537 matches
-
sau „geniile religioase” ale Protestantismului, cum ar fi Martin Luther, s-au putut adapta, conform lui Weber. În absența unor asemenea garanții din partea autorității religioase, Weber argumenta că protestanții au început să caute alte „semne” că ei pot fi mântuiți. Calvin și adepții lui îi învățau doctrina dublei predestinări, în care Dumnezeu a ales de la începuturile lumii anumiți oameni pentru mântuire și pe ceilalți pentru damnare. Neputința de a influența mântuirea proprie era o problemă foarte dificilă pentru adepții lui Calvin
Etica protestantă și spiritul capitalismului () [Corola-website/Science/312361_a_313690]
-
plăcură și le-am scris voo, fraților români, și le cetiți”. Cu toate că în prefață se spune că tălmăcirea s-a făcut „den limbă jidovească și grecească și sârbească (=slavonă)”, "Palia" descinde, de fapt, dintr-un original maghiar, fiind rodul propagandei calvine. Filologii Iosif Popovici, în 1911, și Mario Roques, în 1913, au demonstrat că traducerea bănățeană-hunedoreană a "Vechiului Testament" are la bază "Pentateucul" tipărit de Gáspár Heltai la Cluj în 1551, la care se adaugă, probabil, și o ediție a "Vulgatei
Palia de la Orăștie () [Corola-website/Science/309272_a_310601]
-
8 iulie 1647, prin care l-a numit pe preotul Ion din Țichindeal protopop peste 17 sate din jurul Sibiului, printre care se numără și Racovița. Din conținutul acestei diplome reiese că, la acea dată, biserica din Racovița era supusă superintendentului calvin, cu toată împotrivirea mitropolitului Simion Ștefan, care îl împiedicase pe acesta să uzeze de drepturile care îi fuseseră acordate. Primul slujitor cunoscut al altarului, menționat în documente bisericești în anul 1698, este controversatul protopop Toma, care a semnat „Manifestul de
Religia în Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/310709_a_312038]
-
partea scăunală" și cea "iobagită", sub aspect confesional, chiar dacă existau și locuitori de alt rit, satul avea un singur lăcaș de închinare. Începând cu secolul al XVI-lea și culminând cu cel următor, clasele stăpânitoare formate din ungurii și secuii calvini precum și din sașii luterani, încep să desfășoare o activitate febrilă de atragere a românilor ardeleni la credința lor. O dată cu dezastrul de la Mohács în 1526, Transilvania se separă de Ungaria devenind principat autonom sub suzeranitate turcească, pe tronul său ajungând principi
Religia în Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/310709_a_312038]
-
luterani, încep să desfășoare o activitate febrilă de atragere a românilor ardeleni la credința lor. O dată cu dezastrul de la Mohács în 1526, Transilvania se separă de Ungaria devenind principat autonom sub suzeranitate turcească, pe tronul său ajungând principi indigeni de religie calvină. Este epoca în care ideile Reformei religioase, mișcarea anticatolică și antifeudală începută încă din secolul precedent în apusul Europei, încep să pătrundă și pe teritoriul Transilvaniei. Mai moderați decât ungurii, sașii își încep activitatea lor de prozelitism prin tipărirea la
Religia în Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/310709_a_312038]
-
își încep activitatea lor de prozelitism prin tipărirea la Sibiu în 1544 a Catehismului luteran, prima carte tipărită în limba română, urmată după aceea de alte tipărituri bisericești, prin care căutau să răspândească învățăturile protestante în rândurile credincioșilor ortodocși. Ungurii, calvini, mult mai meticuloși și mai interesați în atragerea românilor ardeleni la credința lor, având sprijinul principilor țării, cunoscuți sub denumirea de ""principi calvini"", își încep propaganda prin răspândirea promisiunii că atât clerului cât și mirenilor care vor îmbrățișa noua credință
Religia în Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/310709_a_312038]
