1,465 matches
-
algebrist, dacă e posibil) se petrec în anii săi cei mai posomorîți: 1830-1832, între două popasuri prin închisori, când lua parte la mișcările de stradă ale Parisului. Ceea ce dovedește că durata în care nasc invențiunile de geniu are propriile ei cadențe, prin nimic asemănător cu bătăile încete ale timpului obicinuit. Să spunem deci, că după câteva rânduri înfrigurate cu care Galois, în ajunul duelului, termină scrisoarea - testament - către Auguste Chevalier, Galois depășește, în acești ultimi doi ani, pe marii săi contemporani
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
dar eficace, difuză în substanța poemului. Astăzi după mâzga poetică postmodernistă care a fost la noi, noul curent globmodernul ne descoperă o savoare a poeziei gnomice în chiar supunerea neabătută a versurilor la o idee, în înlănțuirea lor necesară, în cadența lor previzibilă, în ecoul lor meritat. Poezia înseamnă forma cea mai înaltă de cunoaștere umană, singura în măsură să garanteze accesul la absolut. Nu numai că filosofia trebuie să primească sugestiile artei și să pună la contribuție facultăți specifice poetice
ALIANŢA DISCRETĂ ŞI FECUNDĂ DINTRE POEZIE ŞI FILOSOFIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364559_a_365888]
-
într-un oraș în care aproape toți locuitorii erau muncitori textiliști și-a căutat mai întâi de toate locul său, singurul în care i se puteau cristaliza idealurile. Și l-a aflat la ansamblul „Suveica”. Începând cu ritmurile fanfarei și cadența ostășească a pasului de defilare, tamburul major Mihai Drimbe s-a dedicat total brigăzilor artistice muncitorești, cum era pe atunci, pe care le-a cernut cu o sită deasă. Strânse într-un mănunchi, florile au corole cu văpăi de culori
MIHAI DRIMBE. A ÎNVEŞNICIT MUZICA PE FRUNTEA UNUI ORAŞ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363287_a_364616]
-
umil treci doar de o milă. Ah, picioarele, aripioarele, fastidios, insidios, duios, osos, os. Printr-un culoar se strecoară și poeții mari. Not yet, niet. Avem și părți blestemate ca niște nestemate. Essai sur le don, Armaghedon. Insuficiență, pace și cadență, cine-o râde și-o vorbi s-o mănânce coaptă. A trecut un veac și merg ca un rac. E bine fără picioare, dar mai bine fără cap. Asta am auzit de o sută de ori ca un banc prost
ULTIMA BĂTĂLIE de BORIS MEHR în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363459_a_364788]
-
samă își cheam-a lor frați, Tu n-auzi cum fierbe de jale pădurea Tăcerea de secoli își varsă potopul Te strigă din vremuri uitate securea Scânteia dreptății să zgândăre focul. Tu n-auzi, române, cum sângele-n vene Vuiește-n cadență și strigă-nfundat Te cheamă strămoșii, trecutul tău geme, Copii-își așteaptă un tată bărbat .. Te scoală, române, te strigă iar glia, Străfunduri de glorii se-ntorc în morminte Te-așteaptă acasă, demult, România, Toți frații te-așteaptă în rugă fierbinte
TE SCOALĂ, ROMÂNE, TE STRIGĂ IAR GLIA .. de DAN BORBEI în ediţia nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362316_a_363645]
-
unul de la celălalt unele trăsături comportamentale. N-a făcut excepție de la această regulă nici familia Grămadă. Ioan i-a inoculat Didinei „filoxera” preocupărilor muzeistice. Toată lumea își dă seama și cei doi soți recunosc că dacă nevasta n-ar fi păstrat cadența soțului, realizările cu care se mândresc astăzi, n-ar fi fost posibile”. Nu, nu doresc să părăsesc biroul la care scriu toate acestea pentru a pleca la masă. Nici acolo, la chemările pe care m-am făcut că nu le
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362282_a_363611]
-
meu. Era o ambianță tinerească minunată! A fost odată ca niciodată ... îmi vine să spun. În largul mării abia dacă se mai vede câte un vaporaș. Valurile au rămas cel puțin ele, aceleași, venind și plecând de la țărm, într-o cadență știută, în așteptarea unor vremuri cu oameni mai înțelepți ... Faleza-n amurg- zbenguindu-se pe val doar pescărușii Ne-am luat de la singura tonetă de pe Faleză o înghețată englezească la cornet și am privit îngrijorați marea și împrejurimile. Tu, dacă
