4,287 matches
-
mine nu mă înșală niciodată nasul. Iar dumneavoastră aveți noroc cu carul, singura problemă e că nu știți cum să l folosiți. — Decar de treflă, constată Roja cu jumătate de gură, neștiind dacă să se bucure sau să-și păstreze calmul, face exact 21, spune, încă n am cîștigat, mai are și el dreptul să tragă o carte. — Popă de inimă neagră, se aude imediat vocea lui Patru Ace, ca să nu mai prelungim suspansul, era cît pe ce, dar n-a
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
făcea parte din scenariu, și rămîneam doar noi între noi, ți-o repet, deși știu că veneai des pe acolo, Roja, nu te mai preface, te gineam de fiecare dată, de la început ți-am remarcat vocea, intonația, punctul tău forte, calmul. Am simțit că o să mă bagi în bucluc, am simțit că adulmecai către ceva care era al meu, chiar de sus de la amvon, citeam ce aveam eu pe hîrtiile mele, dar nu te aș fi scăpat pentru nimic în lume
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
m-ai stîrnit deja, spune Părințelul, acum că tot nu mai ai cu ce să mă șantajezi, să știi că pe Angelina n-am mai văzut-o de cîteva zile, habar nu am pe unde-și face veacul. — Păstrează-ți calmul, ce naiba, ai trecut prin situații și mai proaste. Din toți indivizii care formează cupluri în lumea asta, cîți credea că erau făcuți unul pentru altul? Tocmai asta era ideea, spune Roja. — Istețule, bineînțeles că asta îl chinuia, dacă nu cumva
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
că a trebuit să aflu din ziare și de la televizor ce făceați voi în timp ce eu vă așteptam ca prostul să facem front comun ca să-i putem lua prin surprindere pe complotiști? — Să fi fost altul în locul meu, spune Curistul păstrîndu-și calmul, te-ar fi dat deja de zece ori pe ușă afară. Darmite să-ți mai și permită să joci cînd îți vine cheful la cea mai bună masă, ferit de restul lumii, și pe deasupra tratat boierește. Știi tu mai bine
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
apere Croitorașul, te-am adus noi cu forța? — Ne-am riscat pielea să venim pînă aici ca să poți tu privi pe viu ce se întîmplă, și-acum uite-ți răsplata, sîntem amenințați cu moartea, adăugă Bulgarul încercînd să-și păstreze calmul. — Deci asta înseamnă pentru voi revoluție? simți Tîrnăcop că începe să i se facă greață, comploturi, băi de sînge, victime nevinovate, n-ați văzut că toți cei care au venit dinspre șosea în camioanele alea nenorocite nu erau decît niște
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
Mă apasă căldura verii, Îmi dă o neliniște cumplită. Am omorât câteva muște pe geamul de la fereastră și trupul lor strivit mi-a făcut greață. Îmi pun mari speranțe În bătrânețe. O consider o stare de grație, de liniște, de calm. Am obosit așteptând ceaiul și este abia luni,,. ,, Nuuuuuuuuuuuu-mi maaaaaai scrieeeeee! Plec În Canare. Am auzit că acolo pot cumpăra un milion de canari la prețul unuia. Vreau să mă plimb cu ei prin lume. E mai amuzant să sper
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
o premieră absolută, În acest loc părăsit de civilizație și, de aceea, năvala oamenilor, a avut forța unui uragan și vuietul vântului. Antoniu a asistat de pe margine la acest ,,cataclism,, , a Încercat chiar să potolească ,,furtuna,, , a făcut apel la calm și la demnitate, strigând că Dumnezeu are grijă de toți, dar vuietul a crescut paroxistic, iar păruielile și călcatul În picioare, s-au consumat fără să țină cont de etichete și de rugămințile Înlăcrimate ale celor trei mesageri. Mașina din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
mâinile cu vreun locuitor al ghetoului. A căutat să-i evite pe cât s-a putut și, În mod ciudat a câștigat un minim respect și un nesperat drept la liniște. Ba, mai mult, a putut de multe ori, vorbind cu calm și apelând la bruma de luciditate a beligeranților alcoolizați, să stingă conflicte ce ar fi dus ireversibil, către un deznodământ nefast. Nu degeaba, cu oarecare respect, Îl numesc ,,Profesorul,,.și, nu s-au atins niciodată bătrânul Kawabata. De vreo două-trei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
