5,189 matches
-
se știe, această personalitate care se considera nu numai cel mai mare dramaturg (a și fost) și prozator, dar și cel mai competent finanțist și chiar strateg militar, avînd parte, din această cauză, de farse ale confraților scriitori, de care cafeneaua literară a epocii a rîs cu haz. Se înțelege că, așa stînd lucrurile, Camil Petrescu nu trăia deloc retras de confrați. E drept însă că își alegea bine companionii (Ion Barbu, Sebastian, Rebreanu, Camil Baltazar, Oscar Lemnaru, Lovinescu - pe care
Evocări verosimile by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17354_a_18679]
-
-și poate recolta exponatele prezumtive. Sau altfel spus, el a părăsit condiția modernă (instituțiile muzeele sînt produse tipice ale modernității) și s-a transferat în seducătoarea efervescenta a postmodernității. Istoria și cotidianul, morții și viii, strada și amfiteatrul, arhiva și cafeneaua, șoaptă și strigatul, zgomotul și muzica, spațiul luminos și penumbrele subsolului, literatura și arta plătica se întîlnesc aici în mod legitim, își găsesc spontan genul proxim și transformă acest spațiu cultural într-o adevărată metaforă a vietii însăși. Iar în
Un spectacol cu Infante by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17936_a_19261]
-
maladie a limbajului caracterizată prin exces, aglomerare, alunecări și combinări haotice, care antrenează dezordine și în planul semnificațiilor. A vorbi devine un înlocuitor satisfăcător pentru a face, iar astfel "revoluția", psihoza definitorie a personajului caragialian, "e treaptă ierarhic superioară berăriei, cafenelei" (p. 38). O astfel de abordare, bazată pe coordonate ce se regăsesc în majoritatea ipostazelor particulare ale lui homo caragialensis, se oferă că o alternativă la demersul uzual ce-și propune conturarea de "lumi literare", demers pur descriptiv și totodată
Caragialia non sunt turpia by Florentina Costache () [Corola-journal/Journalistic/17966_a_19291]
-
pe ideea de veselie, de comicărie a întreprinderii d-sale: "veselia e neagră că vărsatul de vînt/ veselie cu bombardoane, cu tiribombe, cu plesnitori" (Lupta cu îngerul). Sau: "să joci în comedie cu poale suflecate/ crăpînd de rîs" (Cabale de cafenea). Sau: "noi sîntem ocnașii muncind în comedie" (Oameni cu lămpi sIesireat ). Dar constatăm o ciudată nivelare a tărîmuilui infernal cu cel pămîntesc, ultimul umplîndu-l pe cel dintîi cu imagini familiare: "infern cu floarea soarelui și craniu/ cunoscător/ ce se poate
Hiperbolă si litotă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18022_a_19347]
-
Stancu la Azi, unde autorul memoriilor de astăzi a fost chiar secretar de redacție, singurul angajat al publicației, pentru apariția căreia se colectase fonduri. În carte, evocîndu-se lumea scriitoriceasca de altădată, cu obiceiurile de atunci, se acordă, firesc, confortabil spațiu cafenelelor de altădată. Pilduitor e, aici, faptul că tinerii condeieri de prin 1933-1934 nu îndrăzneau să-și poarte conversațiile de-a dreptul în aceste ilustre cafenele. Locul lor de întîlnire și de punere la cale a treburilor lor de debutanți era
Memorialistică savuroasă si instructivă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18037_a_19362]
-
carte, evocîndu-se lumea scriitoriceasca de altădată, cu obiceiurile de atunci, se acordă, firesc, confortabil spațiu cafenelelor de altădată. Pilduitor e, aici, faptul că tinerii condeieri de prin 1933-1934 nu îndrăzneau să-și poarte conversațiile de-a dreptul în aceste ilustre cafenele. Locul lor de întîlnire și de punere la cale a treburilor lor de debutanți era pe strada Edgar Quinet, lîngă geamurile cofetăriei Capșa, pe la prînz sau seară. Și acolo se adunau Eugen Ionescu, Jebeleanu, Emil Botta, Ieronim Serbu, Virgil Carianopol
Memorialistică savuroasă si instructivă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18037_a_19362]
-
