KorAP: Find »[drukola/base=cabală & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...16 17 18 ...24 >

592 matches

Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331

voi scrie teza. Într-un minut, am rupt relațiile. Nu știu cum și de ce am spus ce-am spus, nu înțeleg nici de ce-a spus el ce-a spus, habar n-am. Dar știam că pot face doctoratul cu profesorul de Cabala, Ephraim Gottlieb XE "Gottlieb, Ephraim" : eram în relații foarte bune, și chiar el mi-a propus să lucrez cu el. Astfel că încep să lucrez la teză sub îndrumarea lui. Era de-acum în ’72. Îi dau un plan al

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
Gershom" , și nu știu cum să-i spun că am rezolvat deja problema îndrumătorului: „O să creadă că am înnebunit!”. Cu o seară înainte i-am spus că nu am îndrumător, iar acum am! Și discutăm, îi spun că o să fac filozofie și Cabala, evitând să reiau discuția despre îndrumător. Scholem XE "Scholem, Gershom" : „Am o idee, du-te la Pines XE "Pines, Schlomo" ”. În dimineața următoare mă duc la Pines XE "Pines, Schlomo" , iar el nu m-a mai întrebat ce fac, ce

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
duc la Pines XE "Pines, Schlomo" , iar el nu m-a mai întrebat ce fac, ce nu fac. M-am întors la Pines XE "Pines, Schlomo" , într-un fel. N-am mai scris despre comentariul acela nimic, am scris despre Cabala direct, fără nici un compromis, fără nici un ocol. Și Pines XE "Pines, Schlomo" m-a ajutat iar, era în ’73: „Anul viitor poți să predai la Ierusalim”. Tocmai începusem să predau la Haifa, dar Pines XE "Pines, Schlomo" m-a sfătuit

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
și rămas până astăzi cea mai importantă instituție academică evreiască din America. Eram invitat pentru o jumătate de an, nici eu nu puteam mai mult, iar condiția mea a fost ca ei să organizeze două conferințe mari despre capitolele cărții Cabala: noi perspective, la care lucram atunci. Și pentru că aveau bani, ei au convocat de două ori, pentru câte o săptămână, cincizeci de specialiști în religie și iudaism, ca să discutăm capitolele cărții mele. A fost o experiență fantastică! Cincizeci de oameni

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
În orice caz, intelighenția europeană e mult mai rafinată și mai complexă, e mai aproape de spiritul meu, îmi place mai mult. S.A.: Deveneai o figură tot mai cunoscută pe plan internațional când apare, în sfârșit, prima ta carte în Israel - Cabala, al cărei subtitlu e justificat: tu oferi cu adevărat „noi perspective”; ai fi putut spune la fel de bine „perspective revoluționare”, dacă n-ai fi fost modest. Tu aduci - e judecata specialiștilor, nu părerea mea de diletant - ceva foarte nou în discuție

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
critice, și nu erau nici revoluționare. Probabil un motiv era că i-am insultat când le-am spus că sunt închistați, că n-au citit Eliade XE "Eliade, Mircea" etc. Eu citisem și altceva decât voiau ei. S.A.: Aha, în Cabala tu reproșezi discipolilor lui Scholem XE "Scholem, Gershom" și școlii de după anii ’40 că nu citiseră nume mari ca Eliade XE "Eliade, Mircea" , Leo Strauss XE "Strauss, Leo" etc. Eu însumi, când am citit acele pasaje, am fost șocat. Și

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
calcule ca să arate că, la rândul meu, aș fi calculat tot felul de amănunte: când a apărut cartea lui Scholem XE "Scholem, Gershom" , ce vârstă avea Scholem XE "Scholem, Gershom" când am scris eu etc. S.A.: Mde, pentru specialiștii în Cabală asemenea calcule sunt o deformație profesională... M.I.: Sigur. Toate supozițiile astea sunt însă ridicole: n-am calculat nimic, eu am scris toate astea din greșeală, pentru că acei doi prieteni americani m-au bătut la cap. Am și scris undeva: am

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
M.I.: Că știam mai mult decât ei, asta era clar. Dar din punct de vedere al materialului, dimensiunea asta spiritualistă, nonteritorialistă, nonistorică a lui Abulafia XE "Abulafia" a creat o problemă adâncă - nu în felul în care am prezentat eu Cabala, ci în felul în care înțeleg ei Cabala. Pentru ei, de exemplu, Cabala este foarte, foarte mesianică. Eu am spus asta era adevărat cu două secole înainte, și nu puteți veni acum cu istoricismul acesta simplu. Și ce înseamnă mesianismul

