2,041 matches
-
misteriosul. În septembrie, când căldura se mai stinsese, peste locul în care nu crescuse nimic așezase lespezi de râu și pusese nisip. Comandase pietrarilor care ciopleau cruci în sate din preajmă o masă cu două bănci, apoi o scăriță de calcar, răsucită și cizelată, care arăta ca un obiect prețios în lumina după- amiezii. — Tu de-a ce te joci? întrebase Mémé, pentru care se terminase vacanța și nu mai putea să îi sară o zi întreagă împrejur, pândind cum trebăluiește
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
câte un pom, iar jos, la dreapta intrării, o altă cruce simplă; deasupra intrării apare litera greacă Q, o prescurtare a lui Qeo¿» = Dumnezeu. Cu ocazia cercetărilor s-a constatat că intrarea acestui cavou era blocată cu o dală de calcar măsurând 1,20 m x 0,90 m x 0,75 m, decorată pe față (cea dinspre exteriorul încăperii funerare) cu un chenar cu frunze de acant și având o cruce realizată în relief. În interiorul cavoului s-au descoperit cinci
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
șoselei Mangalia-Albești (8 morminte de inhumație). În urma unor descoperiri întâmplătoare s-au scos la lumină diferite vestigia: 1) o stelă funerară creștină, scrisă în grecește, care menționează existența unui jurist de origine siriană (secolele IV-V); 2) o cruce de calcar peste care este înscris numele episcopului local Stephanus (secolul VI), primul episcop atestat într-un alt oraș al provinciei Sciția Minor, Tomis; 3) un fragment de arhitravă, care avea înscris numele împăratului bizantin Iustinian (527-565), iubitor de construcții (gr. filoktistos
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
copii și 26 de adolescenți. S-au descoperit doar morminte de inhumație care, în funcție de tip, pot fi împărțite astfel: a) mormintele de tip cistă (60% din totalul celor descoperite erau făcute din piatră), construite din lespezi de piatră sau de calcar, cioplite sumar sau chiar nefasonate, câte două pe laturi, mai rar câte trei sau patru, și câte una la capete. Câteva morminte construite din câte 2-3 rânduri de blocuri, cioplite pe fețele interioare și la rosturi. Deasupra au fost acoperite
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
18 m. Accesul spre interior se făcea printr-un canal (dromos) lung de 3 m, prevăzut cu cinci trepte care coborau până la aproape -2,20 m (față de nivelul actual) în camera mortuară. Acest culoar era acoperit cu trei lespezi de calcar, iar la nivelul ultimei trepte, tavanul dromosului era boltit. Deasupra intrării în cavou și pe pereții laterali ai dromosului sunt pictate cu vopsea roșie cruci mari având capetele hastelor lățite. Peste crucea laterală se află o inscripție grecească, scrisă tot
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
Peste crucea laterală se află o inscripție grecească, scrisă tot cu vopsea roșie, care în traducere românească sună astfel: Domnul este ajutorul și Mântuitorul meu (Ps 18, 15). Intrarea din dromos în camera mortuară era blocată cu o lespede de calcar. Camera avea pe toți pereții câte o cruce de tipul amintit mai sus, pictată cu vopsea roșie; în mijlocul peretelui de vest, la înălțimea de 1,20 m, se afla o altă inscripție realizată tot cu vopsea, în grecește, care a
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
religia devenise oficială și aici. În acest sens, putem face referințe și la alte descoperiri cu caracter creștin efectuate în oraș și aici ne referim la bazilica din nord-vestul așezării. Sacristia acesteia era însemnată cu cruci de marmură sau de calcar, la fel și capitelurile care mai conservau inscripții cu caracter creștin. Dintre aceste ultime dovezi științifice se evidențiază prezența unei cruci de piatră din secolul IV cu totul aparte, întrucât poartă o inscripție grecească referitoare la un oarecare episcop numit
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
lor de martiri ai lui Cristos, sunt notate pe pereții criptei. Construcția criptei, realizată din cărămizi și pietre legate cu mortar alb-roz, prezenta, in interior, o structură etajată, la partea superioară, pe o pardoseală alcătuită din trei lespezi mari de calcar și mai înaltă cu câteva zeci de centimetri față de prag, un mare sicriu trapezoidal, din scânduri subțiri de brad, putrezite în mare parte. Dimensiunile sicriului: 1,98 m x 1,40 m; lățimea scândurilor laterale era de 24-25 cm. Scândurile
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
6,15 m x 3,90 m; înălțimea maximă 2,90 m). Accesul spre cameră se făcea printr-un dromos situat spre est (lung de 3,65 m, larg de 1,46 m, cu scară cu trepte din blocuri de calcar). Acoperișul hipogeului nu s-a păstrat, dar în interiorul camerei și pe dromos s-a descoperit un strat de tencuială (mortar) căzută și fragmente de cărămizi probabil din tavanul mormântului. Orientarea acestuia din urmă era E-V (dromosul la est, camera