Unii dintre ei aveau slujbe, alții trăgeau mită de coadă, Jebeleanu (cu două slujbe, dintre care una de crainic pentru reclamă unor produse comerciale) fiind un fel de mecena al grupului. De-abia mai tîrziu au îndrăznit să intre în cafenelele vestite pentru lumea scrisului, aranjînd, în ele, la un șvarț, treburile revistelor lor tinerești, cu apariție hurducata și pe apucate. Dar dacă aveau noroc (că Eugen Ionescu, care scria la Facla lui Vinea recenzii critice sau chiar că autorul nostru
Memorialistică savuroasă si instructivă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18037_a_19362]
-
Valerian, putea publică acolo cîte o poezie) parveneau să publice în cîte o revistă mai știuta. Altfel, așteptau neliniștiți, privind cu respect și tînjitor către scriitorii cu nume cîștigat. Pentru fixarea ambiantei timpului, cînd scriitorii se întîlneau, de regulă, la cafenea, autorul are grijă să amintească aici ce era șvarțul, pe care atîta îl consumau scriitorii și ziariștii. Ar fi fost nu cafeaua clasică de azi, ci un preparat de cafea importat din Europa Centrală, de la nemți și austrieci. Era o
Memorialistică savuroasă si instructivă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18037_a_19362]
-
de metal, cu zahărul cubic alături și, obligatoriu, paharul cu apă rece. Cel mai bun șvarț, mersese buhul, se servea nu la Capșa (unde, atunci, se introdusese și cafeaua filtru, pe care am mai apucat-o și eu), ci la cafeneaua Corso, ținută de un papă Finkelstein (avea și restaurant), frecventata de Eftimiu, Vinea, Cocea, Vianu, Al. Rosetti. Dar și de foarte tînărul Emil Cioran. Acesta, încă din studenție și, apoi, după absolvire, locuia la hotelul Stănescu din apropiere, toată ziua
Memorialistică savuroasă si instructivă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18037_a_19362]
-
modernista (1989). 2) Născut la Barcelona în 1943, scriitorul petrece aproape un deceniu (1973-1982) la New York, unde lucrează că traducător-interpret la Națiunile Unite. Revenit în țară în 1982, se dedică în exclusivitate literaturii. Poate fi văzut adesea scriind în faimoasa cafenea ăMerbeyéă de pe muntele Tibidabo, pe ferestrele căreia poate fi admirată o superbă vedere panoramica a orașului. 3) Eixample (cât.) sau Ensanche (cast.) se cheamă Barcelona nouă, construită după dărâmarea zidurilor medievale ale orașului (1854), după un plan urbanistic de ăextindere
O declaratie de dragoste Barcelonei by Victor Ivanovici () [Corola-journal/Journalistic/18030_a_19355]
-
mea fără corp era numai aripi: eu, fără aripi, fără corp" (Iubita fără corp). Pasul poetului e potrivit hexametrilor, ghidul sau turistic e un înger: După ce-a măsurat cu pași de hexametru cheiul/ și-a tot așteptat sub copertina cafenelei din apropiere, zadarnic,/ condus de îngerul sau a ajuns la Catedrala lui Dimitrie/ ostașul și mucenicul" (Izvorul din Salonic). Un izvor din acea catedrală, "trăgîndu-si pesemne ființă din temeliile sacre", se luptă cu sîngele sau, aidoma îngerului cu Iacob: S-
Crestinism si păgînism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18066_a_19391]
-
generice, măreției lor imobile, precum o gingașa ofranda a efemerului adusă absolutului: "Mierle și buxusus-ul abhorat de Montale/ și ginestrele mele le simt în spate,/ în fața nu pot atinge Egina, asemeni Grădinii Edenului/ intangibilă pe uscat.// În fine ajuns la cafeneaua literară a lui Temis/ ascult vocile transmițînd vibrațiile sinelui:/ cîte ființe șunt în tine, copila, femeia, înțeleaptă/ nestatornica și fidelă, Poezie cu nume de stol?// Mie care dintre acestea îmi este menit?/ Numele uleios, senzual, sau cel de reci ape
Crestinism si păgînism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18066_a_19391]
-
Tagore la Charlot. Era o deschidere extraordinară spre civilizația occidentală și nu numai.Un militantism intelectual de informare a ignoranților, care, atunci, doreau să se instruiască ascultîndu-i pe cei mai avizați. După ce se termină conferință, grupul nostru se refugia la cafeneaua "Corso" și acolo discuțiile continuau pînă tîrziu, adesea foarte aprinse. - Cum s-a desprins din Forum gruparea Criterion? Era deja o polarizare ideologică? - La început, prin ^32, prin toamnă, cînd s-a format Criterionul, încă nu începuseră "ideologiile să înlocuiască
