2,505 matches
-
utilizator și sistemul de operare) 3.Programe de asistență (Norton Commander, Windows Explorer) 1.2., 1.3.,1.4., 3.1., 3.2.,3.3. -prezentarea noțiunii de sistem de operare, a funcțiilor lui și a rolului acestuia în funcționarea calculatoarelor -prezentarea modului de organizare a datelor pe suport magnetic și a principalelor operații asupra fișierelor și directoarelor prezentarea elementelor de Activ.frontală Activ. individuală Activ. pe grupe Tabla,creta Calculator Program demonstrativ Formativă Probe practice Probe scrise Autoeval. -Lucrul cu
Proiectarea didactică by Ariadna Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/371_a_1366]
-
de învățământ românesc Tehnologia informației și a comunicațiilor,prilej pentru specialiști și psihopedagogi de a-și împărți părerile în pro și contra privind utilizarea calculatorului în sistemul de învățământ. Unii dintre acești specialiști afirmă că din punct de vedere educațional calculatoarele forțează utilizarea unor gânduri formale de un tip special -gânduri mașinale - și că educația ar trebui să aibă ca unul din cele mai înalte obiective ale sale dezvoltarea înceată a capacității de gândire logică și obiectivă la vârsta școlară ca
O ÎNVĂŢARE ACTIVĂ PRIN METODE MODERNE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Coman Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_901]
-
a acestor tehnologii în raport cu nivelul de instruire al elevilor și deci,corelarea,organizarea și punerea în același flux a tuturor educatorilor ca la un anumit nivel de instruire să folosească aceeași grupă de tehnologii. Dar,știu profesorii cum să utilizeze calculatoarele și celelalte elemente multimedia, și, mai important, știu cum să integreze folosirea TIC în practica de predare și învățare? Cele mai multe investiții în TIC se fac pentru a furniza elevilor ocazii de a învăța cum să utilizeze calculatoarele,pentru a crea
O ÎNVĂŢARE ACTIVĂ PRIN METODE MODERNE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Coman Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_901]
-
cum să utilizeze calculatoarele și celelalte elemente multimedia, și, mai important, știu cum să integreze folosirea TIC în practica de predare și învățare? Cele mai multe investiții în TIC se fac pentru a furniza elevilor ocazii de a învăța cum să utilizeze calculatoarele,pentru a crea condiții de ridicare a calității predării și învățării în ansamblu și pentru instruire cadrelor didactice de a ști cum să conceapă o lecție eficientă asistată de calculator.Tehnologia,ca atare,nu poate rezolva această problemă și deci
O ÎNVĂŢARE ACTIVĂ PRIN METODE MODERNE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Coman Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_901]
-
rețeaua globală, “INTERNET” și a aplicațiilor specifice acesteia. Elevul de la obiect în subiect al propriei educații, în centrul propriei lui învățări și tehnologii Școala trebuie să țină pasul cu tehnologia, să înțeleagă și să anticipeze impactul asupra modului de învățare. Calculatoarele au fost încorporate în programele educaționale oferindu-le celor ce se instruiesc o libertate și flexibilitate mai mare dar și individualitate în clasă. Folosirea internetului de către elevi a fost o idee care a prins repede. Afinitatea naturală dintre elevi și
ERA COMPUTERULUI ŞI EDUCAŢIA DE CALITATE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Vasiliu Violeta Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_904]
-
la nivelul profesorilor cât și al elevilor. In acest sens, 64% dintre respondenți consideră că utilizarea TI&C la școala încurajează inovația didactică și contribuie la modernizarea acestui proces. Majoritatea covărșitoare a respondenților consideră că randamentul profesorului crește prin utilizarea calculatoarelor în timpul lecțiilor. Formarea comunității informaționale a instituției de învățămînt presupune formarea continuă a cadrelor didactice. Se poate afirma că problematica formării (perfecționării) profesorilor, indiferent de contextul național sau de concepția dominată la momentul dat este vorba de cinci sau șase