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
identificate cu reprezentări tradiționale ale defuncților. Monedele (în special ultima, de la împăratul Valens, datată între anii 367-375) permit datarea mormântului în ultimele decenii ale secolului IV; 3) dintr-o asemenea construcție funerară se crede că provine o masă monolită de calcar cu două picioare, descoperită spre sfârșitul secolului trecut în zona necropolei de pe terenul fostei gări din Constanța. Pe o bordură poartă o inscripție greacă pe două rânduri, cu următorul conținut: Fericitul Timotheus, din partea lui Dinias, având ca neofit numele Emanuel
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
centru cu o coroană și cu frunze de acant, la acrotere. Dedesubt apar mai multe imagini cu personaje tipice banchetului funerar și eroizării defunctului. Reprezentarea este specifică epocii târzii, ca și neîndemânarea execuției, de altfel, evidentă. Basorelieful de pe placa de calcar provenind de la Chiosè Aidin, de lângă Silistra, are conținut clar creștin: Maica Domnului este redată cu Pruncul Isus, pe genunchi, flancați de Sfinții Arhangheli Mihail și Gabriel. Piesa datează probabil din secolul VII. Aceste descrieri reflectă mărturiile tardive ale artei sculpturale
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
nicidecum izolată, este identică și la Tropaeum Traiani, Tomis, Dinogeția, Noviodunum etc. a) Tipologia mormintelor de inhumație Mormintele de inhumație cercetate în necropolele din Sciția Minor se pot grupa tipologic astfel: 1) morminte depuse în sarcofage din marmură sau din calcar, cu sau fără inscripție; 2) morminte din plăci de piatră (calcar sau alte materiale), acoperite sau nu cu plăci dispuse orizontal; 3) morminte în gropi simple, unele marcate cu țigle; 4) morminte în firide, cu sau fără sicriu, pentru unul
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
etc. a) Tipologia mormintelor de inhumație Mormintele de inhumație cercetate în necropolele din Sciția Minor se pot grupa tipologic astfel: 1) morminte depuse în sarcofage din marmură sau din calcar, cu sau fără inscripție; 2) morminte din plăci de piatră (calcar sau alte materiale), acoperite sau nu cu plăci dispuse orizontal; 3) morminte în gropi simple, unele marcate cu țigle; 4) morminte în firide, cu sau fără sicriu, pentru unul sau mai mulți înhumați, simple și complexe, cu două sau mai
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
x 3,90 m x 2,90 m), decorată cu o pictură complicată (motive geometrice, vegetale și hagiografice). Este prevăzut la est cu un dromos (3,65 m x 1,46 m) cu o scară cu trepte din blocuri de calcar, a cărei boltă de cărămizi s-a fragmentat. Se remarcă prezența unor elemente paleocreștine evidente precum: orientarea V-E a defuncților, obiectele de inventar (fragmente de amforă, de sticlă; un mic vas de argint etc.), motivele hagiografice, inscripțiile grecești simple
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
prezența unor elemente paleocreștine evidente precum: orientarea V-E a defuncților, obiectele de inventar (fragmente de amforă, de sticlă; un mic vas de argint etc.), motivele hagiografice, inscripțiile grecești simple sau cu monogramul lui Cristos pe o masă monolită de calcar cu două picioare, semnul crucii etc., prezența a 4 monede de bronz din secolul IV. 3. Descoperiri arheologice extra coemeteriale 3.1. Bazilici paleocreștine Din cele 30 de bazilici descoperite în Sciția Minor, unele conțin și cripte-martyrium, altele cripte-reliquarium, iar
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
ceramice (amfore, candele, capace etc.) ornamentate cu semnul crucii (secolul IV); 3) existența la Beroe (Piatra-Frecăței, jud. Tulcea) a materialului ceramic; 4) descoperirea la Callatis (Mangalia, jud. Constanța) a unei stele funerare creștine (secolele IV-V), a unei cruci de calcar cu numele episcopului local Stefanus (secolul VI), a ruinelor bazilicii creștine siriene (secolele IV-VI) și a celei din nord-vestul orașului a cărei sacristii a fost însemnată cu cruci de marmură sau de calcar, asemenea capitelurilor care mai au și
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
IV-V), a unei cruci de calcar cu numele episcopului local Stefanus (secolul VI), a ruinelor bazilicii creștine siriene (secolele IV-VI) și a celei din nord-vestul orașului a cărei sacristii a fost însemnată cu cruci de marmură sau de calcar, asemenea capitelurilor care mai au și inscripții cu caracter creștin; 5) descoperirea la Capidava (jud. Constanța) a unei cruci de bronz cu reprezentări sculpturale și epigrafice creștine; 6) prezența la Dinogeția (Bisericuța, jud. Tulcea) a unei pietre gravate (gemă abraxea
