824 matches
-
sale, cum s-a întâmplat în 1912, când, agitat și imprudent, Zogru a nimerit din greșeală într-un hahol beat și n-a mai putut să se elibereze până când omul n-a ajuns la Kiev, unde Zogru a țâșnit pe caldarâmul rece și-a și căzut în beznă, fără simțire. Și-a revenit după doi ani, în pământul nașterii sale, la Comoșteni. Cu Augustin descoperise că poate să-și limiteze șederea, iar bucuria aceasta a vizitelor scurte l-a ținut un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
a sunat de două ori, scurt, la poarta Giuliei, din strada Gelu Căpitanul. 36. Până aici s-a derulat ziua de marți, 12 iulie, atingând clipa aceasta, aninată de mijlocul cerului. Giulia iese alene, deschide poarta, face un pas pe caldarâmul înmuiat de soare și îl sărută pe obraz, cu un ciao spus printre buze. El are un fir de tuberoză în mână și este îmbrăcat cu un maiou subțire, galben, iar la nici jumătate de metru, un morgon privește bosumflat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
afară, putem rămâne. Putem alerga liberi astăzi, prin porțile larg deschise, după lumile noastre imaginare. E alegerea fiecăruia. Intrată în NATO și UE, în România se respiră mai suportabil. Pucioasa mineriadelor s-a stins de mult, iar morții întinși pe caldarâm acum 20 de ani au intrat în poveste. Trăim totuși în libertate, cea mai dulce mireasmă din pachetul cu visuri, iar în libertate orice lume poate deveni, cândva, posibilă. Don Giovanni Hei, Dane, iată cioburile amintirilor mele: 1968, 21 august
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
săgetând orizontul, în speranța că mașina ce se vedea în zare era aceea a bărbatului ei, care se grăbea să vină lângă ea, să-i vorbească și s-o strângă în brațe. Visa accidente oribile, îl vedea mort, întins pe caldarâmul rece. Preocupată doar de soțul ei și dependentă de prezența acestuia, nu-i mai stătu mintea la carte, neglijă facultatea, pierdu examenele și urma să rămână repetentă. Când se întâmplaseră toate astea? Mai ieri era o femeie măritată studioasă, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
pielea goală și scheletici. De zeci de ani nimeni nu mai avea în grijă gropile de scurgere, șanțurile și canalele, apă și nămol fiind pretutindeni. Când am pătruns înăuntru, orașul părea a fi pustiu, și copitele cailor au răsunat pe caldarâm ca într-o cameră goală. Porțile ieșite din țâțâni de la casele de pe drumul mare se deschideau una după alta, și, din beznă, se iveau copii slăbănogi cu haine zdrențuite. De îndată ce vedeau uniformele și armele longobarzilor, se ascundeau înspăimântați. Adulții care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
negustorul de vechituri face hatârul unui bărbat cu barbă de a-i vinde ceva mai ieftin, o râvnită pipă, n-o ajung nici când trece în grabă peste sânii voluptuos conturați din tricoul unei negrese, se oprește o clipă pe caldarâm lângă o coajă de banană călcată în picioare, și-ntotdeauna cu un pas înaintea mea mă ațâță s-o prind din urmă, dar îmi scapă de fiecare dată, rânjindu-mi în față și dacă am să pun mâna pe ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
cauciuc ars, puștisme caligrafiate à la Apollinaire, dezabuzare postuniversitară („și ai să ajungi vreun bard județean/ povestind despre curajul tău/ din tinerețe// și faci câte o vizită iubitei/ acea târfă numită singurătate”) și plictis revoltat puberal: „o țigară fumegând pe caldarâm/ chipul meu răsfrânt/ de vitrine”; „să bați la mașină/ cuvântul curaj/ pe masă să cazi doborât de efort/[...] să stai cu sandu mușina de vorbă/ despre toate astea”. Cu timpul, dezabuzarea s-a înțelepțit în resemnare, curajul pufos a devenit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285901_a_287230]
-
un motan aflat pe moarte. Milostivă din fire și iubitoare de animale, vedeta a făcut tot posibilul să îl salveze. “Am fost in vizită la mama mea la Constanța și când am plecat de acasă am văzut o pisică pe caldarâm, părea moartă. Corpul îi era plin de muste și părea foarte slăbită. Ca să văd dacă trăiește, i-am suflat la urechiușe și le-a mișcat. A deschis gurița și a încercat să miaune, dar nu a reușit. E motan și
Ce a făcut Cristina Cioran după ce a salvat un motan de la moarte by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/72028_a_73353]
-
pe poet să se simtă acasă. Ziua de sâmbătă oferă un peisaj tot mai dezolant care adâncește melancolia până la depresie: "Iată cum arată orașul de sâmbătă/ o geografie ușor de imaginat/ ambetare și nemernicie fără rigoare/ pietrele încinse sar din caldarâm/ ori iau diverse forme de întrebare/ ca aceasta de pildă:/ de ce se rupe troscotul de pe acoperiș, / cine împrăștie cenușa/ ce inundă existențele noastre molcome/ și cum se pansează melancolia?// Nu e de altfel prima dată/ când aici mi se scufundă
