KorAP: Find »[drukola/base=calcificare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...16 17 18 ...35 >

863 matches

Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406

intimale apar în asociere cu plăcile aterosclerotice, fiind un proces focal (ariile adiacente nu sunt implicate în procesul morfopatologic). Calcificarea mediei arteriale (scleroza Moenckeberg) se caracterizează printr-o calcificare difuză, în special la nivelul laminei elastice interne. Această formă de calcificare este frecventă la pacienții cu insuficiență renală cronică terminală, în special la diabeticii vârstnici [Ibels et al., 1981]. O formă particulară și extremă de calcificare a mediei este reprezentată de arteriolopatia uremică calcifică (calcifilaxie). în acest tip de leziune arterială

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
caracterizează printr-o calcificare difuză, în special la nivelul laminei elastice interne. Această formă de calcificare este frecventă la pacienții cu insuficiență renală cronică terminală, în special la diabeticii vârstnici [Ibels et al., 1981]. O formă particulară și extremă de calcificare a mediei este reprezentată de arteriolopatia uremică calcifică (calcifilaxie). în acest tip de leziune arterială, calcificările afectează mai ales arterele și arteriolele cutanate și subcutanate, cu proliferări intimale ocluzive. Ischemia tisulară rezultantă duce la ulcere cutanate extrem de dureroase ale trunchiului

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
este frecventă la pacienții cu insuficiență renală cronică terminală, în special la diabeticii vârstnici [Ibels et al., 1981]. O formă particulară și extremă de calcificare a mediei este reprezentată de arteriolopatia uremică calcifică (calcifilaxie). în acest tip de leziune arterială, calcificările afectează mai ales arterele și arteriolele cutanate și subcutanate, cu proliferări intimale ocluzive. Ischemia tisulară rezultantă duce la ulcere cutanate extrem de dureroase ale trunchiului și extremităților, mortalitatea acestor pacienți fiind extrem de ridicată [Covic [i Gusbeth-Tatomir, 2004]. Epidemiologia calcificărilor cardiovasculare Studiile

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
leziune arterială, calcificările afectează mai ales arterele și arteriolele cutanate și subcutanate, cu proliferări intimale ocluzive. Ischemia tisulară rezultantă duce la ulcere cutanate extrem de dureroase ale trunchiului și extremităților, mortalitatea acestor pacienți fiind extrem de ridicată [Covic [i Gusbeth-Tatomir, 2004]. Epidemiologia calcificărilor cardiovasculare Studiile necroptice în populația generală au evidențiat că plăcile arteriale și leziunile calcifice ale arterelor sunt relativ frecvente la subiecții cu vârsta peste 30 de ani. Totuși, doar 10% dintre femeile și 25% dintre bărbații din populația non-uremică prezintă

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
cardiovasculare Studiile necroptice în populația generală au evidențiat că plăcile arteriale și leziunile calcifice ale arterelor sunt relativ frecvente la subiecții cu vârsta peste 30 de ani. Totuși, doar 10% dintre femeile și 25% dintre bărbații din populația non-uremică prezintă calcificări coronariene la vârste cuprinse între 40 și 49 de ani [Agatston et al., 1990], spre deosebire de pacienții dializați, unde prevalența acestor calcificări este mult mai ridicată (aproximativ 88%), chiar și la o vârstă mult mai redusă (între 20 și 30 de

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
cu vârsta peste 30 de ani. Totuși, doar 10% dintre femeile și 25% dintre bărbații din populația non-uremică prezintă calcificări coronariene la vârste cuprinse între 40 și 49 de ani [Agatston et al., 1990], spre deosebire de pacienții dializați, unde prevalența acestor calcificări este mult mai ridicată (aproximativ 88%), chiar și la o vârstă mult mai redusă (între 20 și 30 de ani) [Goodman et al., 2000] (vezi figurile 1 și 2). Această relație a fost confirmată în cohorta de la Framingham de către Wilson

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
vârstă mult mai redusă (între 20 și 30 de ani) [Goodman et al., 2000] (vezi figurile 1 și 2). Această relație a fost confirmată în cohorta de la Framingham de către Wilson și col. [2001], care au demonstrat rolul predictiv independent al calcificărilor aortice pentru morbi-mortalitatea cardiovasculară în populația generală. Margolis și col. Această semnificație prognostică negativă pare să fie independentă de severitatea obstrucției luminale. Detrano și col. [1996] au evidențiat că, dintre cei 1.461 de pacienți la care s-a efectuat

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
cardiovasculară în populația generală. Margolis și col. Această semnificație prognostică negativă pare să fie independentă de severitatea obstrucției luminale. Detrano și col. [1996] au evidențiat că, dintre cei 1.461 de pacienți la care s-a efectuat coronarografia, cei cu calcificări vizibile în mai mult de un vas la tomografia computerizată cu emisie de electroni prezentau un risc de 2,2 ori mai mare de a suferi un eveniment cardiovascular major. Un studiu recent [Wang et al., 2003], efectuat la pacienți