-
aceea de alte tipărituri bisericești, prin care căutau să răspândească învățăturile protestante în rândurile credincioșilor ortodocși. Ungurii, calvini, mult mai meticuloși și mai interesați în atragerea românilor ardeleni la credința lor, având sprijinul principilor țării, cunoscuți sub denumirea de ""principi calvini"", își încep propaganda prin răspândirea promisiunii că atât clerului cât și mirenilor care vor îmbrățișa noua credință, li se vor acorda anumite înlesniri și scutiri: scutirea preoților de iobăgie, introducerea limbii române în biserică în locul celei slavone, dreptul românilor de
Religia în Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/310709_a_312038]
-
de către sași și calvinismului acceptat de către unguri. Tot în acest an, sub conducerea superintendentului român calvinizat, Gheorghe, fost episcop la Vad, se ține primul sinod al preoților români în care, potrivit dorinței principelui țării, Ioan Sigismund, se hotărăște primirea învățăturilor calvine și introducerea limbii române în biserică. Ultima măsură a fost mai apoi confirmată și de către sinodul ținut la Aiud în 1569, condus de către episcopul Pavel din Turdaș. Ca urmare directă a acestor silnicii, în jurul anului 1585, toată Țara Oltului și
Religia în Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/310709_a_312038]
-
va schimba doar în timpul scurtei stăpâniri a lui Mihai Viteazul (1599 - 1601), când Țara Oltului revine la Mitropolia de Alba Iulia care, împreună cu întreaga biserică românească din Ardeal, este pusă sub ascultarea Mitropoliei din Târgoviște. Câteva decenii mai târziu, principii calvini, Gabriel Bethlen, care aveau posesiuni în Racovița, precum și cei doi Rakoczi: Gheorghe I și Gheorghe al II-lea, trec din nou biserica din aceste ținuturi românești sub jurisdicția superintendentului calvin, scutind preoții români care dădeau ascultare acestuia, de dijme și
Religia în Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/310709_a_312038]
-
sub ascultarea Mitropoliei din Târgoviște. Câteva decenii mai târziu, principii calvini, Gabriel Bethlen, care aveau posesiuni în Racovița, precum și cei doi Rakoczi: Gheorghe I și Gheorghe al II-lea, trec din nou biserica din aceste ținuturi românești sub jurisdicția superintendentului calvin, scutind preoții români care dădeau ascultare acestuia, de dijme și robotă. Primul document cunoscut privind viața religioasă a racovicenilor este diploma dată de către principele Gheorghe Rákóczi I din 8 iulie 1647, prin care acesta numește pe popa Ion Pop din
Religia în Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/310709_a_312038]
-
care acesta numește pe popa Ion Pop din Țichindeal ca protopop peste 17 sate din jurul Sibiului, printre care se numără și Racovița: Din conținutul acestei diplome se desprinde faptul că la acea dată, biserica din Racovița era deja supusă superintendentului calvin, cu toată împotrivirea mitropolitului Simion Ștefan, care-l împiedicase pe acesta să uzeze de drepturile care i-au fost acordate. De altfel, în această perioadă, biserica românească din scaunele săsești rămăsese sub jurisdicția vlădicului Simion, însă Racovița fiind subordonată parțial
Religia în Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/310709_a_312038]
-
să aplice învățăturile lui atât în rândurile credincioșilor cât și a copiilor, zi de zi. Începând cu data de 9 iunie 1659, principele Acațiu Barcsay, român la origine, dă o diplomă prin care scoate bisericile din Țara Oltului de sub jurisdicția calvină și le pune din nou sub cea a Vlădicului de la Alba Iulia, Sava Brancovici, sub păstorirea căruia s-a introdus definitiv limba română în serviciul divin. Măsura este cu atât mai surprinzătoare cu cât, cu doar doi ani mai înainte
