito da lungi, o dentro una città trovandosi per le strade ec. Perocchè oltre la vastità, e l'incertezza e confusione del suono
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
toate ouăle înapoi la copiii păgubiți Oare pot uita plăcintele poale-n brâu, alivencile, vărzările, plăcintele cu bostan, dulcețurile din toate fructele, compoturile și zacuștile și altele, bunătăți puse pentru iarnă. Sau când venea tata de la stână cu câte un caș uriaș, își sufleca brațele, se spăla bine cu mult săpun de casă și, tacticos, se apuca să așeze cașul pentru iarnă la putină! O cană de moare de varză de-a lui făcea cât un imperiu! Mama spunea: - Mi-e
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
din toate fructele, compoturile și zacuștile și altele, bunătăți puse pentru iarnă. Sau când venea tata de la stână cu câte un caș uriaș, își sufleca brațele, se spăla bine cu mult săpun de casă și, tacticos, se apuca să așeze cașul pentru iarnă la putină! O cană de moare de varză de-a lui făcea cât un imperiu! Mama spunea: - Mi-e poftă de o bucată de somn, hm, ce-ai spune, Iancule? Pe tata îl chema Ioan, dar toți îi
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
mai pe sară la făcut sarmale. Zi-i țaței Maria să vină olecuță mai devremi, să vadă de borș, iar pe Viorica cheam-o la frământat. Treci și pe la cumătru și zi-i să aducă niște rachiu pentru fimei și un caș. Hai, mamă, hai că amu’ îi noapte. Saveta își prinse trupul subțire în brâul negru, își trase sumănelul și cizmele și ieși în ogradă. Soră-sa venise de cu noapte și jumulea niște găini, iar frati-su căra lemne la
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
săptămậni, avậnd grijă ca nici o masă să nu se repete; totul, absolut totul era procurat din imediata vecinătate: mazăre, porumb, lapte proaspăt muls de la vacile noastre, apă limpede de izvor, fructe de pădure, bureți din toate speciile, miere de albine, caș de la stậna din vale, biscuiți de la magazinul de sub poalele pădurii și, bineînțeles, ce mai puteam fura noi de peacasă! Comandantul plutonului a privit hậrtia aceea mototolită, desenată cu cărbune de la focul ce mocnea în apropiere, s-a uitat în stậnga
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
nasuri ca pliscul păsărilor de pradă, mereu dornici de sclavi ieftini și de înșelăciune, lăsîndu-se nu de mult spre mare dinăuntrul ținutului unde se așezase neamul hananeu. Veneau spre aceste țărmuri gălăgioase păstori cu piei de oaie, cu unt și caș, sau pescari cărând coșuri cu pește. Dăruind valurilor ceea ce mai rămăsese din corabia lor, cei patru se risipiră. Mpunzi și cârmaciul plecară spre miazăzi, pentru că bănuiau că ar putea să ajungă pe acolo în țara lor, ocolind Ta Kemet. Omul
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
face mișto Inglis. Acolo n Shrubhill la masoni... — Ai ceva de ascuns? râde Ray. Și-a luat halba cu el și bea din ea. Inglis se uită la Lennox de parcă el ar fi fost artistul cu graffiti-ul. — Adică zici caș avea ceva dascuns? — Nee, ridică din umeri Ray și ia o gură de bere, nu zic nimic. Asta mă face să zâmbesc. Haide mă, doar pentrun singur păhărel de rahat, se răstește Dougie Gillman. Ray Își termină berea și aruncă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
se apropie de noi și scoate dintr-o sacoșă mare un pepene galben cu miros plăcut și un harbuz de vreo șapte-opt kilograme. - Luați și mâncați, că sigur sunteți flămânzi după atâta efort. Apoi tacticos scoate o bucată mare de caș, ardei și gogoșari mari și grași, roșii, ceva morcov frumos și roziu. Mirat, mă uit spre moș Vasile și-l întreb: - Dar morcovul pentru ce l-ați adus? - Păi sunteți cam tineri și vă mai trebuie puțină minte și mai
Locurile natale by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83211_a_84536]
-