HAIBUN: TU, DACĂ TRECI PE-ACOLO... de GABRIELA GENŢIANA GROZA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362423_a_363752]
-
revină asupra lor. Modul de transmitere celorlalți colegi de suferință era limbajul Morse: „Zidurile au început să vorbească o limbă ciudată în puncte și liniuțe în sistemul «Morse». Țevile reci ale caloriferelor au devenit culoare de cuvinte fierbinți, versurile și cadențele lor au devenit bătăi de inimi înfrățite” (Aspazia Oțel Petrescu, p. 11). Motivele cele mai des întâlnite în literatura de detenție sunt: damnarea la un iad pe pământ și moartea continuă; de aici și leitmotivul „Eli, Eli, lama sabahtani” (vezi
O EPOPEE A SUFERINŢEI ŞI A SALVĂRII ROMÂNEŞTI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360774_a_362103]
-
către literatura mare, care au ales să publice operele marilor teologi ortodocși pentru a oferi pe această cale o alternativă cu adevărat viabilă pseudo �culturii. Biserica, trecând și ea prin durerile tranziției, se vede constrânsă de factorul financiar la scăderea cadenței publicațiilor sale care nu mai ajung la publicul larg. Dar chiar și în această situație, prin pârghiile ce-i sunt puse totuși la dispoziție de societatea actuală, trebuie să intervină ferm în direcția unei educații culturale bazată pe sănătoasele principii
DESPRE CULTURA DIALOGULUI DINTRE BISERICA SI STAT... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360798_a_362127]
-
sfâșietoare, copleșitoare, de tristețe absolută și rivalizează cu cea a poemelor lui George Bacovia. Un alt sonet foarte reușit este cel intitulat „Coșmar” în care, atmosfera unei furtuni îl face pe poet să se creadă în altă lume. Ritmul, măsura, cadența, muzicalitatea din poezia cu formă fixă, ar fi putut face din Mihai Baicu, un sonetist clasic, un autor de lied-uri, rondeluri sau de romanțe, în orice caz, un poet romantic care încearcă să-și însușească modalitățile de expresie ale
VOLUM ÎN CURS DE APARIŢIE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363154_a_364483]
-
în creuzetul fluxului verbal de o natură specifică, ea acționează asupra sensibilității umane, o tulbură și făcând să vibreze psihicul uman. În acest context emoția estetică vine spre noi purtată de undele acestui amestec savant de înțelesuri, sunete, îmbinări și cadențe, pe care conștiința destinatarului le înregistrează ca expressive și determinate, regăsindu-se pe sine printr-un act de fuziune, de integrare a subiectului care percepe în obiectul perceput prin forma lui elaborată, aptă să comunice un sens unic. Pentru îndeplinirea
LIMBA OPEREI LITERARE ESTE ARTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368399_a_369728]
-
acolo când mă chemi / Și puntea dintre noi va fi credința. // Iar focul ni-l vom stinge peste vremi / În care leagăn ne va fi căința? / Purta-voi între pleoape suferința / De stânca dorului să te rezemi. // Ascund în pași cadențe de vioară / Și ochii mei se scaldă-n tristul burg, / Nerăbdător sunt ca întâia oară, // Deși în taină anii mi se scurg. / Cum să te cânt de-acum, seară de seară, / Când pașii se îndreaptă spre amurg?” (Sonet VII). Poeta
UN VIS DE NEMURIRE – TRECÂND PRIN ANOTIMPURI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/368385_a_369714]
-
ei deschide poarta spre Rai/ Și trepte spre Judecata de apoi./ Monumentul a încremenit în vis.../ Cu lapis lazuli s-au scris amintiri în zid,/ Înecate în albastru. Timpul a încremenit/ Se numără pașii lui spre judecată./ Cine mai ține cadența coridoarelor vremii.” (Poemul „Sfârșit de timp” din volumul „Semnele timpului”) Ca mai toți înaintașii noștri străbătută de fiorul materiei primordiale și de spiritul strămoșilor Poeta dă glas iubirii ei pentru pământul românesc pe care-l iubește, temelie a neamului românesc