Cu BARBU BREZIANU despre Momentele privilegiate ale prieteniei by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/18071_a_19396]
-
mie de nopți au dispărut. Sau, altfel spus, au fost ănlocuiti. De cetățile moderne: Fès-ul, dar mai ales Tangerul, ăncrucisare a civilizațiilor, miraj al Europei și limită extremă a lumii arabe... Tahar Ben Jelloun e ăndrăgostit de Tangerul sau; de cafenelele ăntunecate, ănvăluite an fumul pipelor cu "kif", de străzile ănecate an praf, de cocioabele cu pereți leproși, cu miasmele fetide și briză care bate dinspre Atlantic. Cu traficanții săi, cu drogurile, cu Răul care poate lua o mie (și una
A 1002-a noapte... by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17427_a_18752]
-
culcă peste câteva minute cu el, îl lasă să se dezbrace și apoi îl îndeamnă să vină într-un salon în care de fapt așteaptă mai mulți musafiri cu figuri grave, instalați în fotolii. Această întâmplare era povestita uneori în cafenelele Bucureștiului interbelic că o întâmplare reală, numele eroilor diferind de la un povestitor la altul. Dacă facem un efort de memorie culturală, ne "aducem aminte" că și alte episoade din român au circulat inițial că folclor citadin. Petru Dumitriu a colecționat
VÂRSTA DE AUR A LUI PETRU DUMITRIU by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17532_a_18857]
-
o operă epica grandioasă - adevărată piramida faraonica a prozei românești -, Cronică de familie, si era pentru moment un răsfățat al sumbrului regim comunist. Se putea deda fără griji îndeletnicirii de scriitor, ca unei frivolități zeiești. Nu întâmplător, în capitolul despre cafeneaua bucureșteana îi portretizează sarcastic pe Nae Ionescu, Pamfil Șeicaru și Camil Petrescu (bineînțeles, sub alte nume decât cele reale). O face pentru că se simte, cu exuberanta, egalul lor. Le pune, cum ar fi spus Tudor Arghezi, câte un zbenghi în
VÂRSTA DE AUR A LUI PETRU DUMITRIU by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17532_a_18857]
-
a ORDA, care a admis cererea formulată de organismul de gestiune colectivă Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România - Asociația pentru Drepturile de Autor (UCMR - ADA), scrie. Astfel, unitățile de cazare (hoteluri, vile turistice, pensiuni), unitățile de alimentație publică (restaurante, terase, cafenele, baruri, fast-food-uri, pizzerii, săli de nunți, petreceri, baluri), unitățile comerciale (magazine de orice tip, mall-uri, supermarketuri, galerii comerciale), dar și sălile de jocuri de noroc, cazinourile, sălile de internet, parcurile de distracție, școlile de dans, muzeele, centrele sau cabinetele
Noi taxe pentru muzica ambientală. Ce afaceri plătesc cel mai mult () [Corola-journal/Journalistic/24990_a_26315]
-
opinii. Secțiunea "BeWhere to go" conturează agenda lunii și cuprinde cronici și articole cu privire la viața culturală a orașului, interviuri și relatări din backstage. "BeWhere the taste is", o altă secțiune a publicației, este o trecere în revistă a restaurantelor, barurilor, cafenelelor și cluburilor din oraș, în timp ce "BeWhere to shop" prezintă tendințele momentului în materie de sănătate, frumusețe, sport, auto, gadget-uri și turism, dar și cronici de magazine și hoteluri, recomandări de vacanță și călătorii de business. Revista BeWhere the city
S-a lansat o nouă revistă de cultură urbană dedicată Bucureştiului - BeWhere the city! () [Corola-journal/Journalistic/25024_a_26349]
-
BeWhere to go" conturează agenda lunii și cuprinde cronici și articole cu privire la viața culturală a orașului, interviuri și relatări din backstage, scrie Mediafax. "BeWhere the taste is", o altă secțiune a publicației, este o trecere în revistă a restaurantelor, barurilor, cafenelelor și cluburilor din oraș, în timp ce "BeWhere to shop" prezintă tendințele momentului în materie de sănătate, frumusețe, sport, auto, gadget-uri și turism, dar și cronici de magazine și hoteluri, recomandări de vacanță și călătorii de business. Drepturile asupra revistei BeWhere