cădea acum pe umeri în bucle grele de un auriu patinat. Nemachiată, părea mai bătrână, mai palidă, dar fața ei era blândă, vie, maternă, ochii ei căprui mă urmăreau întruna, gura mare, mobilă, expresivă, zâmbea imperceptibil. De partea cealaltă, Palmer - calm, relaxat, uluitor de curat - arăta, în halatul său brodat și cu acel cap mic și îngrijit, ca un împărat anonim, dar puternic, dintr-un mozaic bizantin. Prin despicătura halatului i se vedea un picior lung, zvelt și foarte alb, acoperit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
podul Waterloo, când avusesem revelația condiției mele, mă simțeam ca un om care aleargă spre o perdea. Acum, după ce trecusem prin ea atât de brusc și cu consecințe atât de neașteptate, atât de uluitoare, eram amețit, năucit, dar surprinzător de calm. Intrasem în casă ca un hoț. Acum mă aflam în casă ca un general victorios. Vor veni, cu siguranță că vor veni să se ocupe de mine. Eram perfect conștient de această siguranță, de această stabilitate a omului care stă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
fi vrut să-mi transmită starea ei de nebunie. — Cum adică „s-a întors împotriva ta”? am întrebat. Haide, Antonia, las-o baltă! Și nu mai fi atât de dramatică. Nici eu nu mă simt prea bine. Spune-mi cu calm și în detaliu ce s-a întâmplat. Și stai naibii jos odată, pentru Dumnezeu! — Nu e nimic clar, și totuși e ceva absolut copleșitor, spuse Antonia. Fără îndoială, ceva s-a întâmplat. Atitudinea lui față de mine e complet diferită, e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
nici să nu dau ochii cu Honor. Am închis ușa după mine și mi-am agățat în cuier haina udă. Plecasem, firește, mult prea devreme din Hereford Square și mersesem pe jos prin ploaie un timp încercând să-mi regăsesc calmul și echilibrul. Cu toate astea bătăile inimii aproape că mă sufocau când am bătut la ușa biroului lui Palmer și apoi am pășit în interiorul scăldat în lumina lămpilor, în atmosfera caldă, uscată și învăluitoare. Palmer era singur. Stătea întins pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
că Alexander îmi pângărise tot trecutul, toți anii care se întindeau în urmă, dincolo de căsătoria mea, de vârsta copilăriei, până în pântecele mamei. Faptul că el, în a cărui ființă mama trăia mai mult decât în oricine altcineva, mă jefuise, cu calm și fără pic de milă, arunca o pată ca o cicatrice asupra trecutului pe care îl crezusem inviolabil. Nu îl judecam din punct de vedere moral. Nu mă îndoiam că, într-o oarecare măsură, el s-ar fi putut „justifica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
subrațul fierbinte. Amețit de plăcere și de frică, așteptam să aud În sfârșit scaunul din răchită scârțâind și sunetul chibritului cu care Dora avea să-și aprindă o țigară, cu acel bine - cunoscut gest fatal și lin. Așteptam să tragă calm din țigară și să-mi rostească numele, după care fumul să se ridice În lumina soarelui târziu al după-amiezii. Din nou deslușeam voci dinspre hol. Acum vorbeau Însă mai Încet decât mai devreme. Dar acest vizitator ce era oare, femeie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
sfori, oricât ai Încerca. Brusc, mi s-a făcut foame și mă simțeam obosit, am vrut să plec. Covoarele de pe jos erau pătate și patul cel mare nu părea tocmai nefolosit. Dar Dora mi-a luat-o Înainte. Cu acel calm fatal de care m-am Îndrăgostit imediat, mi-a arătat o chiuvetă În spatele unui paravan chinezesc cu dragoni și trandafiri desenați până la cel mai mic detaliu. M-am făcut roșu ca racul și m-am gândit că poate ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
o paletă pentru prăjituri. Pe masă era tabachera, iar pe podea, un scaun răsturnat. Habar n-am de ce am băgat tabachera În buzunar, știu doar că am ridicat scaunul pentru că tulbura impresia de ordine. Apoi m-am uitat În jur. Calmul, nu tre’ să-mi pierd calmul. M-am Întors pentru ultima dată În dormitor. Ceasornicul ticăia neîntrerupt - 7. 07, 7. 08... - și cadavrul zăcea În continuare pe pat. I-am Împreunat cu grijă mâinile pe burtă, Împingând Înăuntru vârful limbii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
era tabachera, iar pe podea, un scaun răsturnat. Habar n-am de ce am băgat tabachera În buzunar, știu doar că am ridicat scaunul pentru că tulbura impresia de ordine. Apoi m-am uitat În jur. Calmul, nu tre’ să-mi pierd calmul. M-am Întors pentru ultima dată În dormitor. Ceasornicul ticăia neîntrerupt - 7. 07, 7. 08... - și cadavrul zăcea În continuare pe pat. I-am Împreunat cu grijă mâinile pe burtă, Împingând Înăuntru vârful limbii, ieșit din gură. Am mai Încercat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