REGĂSIREA PURITĂŢII ŞI ILUMINAREA DINĂUNTRU A COSMOSULUI POETIC de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368467_a_369796]
-
sub semnul Soarelui născută, în nopți cu Lună, te doresc... Eu îmi urmez a mea cărare chiar de-i furtună ori vânt, dacă plouă-mi iau umbrela, când ninge, simt mirajul sfânt. Nu-mi schimb niciodată ritmul, inima-mi ține cadența, încerc de vicii să mă lepăd, și să-mi păstrez independența. M-am achitat de datorie, muncind cinstit, cu dăruire, și mi-am crescut cu drag copila - a ochilor lumină vie. Nu-i sunt nimănui datoare, am o fire generoasă
MĂRTURISIRE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366898_a_368227]
-
Pro” „Ora G” - trei ani -, „Stele de... 5 stele” - alături de Cosmin Cernat, „Școala vedetelor” - diriginta noii promoții, „O tură de aventură” - cu Tom Wilson -, „Efectul MG” - alături de Mihai Anton, proiectul „Mari Români” - co-prezentatoare...), Gianina Corondan a făcut mulți pași în cadență și sens cu televiziunea în proces continuu de reformatare. Se spune în cercul apropiaților că agreează motto-ul: „Dacă e - e, dacă nu e - nu e!” (filozof bulgar). Viața, e drept, are zarafii ei. Și Gianina Corondan le-o fi
GIANINA CORONDAN. NU SEAMĂNĂ CU NIMENI, SEAMĂNĂ NUMAI CU EA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367545_a_368874]
-
mult mai puține”. Ei, da. Pare că Dumnezeu nu a făcut lumea cu „dreptate”. Nicio clipă, un orb din naștere nu va vedea. Tot el, tot el, un om născut cu handicap motor nu va putea merge câțiva pași în cadență, în timp ce alții vor deveni dansatori sau sportivi. Și ieri, și azi, și mâine, cel care nu a primit har muzical va cânta (dacă va cânta) fals. Unii sunt bogați, alții săraci; unii, frumoși, alții urâți. Sunt, pe lume, abili și
PIETRICELELE SE FAC STELE de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 174 din 23 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366991_a_368320]
-
stoarse. Vuiește vremea șiroaie în clepsidre, Păscându-și nisipul din faguri de stele; Alunecă idei ca blândele vidre În apa gălbuie cu unde rebele. Prin scorburi de ploi își ascunde fluența Blânde suspine în uitatele vești, Orașul cărunt își veghează cadența Cu ramuri stinghere în aceleași ferești. Destinul anemic scâncește-n amurg, Stau roată stejarii-n luminile certe. Din lacrimi neplânse blânzi îngerii curg Și cine pe cine ar putea să mai ierte? Acum Acum este acasă primăvară, Printre uluci e
POEZII de STELIAN PLATON în ediţia nr. 196 din 15 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367088_a_368417]
-
ce se anunță, o anume rutină dictată de proximitatea neprevăzutului sau întâmplării, oamenii participanți la ceremonii au bine lămurite și însușite ca atare scenariile momentelor la care sunt actori, protocoalele și ceremonialele au un „desfășurător” riguros și fără hibe, truda cadenței, ritmului și jocului, exploziilor de confeti, artificii, panglici, spectacole de ritm și culoare, trupe unduitoare de majorete, care alegorice fără cifre și lozincării presupuse de îndelungi aplecări practice etc. Dinamismul și mișcarea prefigurată, de regulă tematică creează momente de stare
ZIUA AMERICII LA LANSAREA REVISTEI PIATRA CRAIULUI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367078_a_368407]
-
ideii de curgere ireparabilă a timpului. Este interesantă evocarea timpului pământesc, finit, în care autoarea înregistrează pasiv anumite stări de conștiință predominate de afect. Poemul se detașează tocmai prin talentul cu care poeta reușește să comunice emoția. “Frunzele plouă/ în cadența timpului/ se aștern/ pe mantia pământului/ și mor/ uitând de zbor.../ Sufletu-mi plouă/ în tic-tac-ul vremii/ se aștearnă/ fără teamă/ cu-n zâmbet de mirare/ pe palmele Tale...” „Numai Tu ești” Vorbind despre cheia succesului spiritual, Adina Sas-Simoniak declară