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Vranceanu Aurelia () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_895]
-
Dezvoltarea unui parteneriat global pentru dezvoltare Rata șomajului la categoria de vârstă 15-24 de ani Procentul populației care are acces, într-o perspectivă durabilă, la medicamente de bază Rata abonaților la telefonia fixă și mobilă, la 100 de locuitori Numărul calculatoarelor personale și numărul utilizatorilor de Internet, la 100 de locuitori Notă: nu sunt prezentați o serie de indicatori elaborați strict pentru țările cu cel mai scăzut nivel de dezvoltare, conform clasificării ONU. Sursa: Millenium Development Goals, United Nations (http://unstats
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ARHITECTURA CALCULATOARELOR Cristian Zet PREFAȚĂ Manualul de față este destinat studenților facultăților cu profil electric la specializarea de Informatică aplicată. Lucrarea este structurată pe 7 capitole introducând gradat cititorul în domeniul arhitecturii sistemelor de calcul, cu detalierea părților componente din punct de
Arhitectura Calculatoarelor by Cristian Zet () [Corola-publishinghouse/Science/329_a_567]
-
descrisă unitatea centrală de procesare. Sunt prezentate structura bloc generală și semnalele asociate. Capitolul cinci detaliază arhitectura setului de instrucțiuni. Exemplificarea este făcută pentru procesorul 8086, acesta fiind ales pentru ca are o complexitate moderată, iar procesoarele actuale încă păstrează Arhitectura calculatoarelor Prefață aceste instrucțiuni pentru compatibilitate. Capitolul al șaselea este dedicat sistemului de memorie. Sunt prezentate tipurile de memorii utilizate, modul de conectare și structura memoriei cache. Ultimul capitol, al șaptelea, detaliază sistemul de intrare-ieșire. Aici se regăsesc noțiuni despre circuitele
Arhitectura Calculatoarelor by Cristian Zet () [Corola-publishinghouse/Science/329_a_567]
-
capitol, al șaptelea, detaliază sistemul de intrare-ieșire. Aici se regăsesc noțiuni despre circuitele de interfață, ierarhizarea magistralelor și modul de transfer a datelor către și de la periferic spre memorie / procesor. Multe din noțiuni se regăsesc în majoritatea cursurilor de Arhitectura Calculatoarelor, însă sunt prezentate prin filtrul autorului, alte noțiuni fiind preluate din foi de catalog sau lucrări științifice sau de doctorat. Autorul Arhitectura calculatoarelor 1. Istoricul calculatoarelor 1.1 Introducere Arhitectura calculatoarelor este o disciplină care tratează comportarea funcțională a unui
Arhitectura Calculatoarelor by Cristian Zet () [Corola-publishinghouse/Science/329_a_567]
-
către și de la periferic spre memorie / procesor. Multe din noțiuni se regăsesc în majoritatea cursurilor de Arhitectura Calculatoarelor, însă sunt prezentate prin filtrul autorului, alte noțiuni fiind preluate din foi de catalog sau lucrări științifice sau de doctorat. Autorul Arhitectura calculatoarelor 1. Istoricul calculatoarelor 1.1 Introducere Arhitectura calculatoarelor este o disciplină care tratează comportarea funcțională a unui calculator din punct de vedere al structurii hardware cât și al programării: modul de funcționare a blocurilor componente, mărimea și tipul datelor (reprezentarea
Arhitectura Calculatoarelor by Cristian Zet () [Corola-publishinghouse/Science/329_a_567]
-
periferic spre memorie / procesor. Multe din noțiuni se regăsesc în majoritatea cursurilor de Arhitectura Calculatoarelor, însă sunt prezentate prin filtrul autorului, alte noțiuni fiind preluate din foi de catalog sau lucrări științifice sau de doctorat. Autorul Arhitectura calculatoarelor 1. Istoricul calculatoarelor 1.1 Introducere Arhitectura calculatoarelor este o disciplină care tratează comportarea funcțională a unui calculator din punct de vedere al structurii hardware cât și al programării: modul de funcționare a blocurilor componente, mărimea și tipul datelor (reprezentarea numerelor în sistem
Arhitectura Calculatoarelor by Cristian Zet () [Corola-publishinghouse/Science/329_a_567]
-