Religia în Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/310709_a_312038]
-
Brancovici, sub păstorirea căruia s-a introdus definitiv limba română în serviciul divin. Măsura este cu atât mai surprinzătoare cu cât, cu doar doi ani mai înainte, la 3 aprilie 1657, Susana Lorantffi, văduva principelui Gheorghe Rákóczi, înființase cunoscuta școală calvină de la Făgăraș. Ca urmare a înfrângerii trupelor turcești sub zidurile Vienei în 1683, la Buda în 1686 și la Mohacs în 1687, sub conducerea lui Mihai Apafi I, trupele austriece ocupă Transilvania și potrivit hotărârilor Dietei de la Făgăraș din 13
Religia în Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/310709_a_312038]
-
cardinalului Leopold Karl von Kollonitsch, arhiepiscop de Strigoniu și primat al Ungariei, ce se bucura de mare trecere la Viena. În toată activitatea sa, cardinalul a primit un sprijin substanțial din partea călugărilor iezuiți, întorși din nou în Transilvania, după ce principele calvin Ștefan Báthory i-a alungat din țară și le-a confiscat averile, în fruntea cărora s-a aflat preotul bisericii romano-catolice din Alba Iulia, Paul Ștefan Bárány. Preoților români li s-au promis în cazul trecerii la catolicism, o serie
Religia în Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/310709_a_312038]
-
veche"” este foarte puțin cunoscută în literatura de specialitate, unii autori recomandând efectuarea de săpături arheologice în vederea descoperirii de noi dovezi ale existenței sale. Petru Florianu datează ca an al construcției bisericii în 1675, în perioada de domnie a principelui calvin Mihai Apafi I, în timp ce istoricul blăjean Zenovie Pâclișanu, consideră ca an al edificării 1679. Conscripția „părții iobăgite” a satului din anul 1765 menționează că iobagii au acoperit o treime din cheltuielile efectuate cu ocazia zidirii bisericii, două treimi fiind suportate
Religia în Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/310709_a_312038]
-
o făceau în sânul familiei, pe lângă alți preoți sau protopopi iar uneori prin chiliile mănăstirilor din jur, era adesea insuficientă, mulți dintre aceștia rămânând neștiutori de carte, situație pe care au căutat s-o speculeze uneori în folosul lor principii calvini. Problema a fost generală și pentru rezolvarea ei s-a luat și o hotărâre în Dieta din 1640. O primă reglementare în ceea ce privește pregătirea clerului a adus-o Sinodul din 1700, care a hotărât ca Se punea astfel capăt unor practici
Religia în Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/310709_a_312038]
-
separat în Răstoci și slujește preoția". Prezența lui sugerează că sătenii - acum în număr de 23 familii — își ridicaseră biserică și luase ființă o parohie. Rákóczi (care domnea atunci) a pus bisericile Chioarului (de care aparținea Răstociul) sub jurisdicția superintendentului calvin. Decizia pare să urmeze lipsei păstoririi arhierești, după încetarea Episcopiei ortodoxe a Vadului și intrării domeniului Chioar în posesia principelui. De altfel, continuându-l pe Gabriel Bethlen, Rákóczieștii au făcut numirile de vlădici ortodocși cu fixarea celor 5 condiții calvine
Biserica de lemn din Răstoci () [Corola-website/Science/309844_a_311173]
-
calvin. Decizia pare să urmeze lipsei păstoririi arhierești, după încetarea Episcopiei ortodoxe a Vadului și intrării domeniului Chioar în posesia principelui. De altfel, continuându-l pe Gabriel Bethlen, Rákóczieștii au făcut numirile de vlădici ortodocși cu fixarea celor 5 condiții calvine: românizarea slujbei în biserici, predicile și tipăriturile să se facă în limba română (până atunci făcîndu-se în limba slavonă), stârpirea superstițiilor și ascultarea de superintendentul calvin. Dar acceptând aceste condiții, unele de voie, reprezentând un cert progres al vieții religioase
Biserica de lemn din Răstoci () [Corola-website/Science/309844_a_311173]