Melancolii și dileme by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7498_a_8823]
-
rămâne“ ( D. Anghel). Toamna și primăvara, însă, când pământul era desfundat, diligența abia lua o poștă pe zi. Iată cum își amintește Ion Ghica („Scrisori către V. Alecsandri“) o călătorie de la București la Iași înainte de 1848: „... la barieră se isprăvise caldarâmul și o luăm pe șleau cu roatele în noroi până la bucea, caii la pas, surugiii croindu-le cu bicele dungi beșicate pe spinare. După patru ore de răcnete, înjurături, cruci și răscruci, sfinți și evanghelii, pe la opt seara intrăm în
Agenda2005-03-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283286_a_284615]
-
Bine că au bicicliștii unde să umble, dar și astăzi canalele erau descoperite pe partea dinspre palat. La Piața Charles de Gaulle se stă o oră și jumătate pentru că niște băieți, acum vrei trei ani, au asfaltat peste pietrele de caldarâm. Și-aud adus acum aminte unii că ar avea nevoie de pietre să le folosească în altă parte în oraș. Încet, fără riscuri, fără dureri, au început să scobească iar strada. Un dezastru!", a spus Emil Hurezeanu, citat de digi24
Hurezeanu, despre lupta Băsescu-Ponta pe economie by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/21738_a_23063]
-
von Trier. Scenariul: Lars von Trier Cu:Stellan Skarsgard, Stacy Martin, Charlotte Gainsbourg, Shia LaBeouf. Genul filmului: Dramă. Durata:110 minute. Premiera în România: 17.01.2014. Produs de: Zentropa Entertainments. Distribuit în România de: Independenț a Film. Recuperată de pe caldarâm și adăpostită în locuința personală de către solitarul Seligman (Stellan Skarsgard), un bun samaritean, înaintat în vârstă, cu aparențe de profesor pensionar și celibatar, Joe (Charlotte Gainsbourg), o femeie în jur de 40 de ani și ceva, cu o față serios
Melanconimfomania by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2805_a_4130]
-
Mărțișorul deschide ciclul babelor"). Acum, la cinste e bradul trimis către Vatican (bine de italieni; au și brad, au și papa). Succesul va da, în mod sigur, rezultate folclorice. Cam așa o să sune începutul viitoarei balade: Jos la Râm, pe caldarâm, Se-nalță un brad bătrân. Este brad național. Cu globuri în plan gobal. N-are mușchi și nici lichen Dar are viză Schengen. Dor de Bulei Vis-a-vis de cinematograful Viitorul, în geamul unui atelier de vulcanizare, inscripția: SCHIM BULEI. Ce-
Actualitatea by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15647_a_16972]
-
STOMAC. Firele tăcute întinse prin văzduh, firele legănate de vînt îți bruiază pînă la nebunie circumvoluțiile, te electro-schizo-cutează în mijlocul piețelor goale, în umbra toxică a unei civilizații derizorii. Ne putem omorî între noi doar încrucișîndu-ne noaptea urmele grele pe-un caldarîm care suportă case Constantin Abălută: Mic manual de tăcere, Ed. Eminescu, 1999, 94 pag.
Formele inadaptării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17174_a_18499]
-
năzuind spre lumină "printre crăpături": locul și clipa cînd aburul întîlnește sîngele. Cîteva metafore obsedante însoțesc această structură subtil ealborată a poemelor cărții: zăpada (înghețul), încremenirea în raport tensional cu iubirea, căldura, topirea "frunților înghețate", la temperatura sîngelui vărsat pe caldarîm. Totul se adună, de pildă, în acest poem, unde Varujan Vosganian regăsește tonalitatea baladescă, în tradiția poeziei noastre, de la pașoptiști și Eminescu, pînă la Ștefan Aug. Doinaș și Mihai Ursachi: "Floare de cais,/ nu înflori mai devreme,/ nu lăsa albul
Omul de hîrtie by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/10768_a_12093]
-
o ață de bumbac ardeii aprinși și-i puneau salbe caselor. Trecu, cu ochii plecați, de cursa aceasta a Satanei și se grăbea să nu vadă pe nimeni, să nu-l vadă nimeni; tălpile în urma lui băteau acum tare pe caldarâm, se grăbeau și ele. Soarele urcase, acoperea deacum lumea; femeile mânuiau secera, cântau și secerau; mănunchiurile se făceau repede brațe, snopi, clăi, iar la arii erau clădite turnuri. „Spic și traistă!“ ura gospodarilor fiul Mariei grăbit și înainta. Cana dispăruse
NIKOS KAZANTZAKIS - Ultima ispită a lui Hristos () [Corola-journal/Journalistic/5626_a_6951]
-
Lucas și Spielberg au păstrat stilul care a înscris în efigie personajul, din al cărui blazon face parte cu necesitate pălăria adusă de cîteva ori cu ironie în prim-plan. Într-una din primele secvențe ale filmului, pălăria rostogolită pe caldarîm și umbra "cruciatului" proiectată pe capota mașinii constituie insignele atașate apariției in flesh and bones a acestuia care punctează ironic într-o replică îngrijorat-nostalgică: "We were younger." Aceeași pălărie se rostogolește în final venită de nicăieri la picioarele fiului acestuia