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
2 ori mai mare de a suferi un eveniment cardiovascular major. Un studiu recent [Wang et al., 2003], efectuat la pacienți uremici tratați prin dializă peritoneală, a evidențiat rolul înalt predictiv și independent de al altor factori de risc al calcificărilor valvulare determinate ecocardiografic pentru mortalitatea generală (risc crescut cu 250%) și cea cardiovasculară (risc augmentat cu 539%!). într-un interval de 18 luni, rata de deces a fost de 85% pentru pacienții prezentând atât calcificări valvulare, cât și boală vasculară

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
altor factori de risc al calcificărilor valvulare determinate ecocardiografic pentru mortalitatea generală (risc crescut cu 250%) și cea cardiovasculară (risc augmentat cu 539%!). într-un interval de 18 luni, rata de deces a fost de 85% pentru pacienții prezentând atât calcificări valvulare, cât și boală vasculară aterosclerotică clinic evidentă, de 13% pentru cei având doar calcificări valvulare, de 14% pentru cei prezentând doar boală vasculară aterosclerotică și de numai 5% pentru subiecții la care nu se evidenția nici una dintre cele două

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
250%) și cea cardiovasculară (risc augmentat cu 539%!). într-un interval de 18 luni, rata de deces a fost de 85% pentru pacienții prezentând atât calcificări valvulare, cât și boală vasculară aterosclerotică clinic evidentă, de 13% pentru cei având doar calcificări valvulare, de 14% pentru cei prezentând doar boală vasculară aterosclerotică și de numai 5% pentru subiecții la care nu se evidenția nici una dintre cele două complicații. Ca urmare, asocierea dintre calcificările valvulare și boala aterosclerotică evidentă clinic amplifică substanțial riscul

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
aterosclerotică clinic evidentă, de 13% pentru cei având doar calcificări valvulare, de 14% pentru cei prezentând doar boală vasculară aterosclerotică și de numai 5% pentru subiecții la care nu se evidenția nici una dintre cele două complicații. Ca urmare, asocierea dintre calcificările valvulare și boala aterosclerotică evidentă clinic amplifică substanțial riscul de deces existent separat pentru cele două entități. Rolul fosforului și al produsului fosfocalcic în mortalitatea pacienților uremici Cunoscuți de mult timp ca factori-cheie în patogeneza hiperparatiroidismului secundar din IRC, hiperfosfatemia

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
pentru cele două entități. Rolul fosforului și al produsului fosfocalcic în mortalitatea pacienților uremici Cunoscuți de mult timp ca factori-cheie în patogeneza hiperparatiroidismului secundar din IRC, hiperfosfatemia și produsul nivelurilor serice ale calciului și fosforului (Ca × P) sunt promotori ai calcificărilor viscerale și vasculare, asociați conform datelor mai noi din literatură cu o creștere semnificativă a mortalității cardiovasculare la pacienții dializați [Block, 2000; Goodman et al., 2000; Hsu, 1997; Kimura et al., 1999; Levin et al., 1998; Ribeiro et al., 1998

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
fost de 41%, de moarte subită 20%, din cauze infecțioase 20%, din cauze necunoscute 25%. La pacientul uremic, un nivel seric al fosforului mai mare de 6,5 mg/dl este asociat cu o mortalitate coronariană crescută cu 52%. Determinanții calcificărilor cardiovasculare la pacienții renali Sărurile de calciu. Există date care sugerează o corelație directă între doza de sare de calciu (carbonat sau acetat), utilizată extensiv la pacienții cu insuficiență renală cronică în stadiile predialitice și mai ales la cei dializați

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
de calciu. Există date care sugerează o corelație directă între doza de sare de calciu (carbonat sau acetat), utilizată extensiv la pacienții cu insuficiență renală cronică în stadiile predialitice și mai ales la cei dializați cronic în vederea combaterii hiperfosfatemiei, și calcificările cardiovasculare. în studiul lui Goodman și col. [2000], concentrațiile medii ale fosforului seric, ale produsului fosfocalcic, precum și doza zilnică (dublă) de săruri de calciu administrate au fost semnificativ mai ridicate la pacienții prezentând leziuni calcifice. De asemenea, într-o investigație

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
Goodman și col. [2000], concentrațiile medii ale fosforului seric, ale produsului fosfocalcic, precum și doza zilnică (dublă) de săruri de calciu administrate au fost semnificativ mai ridicate la pacienții prezentând leziuni calcifice. De asemenea, într-o investigație care examinează relația dintre calcificările vasculare și complianța vasculară [GuØrin et al., 2000], depunerile de calciu se corelau pozitiv cu doza zilnică de CaCO3. Aceste constatări au avut parte de critici [Quinibi et al., 2002], considerându-se că nu sunt suficient de puternice statistic fiind

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
zilnică de CaCO3. Aceste constatări au avut parte de critici [Quinibi et al., 2002], considerându-se că nu sunt suficient de puternice statistic fiind simple investigații observaționale pentru a tranșa problema. Un alt contraargument a fost acela că, în fapt, calcificările cardiovasculare la pacien]ii uremici au fost constatate mult înainte de introducerea în practică a fixatorilor de fosfor calcici. De asemenea, trebuie evidențiat faptul că majoritatea studiilor nu au reușit să stabilească o corelație între nivelul seric al calciului și riscul