din cer” (Ioan 6, 51); „De nu vețimânca trupul și nu veți bea sângele Fiului Omului nu veți avea via-ță întru voi” (Ioan 6, 53). Revelația prin Înviere a făcut să încetezeorice „mitologie”. Această mitologie era și argumentul lui Arie cași al lumii care considera crucea lui Hristos o „nebunie” (1 Corinteni 1, 23). „Crezul” nu a menționat Botezul lui Hristos cu DuhulSfânt, deoarece acest eveniment nu putea fi cunoscut decât prin Jertfa și Învierea lui Hristos. Acest lucru este simbolizat
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
se poate explica o inițial). Tobă „mezel preparat din stomacul porcului umplut cu bucăți de carne, de slănină și de măruntaie“, care are și varianta dobă, este un cuvânt împrumutat din magh. dob. Are diverse alte denumiri regionale: tartaboș, tâgârcioară, caș de porc. Cuvântul caltaboș are origine necunoscută; diversele soluții etimologice care s-au propus sunt nesatisfăcătoare. Ceea ce nu înseamnă că nu putem mânca și caltaboșii sau cartaboșii! Dulciuri de Crăciun Plăcinta „turtă cu diverse umpluturi“ se mănâncă atât la Crăciun
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
frères germains, cousins germains). Și, tot legat de fenomenul numit elipsă, nu pot să nu le fac o surpriză amatorilor de brânzeturi franțuzești. Cuvântul fr. fromage „brânză“, ca și v. prov. formatge, a fost izolat din expresia latinească caseus formaticus „caș, brânză făcută într-o formă“, în care adjectivul formaticus este derivat de la forma cu sensul „tipar (de făcut brânză)“; celelalte limbi romanice l-au păstrat, din aceeași expresie, pe caseus: rom. caș, it. cacio, sp. queso. În ceea ce privește limba română, fenomenul
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
a fost izolat din expresia latinească caseus formaticus „caș, brânză făcută într-o formă“, în care adjectivul formaticus este derivat de la forma cu sensul „tipar (de făcut brânză)“; celelalte limbi romanice l-au păstrat, din aceeași expresie, pe caseus: rom. caș, it. cacio, sp. queso. În ceea ce privește limba română, fenomenul elipsei nu se limitează la cuvintele moștenite din latină. Este foarte frecvent la cele împrumutate din turcă. În zilele noastre, din construcțiile pătlăgea roșie și pătlăgea vânătă au rămas doar termenii roșie
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
denumi culoarea respectivă, spre deosebire de murg și de lai, termeni folosiți pentru a denumi culoarea neagră a animalelor. Cât privește produsele alimentare rezultate din creșterea oilor, constatăm, de asemenea, că termenii cu sens general sunt moșteniți din latină: lapte (< lat. lactem), caș (< lat. caseum); în schimb, diversele feluri de lapte sau de caș, deci termenii mai specializați, sunt din substrat (brânză, zară „lapte bătut din care s-a scos untul“). Tot așa, searbăd este sinonim al lui acru (< lat. acrus), dar este
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
a denumi culoarea neagră a animalelor. Cât privește produsele alimentare rezultate din creșterea oilor, constatăm, de asemenea, că termenii cu sens general sunt moșteniți din latină: lapte (< lat. lactem), caș (< lat. caseum); în schimb, diversele feluri de lapte sau de caș, deci termenii mai specializați, sunt din substrat (brânză, zară „lapte bătut din care s-a scos untul“). Tot așa, searbăd este sinonim al lui acru (< lat. acrus), dar este folosit numai referitor la lapte, iar strepede „vierme din brânză“ este
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
barbare?! Pe Hasdeu îl interesează acum altceva, el este preocupat să arate că „românii sunt prin tulpină semilatini și semidaci”, idee cu care a pornit la drum în Pierit-au dacii? (a. 1860). Grupa elementelor latine este alcătuită din: berbec, caș, cheag, staul, turmă, unt, zer, păcurar, păstor, capră, mânză. Hasdeu mai analizează etimologic cuvintele dulău, mosoc; țurcă, iele, a ademeni. Asupra cuvintelor din cele două serii se pot face următoarele observații, dacă le analizăm prin baza traco latină: Cioban este
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]