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
sub textul inscripției (secolul VI); 5. printr-o cruce sau mai multe figurate, destul de variat, pe o serie de opaițe din secolele IV-VI; 13) prezența la Ulmetum (Pantelimonul de Sus, jud. Constanța)a unui basorelief pe o placă de calcar, cu conținut creștin (vezi supra) (secolul VII). 4. Privire retrospectivă asupra elementelor paleocreștine 4.1. Materiale arheologice și monumente paleocreștine Materialele arheologice specifice cultului creștin constituie, în ansamblul lor, proba concretă a prezenței adepților noii credințe într-o anumită așezare
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
creștină cu criptă, cruciulițe de bronz (M236d și M237b), cercel cu cruce (M238d), o bazilică cimiterială, tipurile de morminte și pozițiile defuncților, ceramică etc.; 4) la Callatis (Mangalia, jud. Constanța) a fost descoperită: o stelă funerară creștină, o cruce de calcar, ruinele unei bazilici creștine de tip sirian (secolele IV-VI), o anumită frecvență în săparea crucii în piatra unor morminte ori a capitelurilor vreunei bazilici (pe obiecte), inscripții funerare creștine (caracter doctrinar sau citate din Psalmi), forma de cruce a
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
Axiopolis, Beroe, Callatis, Siutghiol, Sucidava, Tomis ș.a.m.d.) ornamentate cu semnul crucii; 2) cruciulițe de aur (Axiopolis, Histria), de bronz (Beroe, Sucidava) și cruciulițe simple sau duble (relicvate) de bronz (Capidava), cruciulițe de plumb (Capidava, Pârjoaia) și cruce de calcar (Callatis), cruci săpate în piatra unor morminte (Callatis etc.) și cercelul cu cruce (Beroe); 3) catarama cu ornamente creștine (Tomis) și sculpturile cu caracter creștin (Sucidava, Tomis etc.), fibulele ornamentate cu semnul crucii (Histria); 4) picturile (Halmyris) și inscripțiile creștine
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
zări câteva etichete ale muzeului lipite încă pe aceste comori ascunse. Pe una scria - „liră din cetatea sumeriană Ur, cu cap de taur aurit, din anul 2 400 î.e.n.“. Aceasta fu curând luată pe sus. Pe alta - „vas votiv din calcar alb, de asemenea din Warka, din anul 3 000 î.e.n.“. Salam îl văzu dispărând într-o geantă sport. A fost nevoie de doi oameni pentru a ridica o „statuie reprezentându-l pe regele Entemena din Ur, din anul 2 430
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
mirodenii și de la comercianții de ceai și de tutun. În timp ce mireasma ușoară și îmbietoare a stalurilor cu miere și lumânări, precum și aromele complexă ale standurilor cu fructe conservate îl îmbiau să rămâie, tusea prăfoasă și mirosul înțepător al vânzătorilor de calcar și bitum îl puneau pe fugă. Astfel, trecea amețit pe lângă meșteri de hamuri, pantofari, lucrătorii de metal și bijutieri, iar ici și colo, simțurile sale erau ispitite de câte un vânzător de produse de patiserie, care-și purta marfa pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
de corectare a culorilor, ești genul vizual, ca și mine. Putem lucra Împreună... o să ne distrăm. Ieșiră din parc spre Runner’s Gate, la intersecția 90th Street cu Fifth Avenue, trecură pe lângă biserica Heavenly Rest, stil art deco, Îmbrăcată În calcar, unde se rugase adesea Kitty să-l revadă, lăsară În urmă și Muzeul de Design și-și croiră drum prin zăpadă spre Madison Avenue, unde intrară Într-un bistrou pentru un ceai care să-i Încălzească. Se așezară unul lângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
duce la saună și petrece timp Îndelungat În sala de aburi cu cîțiva tipi de la convenția pompelor de sîn. Apoi, comandă un masaj special. Înfășurat strîns Într-un Înveliș de ierburi, este lăsat singur să plutească Într-o peșteră de calcar de pe care se preling lacrimi Înmiresmate. Dar nu-și găsește liniștea. În seara asta va trebui să le spună oamenilor din acest oraș al Companiei ceva pe care să-l creadă și el, și ei. — Și acum, „Despre Bani și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
un surâs. Primul zâmbet pe care lumea aceasta ostilă i-l rezervase onorabilului pe ziua de azi. — Domnu’ să te binecuvânteze, Îi spuse. Și să mă binecuvânteze și pe mine. Trecând, observă că un necunoscut suflase cu vopsea neagră, pe calcarul fațadei bisericii. O svastică Însoțea mesajul: AM AVUT UN VIS. Visătorul se și semnase: HOARDA DE BARBARI. I-ar fi plăcut să-i Înțeleagă pe tinerii din ziua de azi, căci și el, În tinerețe, respectase prea puțin Însemnele puterii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]