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
era clar. Dar din punct de vedere al materialului, dimensiunea asta spiritualistă, nonteritorialistă, nonistorică a lui Abulafia XE "Abulafia" a creat o problemă adâncă - nu în felul în care am prezentat eu Cabala, ci în felul în care înțeleg ei Cabala. Pentru ei, de exemplu, Cabala este foarte, foarte mesianică. Eu am spus asta era adevărat cu două secole înainte, și nu puteți veni acum cu istoricismul acesta simplu. Și ce înseamnă mesianismul? Înseamnă o mulțime de lucruri, și nu numai

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
de vedere al materialului, dimensiunea asta spiritualistă, nonteritorialistă, nonistorică a lui Abulafia XE "Abulafia" a creat o problemă adâncă - nu în felul în care am prezentat eu Cabala, ci în felul în care înțeleg ei Cabala. Pentru ei, de exemplu, Cabala este foarte, foarte mesianică. Eu am spus asta era adevărat cu două secole înainte, și nu puteți veni acum cu istoricismul acesta simplu. Și ce înseamnă mesianismul? Înseamnă o mulțime de lucruri, și nu numai ce credeți voi. Asta a

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
două secole înainte, și nu puteți veni acum cu istoricismul acesta simplu. Și ce înseamnă mesianismul? Înseamnă o mulțime de lucruri, și nu numai ce credeți voi. Asta a creat un fel de angoasă, pentru că însemna că ei nu știau Cabala. Asta nu înseamnă că ei nu știu altă metodologie. Nu înseamnă că eu cred că ce fac ei e un fel de teologie a Israelului. Înseamnă de fapt - și asta am scris-o în carte - că oamenii n-au citit

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
știu altă metodologie. Nu înseamnă că eu cred că ce fac ei e un fel de teologie a Israelului. Înseamnă de fapt - și asta am scris-o în carte - că oamenii n-au citit destule cărți ca să înțeleagă ce e Cabala. S.A.: Deci nu cunosc tocmai izvoarele, ceea ce pentru ei, mândri că sunt pozitiviști și istoriști, e o crimă. Dacă nici asta nu știu, nu mai știu nimic, sunt anulați ca savanți. M.I.: Sigur, din punctul lor de vedere așa ceva era

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
că, fără să înțeleg, am scris o teză de doctorat despre Abulafia XE "Abulafia" , dar nu am ales subiectul în ’71 ca să fac o controversă în ’88. Din punctul de vedere al cunoașterii surselor și al problematizării a ce este Cabala, nu mi se putea reproșa nimic. Deci nimeni nu a spus până acum că nu-l cunosc sau nu-l înțeleg pe Abulafia, ci au susținut totdeauna că s-a exagerat importanța lui. OK, să vedem! Dar asta a atins

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
Știi că Eliade XE "Eliade, Mircea" a avut un trecut de dreapta?” Ea a explodat - eram acasă la mine, la masă: „Cum vorbești așa? Nu știi că a murit în mâinile mele? Nu știi ce vorbești.” Era după ce terminasem cartea Cabala: noi perspective și eram obosit. Am spus că e foarte interesant că l-a cunoscut și cunoaște în general chestiunea, că eu n-am cercetat nimic, am auzit numai zvonuri. Am decis ca, după Paște, să mă întorc în America

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
sens în contextul dat, febra revoluționară pune stăpânire pe mai toată lumea. M.I.: Așa este. Dar studiul perioadei ne rezervă și alte suprize. De exemplu, am descoperit că Fundoianu XE "Fondane, Benjamin" a scris în timpul primului război mondial zece articole despre Cabala. În limba română. Găsesc acolo un articol despre Abulafia XE "Abulafia" . În România anului 1917! Nu spun nici eu că am citit totul, dar ce am putut găsi, am citit; am și scris puțin despre Fundoianu XE "Fondane, Benjamin" și

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
exclusiv pe literatura secundară. În literatura secundară există o asemenea tendință. Nu numai Eliade XE "Eliade, Mircea" s-a înșelat, tendința există până azi. Însuși Scholem XE "Scholem, Gershom" a greșit, căzând în mitologie, într-o dimensiune care există în Cabala, dar nu există nici în Biblie, nici în literatura rabinică. Asta e un fel de viziune occidentală, berlineză, pariziană, să spunem, voltairiană, kantiană, așa ceva, care există până azi în studiile ebraice. De-acolo s-a inspirat Eliade XE "Eliade, Mircea

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
să fi știut cu mulți ani înainte! S.A.: Are o revelație! M.I.: Da. Recenzează cărticica asta, cu traducerile textelor în germană publicate în Eranos XE "Eranos" Jahrbuch, și descoperă America. Dar ce anume descoperă? Un fel de iudaism în care Cabala este pozitivă, mitologică, cosmică, iar Biblia și rabinismul nu sunt. Așa că, într-un fel, ce descoperă el îi invalidează și-i validează în același timp viziunea. Dar de ce nu a descoperit asta mai înainte? Ce s-a întâmplat la Eranos