din noțiuni se regăsesc în majoritatea cursurilor de Arhitectura Calculatoarelor, însă sunt prezentate prin filtrul autorului, alte noțiuni fiind preluate din foi de catalog sau lucrări științifice sau de doctorat. Autorul Arhitectura calculatoarelor 1. Istoricul calculatoarelor 1.1 Introducere Arhitectura calculatoarelor este o disciplină care tratează comportarea funcțională a unui calculator din punct de vedere al structurii hardware cât și al programării: modul de funcționare a blocurilor componente, mărimea și tipul datelor (reprezentarea numerelor în sistem), tipurile de operații suportate de
Arhitectura Calculatoarelor by Cristian Zet () [Corola-publishinghouse/Science/329_a_567]
-
constând în circuitele logice realizate cu tranzistoare, rezistențe și conexiuni electrice. Prin resurse hardware se înțelege totaliatea componentelor electrice, electronice, electromecanice care alcătuiesc elementele fizice ale sistemului de calcul. Acesta este nivelul fizic pe care îl percepe vizual utilizatorul. Arhitectura calculatoarelor 2 Resursele software sunt constituite din totalitatea funcțiilor care permit accesul la funcțiile sistemului. Acestea includ atât sistemele de operare cât și programele aplicație. Prin tehnologie de realizare a calculatorului se înțelege componența electronicii acestuia: tehnologia circuitelor integrate, tehnologia circuitelor
Arhitectura Calculatoarelor by Cristian Zet () [Corola-publishinghouse/Science/329_a_567]
-
anii 1960 la proiectul de aselenizare). Prima mașină care a fost construită este probabil ceasul de calculat, numită astfel de inventator, germanul Wilhelm Schickard în 1623. Dispozitivului i s-a făcut o publicitate redusă datorită morții premature a inventatorului. Arhitectura calculatoarelor În 1642, Blaise Pascal, la vârsta de 19 ani, a inventat Pascalina pentru a-;i ajuta tatăl la colectarea taxelor. A construit 50 calculatoare bazate pe angrenaje, cu o funcție, de adunare, dar n-a vândut multe datorită costului mare
Arhitectura Calculatoarelor by Cristian Zet () [Corola-publishinghouse/Science/329_a_567]
-
era construită cu relee și utiliza reprezentarea numerelor în virgulă mobilă. Prima generație de calculatoare electronice s-a bazat pe tuburi electronice. 1904 -inventarea tubului electronic (dioda) de către John Fleming, menționat aici ca prim dispozitiv electronic ce va permite apariția calculatoarelor electronice. Lee De Forest este inventatorul triodei cu vid, pe care o denumește „audion” și o descrie în patentul obținut în 1906 ca „un dispozitiv cu trei electrozi pentru amplificarea curențiilor electrici foarte slabi”. În 1943 la Universitatea din Pennsylvania
Arhitectura Calculatoarelor by Cristian Zet () [Corola-publishinghouse/Science/329_a_567]
-
IAS a constituit un prototip pentru variantele următoare. Primul model funcțional de calculator cu program stocat a fost EDSAC, construit de Maurice Walkes (Cambridge) între 1947 și 1949. John von Neumann împreună cu echipa sa a elaborat un model comun pentru calculatoarele electronice. Un program poate fi memorat în formă digitală în memoria calculatorului împreună cu datele asociate, iar aritmetica binară poate fi înlocuită cu aritmetica binară. Modelul von Neumann (figura 9) are 5 componente. Instrucțiunile și datele sunt aduse din memorie și
Arhitectura Calculatoarelor by Cristian Zet () [Corola-publishinghouse/Science/329_a_567]
-
circa 120.000 de dolari. În același timp, IBM a scos un model IBM-7090 (varianta tranzistorizată a lui IBM-709), pe 32 de biți, cu 32 k de memorie și un ciclu de instrucțiune de 2.18s. Astfel a apărut industria calculatoarelor. Peste numai câțiva ani a apărut PDP-8, pe 12 biți, care costa doar 16.000 dolari. IBM a construit și ea noi modele în anii ‘60 (7094 - 32k memorie, 36 biți, 1.4 /s și modelul 1401 ca variantă simplificată
Arhitectura Calculatoarelor by Cristian Zet () [Corola-publishinghouse/Science/329_a_567]
-
10 ori mai rapidă decât 7904 și era bazată pe paralelism, înglobând mai multe unități de procesare. În timp ce unitatea centrală de procesare era dedicată calculelor , managementul I/ E era realizat de unități de procesare locale. Generația a 2-a de calculatoare este caracterizată de: -memorii pe ferită (timp de acces de 2-12/s) -bazate pe tranzistoare - dimensiuni mai mici, consum redus, viteză mai mare -raport tînmulțire/tadunare=10 -conexiuni pe cablaj imprimat -circuite tipizate -sistem de echipamente periferice evoluat (benzi magnetice