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
se omogeniza cu alimentele), fixează fosforul și se elimină prin fecale, deci cu atât mai puțin există o absorbție intestinală importantă de calciu. Un studiu foarte recent pare să dea totuși dreptate celor care incriminează sărurile de calciu în geneza calcificărilor cardiace. Astfel, pacienții care luau săruri de calciu ca fixatori de fosfor prezentau o extensie mai importantă a calcificărilor coronariene în comparație cu cei în tratament cu fixatori non-calcici (sevelamer hidroclorid vezi și mai jos) [Chertow et al., 2002]. Totuși, aceste date

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
intestinală importantă de calciu. Un studiu foarte recent pare să dea totuși dreptate celor care incriminează sărurile de calciu în geneza calcificărilor cardiace. Astfel, pacienții care luau săruri de calciu ca fixatori de fosfor prezentau o extensie mai importantă a calcificărilor coronariene în comparație cu cei în tratament cu fixatori non-calcici (sevelamer hidroclorid vezi și mai jos) [Chertow et al., 2002]. Totuși, aceste date trebuie confirmate și de către alte grupuri, independente, cu atât mai mult cu cât există o uriașă presiune economică din partea

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
presiune economică din partea producătorului de sevelamer hidroclorid (un produs costisitor, însă cu o piață potențială de desfacere importantă). Datele actuale din literatură nu permit incriminarea per se a administrării fixatorilor de fosfor calcici (carbonat sau acetat de calciu) în geneza calcificărilor cardiovasculare. Totuși, la pacienții cu calicificări deja evidențiate ecografic sau radiologic, la care se administrează concomitent vitamina D hidroxilată, trebuie manifestată prudență în administrarea sărurilor de calciu în doze mari. De asemenea, pacienții trebuiesc instruiți (și reinstruiți) ca să-și administreze

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
Tratamentul cu vitamina D 1a-hidroxilată în combaterea manifestărilor hiperparatiroidismului secundar la pacienții dializați reprezintă o practică medicală curentă. Pe lângă efectul de antagonizare a parathormonului, vitamina D crește absorbția intestinală de calciu și fosfor, deci augmentează produsul Ca × P, predispunând la calcificări extraosoase. Celulele musculare netede vasculare (CMNV) exprimă receptori pentru vitamina D, care determină celulele să exprime un fenotip osteoblastic, stimulând de asemenea producția fosfatazei alcaline și calcificări ale CNMV in vitro [Quinibi et al., 2002]. Asocierea dintre administrarea de vitamina

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
absorbția intestinală de calciu și fosfor, deci augmentează produsul Ca × P, predispunând la calcificări extraosoase. Celulele musculare netede vasculare (CMNV) exprimă receptori pentru vitamina D, care determină celulele să exprime un fenotip osteoblastic, stimulând de asemenea producția fosfatazei alcaline și calcificări ale CNMV in vitro [Quinibi et al., 2002]. Asocierea dintre administrarea de vitamina D și calcificările vasculare la pacienții hiperfosfatemici cu insuficiență renală cronică a fost evidențiată încă din 1968 [Malick și Berlyne, 1968]. Această legătură a fost confirmată, într-

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
musculare netede vasculare (CMNV) exprimă receptori pentru vitamina D, care determină celulele să exprime un fenotip osteoblastic, stimulând de asemenea producția fosfatazei alcaline și calcificări ale CNMV in vitro [Quinibi et al., 2002]. Asocierea dintre administrarea de vitamina D și calcificările vasculare la pacienții hiperfosfatemici cu insuficiență renală cronică a fost evidențiată încă din 1968 [Malick și Berlyne, 1968]. Această legătură a fost confirmată, într-un studiu necroptic, la copii cu insuficiență renală cronică [Milliner et al., 1990]. Ayus și col

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
evidențiată încă din 1968 [Malick și Berlyne, 1968]. Această legătură a fost confirmată, într-un studiu necroptic, la copii cu insuficiență renală cronică [Milliner et al., 1990]. Ayus și col. [1998] au demonstrat că 90% dintre pacienții dializați care prezentau calcificări valvulare primeau preparate de vitamina D, față de doar 10% dintre subiecții fără calcificări. Pe de altă parte, administrarea de vitamina D 1a-hidroxilată (sau 1a,25-dihidroxilată) reprezintă unul dintre mijloacele esențiale în combaterea hiperparatiroidismului secundar sever, responsabil de complicații importante pe

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
într-un studiu necroptic, la copii cu insuficiență renală cronică [Milliner et al., 1990]. Ayus și col. [1998] au demonstrat că 90% dintre pacienții dializați care prezentau calcificări valvulare primeau preparate de vitamina D, față de doar 10% dintre subiecții fără calcificări. Pe de altă parte, administrarea de vitamina D 1a-hidroxilată (sau 1a,25-dihidroxilată) reprezintă unul dintre mijloacele esențiale în combaterea hiperparatiroidismului secundar sever, responsabil de complicații importante pe termen lung la bolnavii dializați. Parathormonul (PTH). Secreția de PTH trebuie menținută la

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]