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
pozitivă, mitologică, cosmică, iar Biblia și rabinismul nu sunt. Așa că, într-un fel, ce descoperă el îi invalidează și-i validează în același timp viziunea. Dar de ce nu a descoperit asta mai înainte? Ce s-a întâmplat la Eranos? Păi Cabala era inima acolo, nu poți să spui că era ostracizată. Scholem XE "Scholem, Gershom" era o figură centrală. Ei au vorbit, asta știu de la Scholem XE "Scholem, Gershom" , de la soția lui Scholem XE "Scholem, Gershom" , de la Werblowsky XE "Werblowsky, R.J.

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
se descrie Biblia tot timpul. Câteva cuvinte, din care deduc că ce a scris el în Jurnal în ’67-’68 i-a provocat un fel de reflecție, dar n-a schimbat narațiunea biblică și nici narațiunea rabinică. Când ajunge la Cabala, în ’80 și ceva, când scrie volumul al III-lea, spune: „Cabala este o scriere, o narațiune scholemiană”. Asta s-a întâmplat în Evul Mediu: așa cum s-a produs ruptura dintre Biblie și Talmud, s-a desprins și Cabala în

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
a scris el în Jurnal în ’67-’68 i-a provocat un fel de reflecție, dar n-a schimbat narațiunea biblică și nici narațiunea rabinică. Când ajunge la Cabala, în ’80 și ceva, când scrie volumul al III-lea, spune: „Cabala este o scriere, o narațiune scholemiană”. Asta s-a întâmplat în Evul Mediu: așa cum s-a produs ruptura dintre Biblie și Talmud, s-a desprins și Cabala în Evul Mediu, iar Eliade XE "Eliade, Mircea" nu explică fenomenul. Ei, i-

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
la Cabala, în ’80 și ceva, când scrie volumul al III-lea, spune: „Cabala este o scriere, o narațiune scholemiană”. Asta s-a întâmplat în Evul Mediu: așa cum s-a produs ruptura dintre Biblie și Talmud, s-a desprins și Cabala în Evul Mediu, iar Eliade XE "Eliade, Mircea" nu explică fenomenul. Ei, i-aș pune multe întrebări lui Eliade XE "Eliade, Mircea" , ca de exemplu: „Ce se întâmplă atunci cu schema ta despre fenomenologia iudaismului? Schema ta merge de la arhaic

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
mine agnostică. Iată alte aspecte pe care vreau să le tratez; în versiunea lungă a cărții bazate pe Conferințele Culianu o să scriu despre axis mundi, despre stâlpul cosmologic. El se găsește în Talmud, dar nu e atât de vizibil în Cabala. Cabala are altceva, mitic și eshatologic, care este de fapt exact inversul. Cabala se duce în direcția inversă. Talmudul este cosmologic. Și Cabala este într-un fel mitică și eshatologică. Toate procesele astea nu sunt așa de simple: te duci

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
agnostică. Iată alte aspecte pe care vreau să le tratez; în versiunea lungă a cărții bazate pe Conferințele Culianu o să scriu despre axis mundi, despre stâlpul cosmologic. El se găsește în Talmud, dar nu e atât de vizibil în Cabala. Cabala are altceva, mitic și eshatologic, care este de fapt exact inversul. Cabala se duce în direcția inversă. Talmudul este cosmologic. Și Cabala este într-un fel mitică și eshatologică. Toate procesele astea nu sunt așa de simple: te duci de la

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
lungă a cărții bazate pe Conferințele Culianu o să scriu despre axis mundi, despre stâlpul cosmologic. El se găsește în Talmud, dar nu e atât de vizibil în Cabala. Cabala are altceva, mitic și eshatologic, care este de fapt exact inversul. Cabala se duce în direcția inversă. Talmudul este cosmologic. Și Cabala este într-un fel mitică și eshatologică. Toate procesele astea nu sunt așa de simple: te duci de la o viziune cazuistică la o viziune cosmologică, te duci de la o viziune

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
axis mundi, despre stâlpul cosmologic. El se găsește în Talmud, dar nu e atât de vizibil în Cabala. Cabala are altceva, mitic și eshatologic, care este de fapt exact inversul. Cabala se duce în direcția inversă. Talmudul este cosmologic. Și Cabala este într-un fel mitică și eshatologică. Toate procesele astea nu sunt așa de simple: te duci de la o viziune cazuistică la o viziune cosmologică, te duci de la o viziune cosmologică la una eshatologică, totul trebuie regândit într-un fel

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]