fi, mi-a ajuns cât am văzut“. Pentru că nu mă prea fascinau aspectele mitice ale gimnasticii moderne, am profitat de ocazie și am schimbat subiectul, Întrebând-o pe Dora dacă se ducea des la film. Îmi Întoarse privirea cu un calm ciudat. — Nu locuiesc aici, dacă asta vrei să spui. Încurcat, am bâlbâit ceva și am Început să studiez modelul de pe rama chinezească, dându-mi brusc seama unde mă aflu. Trecură câteva momente, apoi Dora se uită la ceas și Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
frumusețea oamenilor ținea de interior; doi, tocmai din această cauză, nu era o chestiune de clasă; și trei, În ceea ce o privește... Dar cineva sună la ușă și a fost nevoită să-și Întrerupă demonstrația. Îmi Întinse bluza galbenă cu calm și mă rugă să mă ascund În șifonier. Cu cât mă gândeam mai mult, cu atât mi se părea mai evident că vizitatorul era cineva cunoscut. Dora nu părea surprinsă de sonerie. Dacă ce spuse Manetti era adevărat, și anume
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
cu moartea Dorei Wilms. Apăsă mânerul, apoi adăugă: N-am să spun asta, decât o singură dată. E foarte important să Înțelegeți care sunt consecințele tăcerii. Altfel vă rămâne să savurați ultimele dumneavoastră ore În libertate. Deschise ușa cu un calm aproape inuman. Capitolul șaptesprezece Iarna trecută Anton s-a mutat, destul de neașteptat, din pensiunea Andersen undeva aproape de Dora. Dacă aveam noroc, poate că Încă dormea. Ieșind de la secție, am tăiat-o drept Înainte prin scuar, Îndreptându-mă spre Stadtbahn, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
greoaie, Împovărate de brumă, În aerul poluat. El vorbi atât de Încet, că ea trebui să se aplece În față ca să-i prindă cuvintele. — N-am nici un motiv să mă tem de dumneavoastră: Era potolit, era sigur pe el și calmul lui o afectă nervos. Protestă cu furie, scoasă din sărite, de parcă inculpatul din boxă, bărbatul plângând de lângă feriga din ghiveci, ar fi fost dăruit brusc cu o misterioasă rezervă de putere: — Pot să vă fac viața un iad. Dr. Czinner
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
nici un juriu nu-l va condamna pe acuzat și totuși depunându-și primejdioasa mărturie inutilă, În timp ce Hartep aștepta cu mandatul. E destul de nebun să facă orice, se gândi ea și se Întrebă pentru un moment dacă nu cumva, În spatele acestui calm, nu stătea deja În boxă cu tovarășii lui, rostindu-și pledoaria cu un ochi la galeria aglomerată. Dacă merge, se gândi ea, mă duc și eu, mă țin de el, voi avea reportajul acestaDar se simți ciudat de lipsită de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
pe loc. Dar orice sentiment al mișcării le fusese de fapt furat de zăpadă. Cădea cu atâta abundență, că stâlpii de telegraf nu se mai vedeau. Ea Își trase mâinile și Îl Întrebă cu ciudă: — Așadar, nu vrei să vin? Calmul și familiaritatea cu care primi el propunerea ei o făcură să-i Înghețe recunoștința. Da, spuse el. Vino. Vino În noapea asta. Îi atinse mâinile. — Să nu crezi că sunt rece. Dar mi se pare că ne cunoaștem de atâta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
urmărea mișcările calme, Își dădu seama de diformitățile propriului trup. Spuse „Ești frumoasă“ și cuvintele lui se-mpleticiră, urmare a unei tulburări pe care n-o mai cunoscuse. Când veni spre el, traversând compartimentul, Își dădu seama că fusese păcălit. Calmul ei era ca o piele prea Întinsă. Fața Îi era roșie de emoție și ochii speriați. Părea că nu știe dacă să râdă sau să plângă. Se strânseră unul În celălalt destul de ușor În spațiul Îngust dintre locuri. — Mi-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
aproape de ușă: auzise Înăuntru un murmur slab de voci. Soldatul cel ursuz deveni brusc nervos și brutal. Bătu cu patul armei la picioarele lui Myatt: — Pleacă! Nu ne trebuie spioni pe-aici. Pleacă de-aici, evreule! Myatt se Îndepărtă cu calmul rasei sale. Era un calm de suprafață de care nu era conștient, ca o trăsătură moștenită. Sub el simți resentimentul cuiva tânăr și conștient de propria-i importanță. Se aplecă spre soldat, cu intenția de a zice În fața inflamată animalului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]