Indiana Jones - ultimul cruciat by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8433_a_9758]
-
repede, jefuitul băncilor și eroul acestor întreprinderi au devenit anacronice, John Dillinger este din alt film, mafia italiană a descoperit că banii se fac și altfel, cu white gloves, și mai puțină acțiune, răpăit de mitralieră Thompson și sânge pe caldarâm. Statul a descoperit la ce este bună o poliție federală, când inițial nu era dispus să acorde fonduri pentru a finanța lupta cu crima transfrontalieră, iar avantajul poate fi capitalizat cu succes în competiția electorală. John Dillinger a rămas în
For he’s a Johnny Good Fellow... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7024_a_8349]
-
cât se poate de "obiectiv", ca și cum o altă persoană l-ar observa din exterior. "privesc/ în depărtare// crengile care cad/ luminează/cerul// fila de calendar/ are colțul îndoit// înotând prin frunze ruginii/ măturătorul/ șchiop// o vrabie ciugulește/ butonul soneriei// pe caldarâm/ în urma unui cauciuc/ soare timid// cineva intuiește/ mireasma fiecărui vers// pe lac trece/ gonită de vânt/ o umbrelă deschisă// piatra aceea părea/ că se uită la cer (Părea că se uită la cer, p. 25). Niciun elan vital nu tulbură
Vernisaj liric by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7269_a_8594]
-
Iar Christos a suferit, a murit, pentru acel A NU PUTEAĂ. Există deci un Dumnezeu al nostru, al neputincioșilor. În absența lui, noi ce putem? Ce am fi putut? Să nu mai jucăm jocul. Să ne așezăm, toți, jos pe caldarîm și să facă ce vor vrea cu noi". Că și următoarea catastrofica viziune, cu figuri literare în text: "Valorile fiind iluzii, lumii unde e bine de trăit ele lipsindu-i, starea ei de spirit va fi posomorita. La morosité. Occidentul
Un postcioranian by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17964_a_19289]
-
Chiar dacă evenimentele se petrec în Republica Moldova, unde unii dintre noi nu au fost niciodată, Chișinăul descris de Hawks nu e mult diferit de Bucureștiul din anii '80. O spun cu optimism, pentru că orașul cu pricina este unul al gropilor din caldarîm, al lipsei de apă caldă, autobuzelor supraaglomerate și străzilor întunecoase. Ce-l aduce pe un englez care nu a mai călătorit niciodată în Europa de Est tocmai la Chișinău, și e cît pe-aci să-l poarte pînă la fioroasa Transnistrie? Nu
A rîde pe socoteala altora by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17235_a_18560]
-
mi-a rămas în ureche. Burgess îl consideră zgomotul cel mai banal al Londrei de la 1600. Căruțe și trăsuri, cîte vrei. Pe mijlocul străzii, pete aburinde de balegă. Ceva mai tîrziu, birjarii au învățat să "oblojească" roțile, ca să nu răsune caldarîmul la trecerea lor. O schimbare enormă s-a produs în felul în care ne procurăm cele necesare traiului. Astăzi cumpărăm aproape totul. Economia casnică tradițională (valabilă la noi pînă prin anii '50, redescoperită, din pricina penuriei, în anii '80) consta în
Se schimbă lumea by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15092_a_16417]
-
lui Carol și Bobby să își desfacă haloul ei de magie asupra tuturor. Ted luminează colțul de lume în care ajunge, un colț în care nu poate rămâne, nu întâmplător el este luat de oamenii care lasă umbre lungi pe caldarâm noaptea, o dispariție care nu va fi revendicată de nimeni și care va servi cine știe cărui episod obscur din istoria secretă a spionajului. Însă momentul Ted nu expiră după plecarea lui, el este acel element care-l propulsează pe Bobby, care
Et in Atlantida ego... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6170_a_7495]
-
bun. Cînd însă nădejdea se stinge, sufletul recade în tortura de la început, gustînd din chinul de a asista la o lume bezmetică, în care un om ce are privilegiul credinței ajunge să se stînjenească de viață, de semeni și de caldarîmul pe care calcă. Iată portretul lui Marius Vasileanu așa cum se desprinde din antologia de texte pe care le-a adunat în volumul Recurs la generozitate. Întrebări despre limitele antropologiei creștine, o selecție din articolele pe care autorul le-a publicat
Fără surîs by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5076_a_6401]
-
decisiv pentru întregul joc narativ de peste 350 de pagini: "Pierdut autobiografie... O declar nulă. Și vântul ridica ușor, peste asfalt, ziarul, ca o nălucă. Câte o frunză se mai desprindea cu sunet metalic din vreun plop, așezându-se moartă pe caldarâm. Tocmai își cumpărase o lamă Gillette. Puse cu grijă lama Gillette în mașina de bărbierit în timp ce privea afară pe fereastră. Pe străzi oamenii erau fericiți că primăvara venise atât de repede, era o primăvară neobișnuită, era soare, era lumină, era
Ceaușescu, biograf by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8646_a_9971]