BeWhere the city - o nouă revistă de cultură urbană dedicată Bucureştiului () [Corola-journal/Journalistic/25023_a_26348]
-
lui Gauguin de a căuta lumi „nemurdărite” de moravurile europene și nevoia sa de a explora tehnici necunoscute pentru a crea noi forme de artă. Coloana vertebrală a manifestării este alcătuită din trei serii de gravuri: „Volpini” (1889) - numită după cafeneaua pariziană unde lucrările au fost expuse pentru prima oară; „Noa-Noa” (1894) - colecție de ilustrații pentru jurnalul tahitian al artistului; „Vollard” (1898-99) - Ambroise Vollard fiind faimosul negustor de artă căruia gravurile i-au fost încredințate. Niciuna dintre ele nu este neapărat
Evenimente la MoMA by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/2508_a_3833]
-
altele. Vocea sa de excepție și talentul muzical au făcut-o pe Adriana să abordeze și acest domeniu al artei, cu la fel de mult succes. Mai mult decât atât, publicul participant la eveniment va fi invitat să se bucure și de: Cafenea mobilă aflată pe peronul Muzeului Național de Istorie a României Fotografiere în costume de epocă în studioul special amenajat
Muzeul Naţional de Istorie organizează serate dedicate primelor maşini din Bucureştii de altă dată () [Corola-journal/Journalistic/25142_a_26467]
-
Anecdota, bătrâna anécdotă a junimiștilor, nu mai primează. Ea secondează sau, mai bine zis, escortează un fir director a cărui natură e mai puțin accidentală. Greu de descris, nu și de aproximat, această natură pune „în vedetă” instituțiile vieții literare. Cafeneaua, cenaclul, redacția, editura, librăria, conferința și celelalte. Sintagma e îndeajuns de laxă cât să acopere o întreagă pletoră. Din acest punct de vedere, memoriile lui Vlaicu Bârna sunt mai apropiate de o cercetare ca Apariția scriitorului în cultura română (1976
Când anecdota nu primează by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2520_a_3845]
-
scriitorului în cultura română (1976) a lui Leon Volovici decât de, să spunem, hagiografica Bohemă de altădată (1944) a lui D. Karnabatt. Titlul e desigur, de ajutor, dar n-ar trebui să ne rezumăm la el. Capșa și Corso, două cafenele precedate de o faimă inegalabilă, reprezintă numai creștetul ghețarului. Dincolo de ele și de cutumele lor se află destule alte „forme de viață”, unele îndeobște uitate. E meritul lui Bârna că le-a intuit, reparatoriu. Un asemenea caz e cel al
Când anecdota nu primează by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2520_a_3845]
-
și la vezeală. Arată biletul, să vedem Da mai întâi să-mi spuneți fiecare ce ați ajuns în viață. Păi nu am bilet. După Coana Mița, ne-am dus în corpore la Tanțu N-ai cumpărat bilet? Dănicel, cel cu cafeneaua. N-am cumpărat Maică. Eu intram pentru prima dată la el. Era cafeneaua la care Păi atunci cum vrei să câștigi? elevii erau tolerați. (Era tare simpatic țiganul burtos) Acum îmi Dacă vrea Dumnezeu, câștig Maică. dau seama că în
Liceul Alexandru Lahovary Vâlcea (continuare din numărul anterior). In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Virgil Sacerdoţeanu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_80]
-
fiecare ce ați ajuns în viață. Păi nu am bilet. După Coana Mița, ne-am dus în corpore la Tanțu N-ai cumpărat bilet? Dănicel, cel cu cafeneaua. N-am cumpărat Maică. Eu intram pentru prima dată la el. Era cafeneaua la care Păi atunci cum vrei să câștigi? elevii erau tolerați. (Era tare simpatic țiganul burtos) Acum îmi Dacă vrea Dumnezeu, câștig Maică. dau seama că în orășelul cu 10.000 de locuitori erau mulți Și asta în fiecare lună
Liceul Alexandru Lahovary Vâlcea (continuare din numărul anterior). In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Virgil Sacerdoţeanu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_80]