PERPENDICULARA PE UN COLT DE NEMURIRE DE ADINA SAS-SIMONIAK de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 160 din 09 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367183_a_368512]
-
vieții ce se stinge într-o clipă și care nu lasă timp de răgaz. Avem de-a face cu o revizuire a gândurilor în fața unei posibile treceri „dincolo”, în fața necruțătorului sfârșit de existență terestră, expresia căpătând un ton elegiac, o cadență rară, dincolo de care se simte apropierea graniței dintre viață și moarte, înaintea confluenței simbolice dintre Isar și Dunăre. „Așa sună întrebările de pe Isar/ știu că nu știu nimic/ pare că-i adevăratul răspuns/ în jocul nostru de-a pătrunsul cel
SEMNUL ISAR DE THEODOR DAMIAN de OCTAVIAN CURPAŞ, PHOENIX, ARIZONA în ediţia nr. 162 din 11 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367228_a_368557]
-
c-ai să vii, știam c-ai să plângi. Fiindcă mai știam, spre deosebire de tine, că între două clipe se sparg hoarde de valuri și între două bătăi ale inimii mele deja milioane de aripi de îngeri și păsări Colibri, în cadența bătând, culoarea mării cu un semiton au schimbat-o. Fii binevenită, dacă vrei poți rămâne... nicicum nu mă deranjezi, niciun program nu îmi strici, dar ține seama, te rog, că nimic, niciodată, n-a fost și nicicând nu fi-va
PĂSĂRILE COLIBRI de RAUL BAZ în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349535_a_350864]
-
pământ, pe sub ocean Să nu se știe, să nu se vadă De departe oglinda cu vise chema pe Julia May O viziune avusese mătușa Elvira peste ocean hotarele să le atingă prin sufletul „ Raței Oacheșe” Pian avea mătușa acordat în cadența râului cu toboșari Peste prerii adormite Acolo și-a dus fiul@soața peste pietre și bolovani Acolo și-a dus nepoata în ținuturile roșului aprins Acolo și-a dus nepotul O viziune avusese mătușa Elvira peste ocean hotarele să le
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350286_a_351615]
-
descoperă căldura inimii, și prin sensibilitatea cântecelor și a versurilor sale, aduce lumii substanță și împlinire, ritm și simțiri unice. De asemenea, concertul în sine va fi o lacrimă cu cântece speciale, o rugă adresată dragostei și existențelor pline de cadențe neprețuite”. Trei cântece, cuprinse în noul album al lui Fuego țes dragostea nepereche în frumusețe, din mătasea poeziilor Elenei Rodica Lupu. Sunt poezii anume făcute pentru acest glas, anume versificate pentru timbralitatea cântărețului pe care îl adoră, și pentru undele
FUEGO, LACRIMĂ DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349051_a_350380]
-
martie este darnic cu toate etapele de vârstă ale omului în care toarnă limpezimi de soare ce ne fac mai tineri și ne aduc în atmosferă o stare de efervescență și o dulce nebunie. Tinereților le cântă imnuri înălțătoare în cadența iubirii, le inspiră poezii și le pune aripi viselor în zbor înalt, le toarnă în vene clocot viu, gata să dea pe răscoale. În anii deplinei maturități și mai apoi, în anii senectuții, martie aduce înțelesuri noi faptelor simple de
SĂRBĂTOAREA DARULUI VIEŢII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 67 din 08 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348641_a_349970]
-
de câteva ori mai mulți pietoni decât mașini !?! Nu e vorba de turiști. Și ăștia erau „câtă frunză, câtă iarbă !” E vorba de cei, care se duc / ies de la muncă, și merg cu sutele de metrouri, ce vin într-o cadență de unul la două minute, ușor aglomerate. Am auzit că parizienii, care circulă singuri în propria mașină, plătesc o taxă de confort. La avariția lor vestită, ar putea să fie, asta, explicația numărului redus de automobile, la orice oră din
FOST-AM LA PARIS! 5 ZILE ŞI 4 JUMĂTĂŢI DE NOAPTE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349626_a_350955]