Arhitectura Calculatoarelor by Cristian Zet () [Corola-publishinghouse/Science/329_a_567]
-
această tendință va continua și în viitor. Consecințele acestei legi sunt importante: costul circuitelor integrate a rămas constant, -crește viteza de operare datorită scurtării traseelor -micșorarea dimensiunilor dispozitivelor și echipamentelor -scăderea puterii consumate -creșterea fiabilității, IBM a trecut la realizarea calculatoarelor cu circuite integrate sub forma unei singure linii de produse: System 360 cu 5 modele ce difereau prin performanțe și cost. Ciclul unei instrucțiuni varia de la 1/s la 0.2/s iar memoria de la 64K la 512K. O inovație
Arhitectura Calculatoarelor by Cristian Zet () [Corola-publishinghouse/Science/329_a_567]
-
pentru un procesor virtual pe 16 biți denumit SWEET 16, un joc Breakout (care a fost motivul adăugării funcției de sunet la calculator), codul necesar pentru controlul unității de disc, și altele. În aceeași perioadă IBM a intrat pe piața calculatoarelor cu calculatorul personal IBM bazat pe I8080. În scurt timp a devenit cel mai vândut calculator din lume. IBM nu a menținut secretul proiectului noii mașini ci a făcut publice schemele printr-o carte care costa 49$. Multe companii au
Arhitectura Calculatoarelor by Cristian Zet () [Corola-publishinghouse/Science/329_a_567]
-
amplificându-i succesul. Ulterior Microsoft a dezvoltat OS/2 și mai apoi Windows, sistem de operare care s-a impus definitiv. Acesta a generat și o serie de procese între Microsoft și Apple datorită interfeței grafice similară cu cea a calculatoarelor Apple. Apple a pierdut procesul iar Microsoft și-a continuat ascensiunea. Pe lângă procesoarele tip CISC (Complete Instruction Set Computing) așa cum erau I8080 și I8086, au apărut și alte structuri precum RISC (Reduced Instruction Set Computing) sau superscalar. STRUCTURA SISTEMELOR DE
Arhitectura Calculatoarelor by Cristian Zet () [Corola-publishinghouse/Science/329_a_567]
-
limbajul e de nivel mai înalt, cu atât el seamana tot mai puțin cu L0. Pentru a înțelege cum funcționează și a proiecta un calculator sau pentru a proiecta un nou nivel, un inginer trebuie să cunoască toate nivelurile inferioare. Calculatoarele moderne pot fi privite ca fiind structurate pe mai multe nivele (cel puțin 2, cel mult 6). În concepția cea mai detaliată, nivelul 0 este cel corespunzător structurii hardware primare (la nivel de tranzistor). Un grup de tranzistoare alcătuiește o
Arhitectura Calculatoarelor by Cristian Zet () [Corola-publishinghouse/Science/329_a_567]
-
cel corespunzător structurii hardware primare (la nivel de tranzistor). Un grup de tranzistoare alcătuiește o poartă logică, structura diferind funcție de tipul porții. Deși există circuite logice bazate pe diferite tehnologii (tranzistoare TTL, ECL, CMOS), cea care este utilizată în construcția calculatoarelor este tehnologia CMOS. Aceasta s-a impus datorită consumului redus de arie pe chip cât și al consumului de putere. Mai multe porți formează circuite digitale complexe (Circuite Logice Combinaționale: decodificatoare, multiplexoare și Circuite Logice Secvențiale: Circuite Basculante Bistabile, regiștri
Arhitectura Calculatoarelor by Cristian Zet () [Corola-publishinghouse/Science/329_a_567]
-
etc. Aspectele de implementare, ca de exemplu tehnologia utilizată pentru implementarea memoriei sau perifericului, nu fac parte din arhitectură. Arhitectura calculatorului reprezintă studiul și proiectarea acelor părți care sunt vizibile pentru programatori. Modelul care stă la baza marii majorității a calculatoarelor actuale a fost formulat în anul 1945 de către von Neumann. Acesta se bazează pe un altul anterior, mai general și care se numea "Principiul programului memorat" sau principiul comenzii după program. Acestui concept are la bază o structură numită mașină
Arhitectura Calculatoarelor by Cristian Zet () [Corola-publishinghouse/Science/329_a_567]