-
Gabriel Bethlen, Rákóczieștii au făcut numirile de vlădici ortodocși cu fixarea celor 5 condiții calvine: românizarea slujbei în biserici, predicile și tipăriturile să se facă în limba română (până atunci făcîndu-se în limba slavonă), stârpirea superstițiilor și ascultarea de superintendentul calvin. Dar acceptând aceste condiții, unele de voie, reprezentând un cert progres al vieții religioase, altele cu sila, nu se poate spune nicidecum că chiorenii s-au calvinizat. Ei au rămas întotdeauna în rit și credință ortodocși. 1698 - cca 1720: După ce
Biserica de lemn din Răstoci () [Corola-website/Science/309844_a_311173]
-
dar există și minorități de reformați (10,45%), penticostali (7,17%), baptiști (3,86%), martori ai lui Iehova (2,11%), romano-catolici (1,45%) și greco-catolici (1,22%). Pentru 4,42% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Registrele școlii confesionale calvine sunt conduse cu începere din 1746, dar instituția este mult mai veche. Învățământul de stat datează din 1895. Conform monografistului Petri Mór, aici a funcționat, către sfârșitul secolului XIX, prima grădiniță de copii din Ardeal, cu Teleki Júlia ca educatoare
Jibou () [Corola-website/Science/297052_a_298381]
-
des în scrierile patristice și sunt preluate ca topoi în imnurile latine. Din literatura imnică imaginea arborelui este preluată în piesele de teatru medievale despre profeți și în diverse texte liturgice cu referiri la prima parusie a lui Iisus. Jean Calvin apelează la imaginea din Isaia 11, 1 cu tulpina lui Ieseu tocmai pentru a combate teoria virginității Mariei, bazată în exegeza Părinților Bisericii pe ideea unei rădăcini sterpe a casei David. Reformatorul interpretează pasajul drept o subliniere a apariției nesperate
Ieseu () [Corola-website/Science/306110_a_307439]
-
aici din nordul Italiei, ca tăietori de lemne . Sursa: Recensământul populației 2011" Majoritatea localităților hațegane au fost din cele mai vechi timpuri ortodoxe, cu excepția așezărilor de „oaspeți regali” (catolici) de la Hațeg și Sântămăria-Orlea. Către sfârșitul secolului XVII, în perioada principilor calvini ai Transilvaniei Gheorghe Rákóczi al II-lea și Mihai Apafi I, o parte a hațeganilor trece la calvinism. O dată cu înființarea graniței militare, în 1765, satele arondate acesteia trec la grecocatolicism . După scoaterea în afara legii a acestei confesiuni, în 1948, majoritatea
Țara Hațegului () [Corola-website/Science/305695_a_307024]
-
a fost un "Catehism" tipărit la Sibiu în 1544, care s-a pierdut. Prima tipăritură care s-a păstrat a fost "Evangheliarul slavo-român" a lui Filip Moldoveanul (Sibiu, 1551-1553). Prima tipăritură română cu litere latine este culegerea de "Cântece religioase calvine" din 1560 a episcopului român Pavel Tordasi. Migrația pecenegilor și a cumanilor in spațiul din jurul Mării Negre a impins o parte din români (vlahi) la nord de Nistru, suprapunându-se peste slavi și formând o populație numită bolohoveni, așezată între Halici
Istoria limbii române () [Corola-website/Science/306408_a_307737]
-
(în , în ) a fost organul constituțional și politic preparlamentar al Principatului Transilvania, creat în secolul al XVI-lea și format din reprezentanții stărilor celor trei stări privilegiate (nobilii, sașii și secuii) și ai religiilor recepte (romano-catolică, evanghelic-lutherană, calvină și, mai târziu, cea unitariană). Dieta întrunită la Târgu Mureș (20 ianuarie 1542) și la Turda (2 martie 1542) a pus bazele organizării politico-administrative a principatului transilvănean. Dieta adopta și decizii de ordin juridic, militar și economic, având totodată prerogativa
Dieta Transilvaniei () [Corola-website/Science/313028_a_314357]
-
și șeful catedrei de fiziologie la "Harvard Medical School", cunoscut mai ales pentru dezvoltarea conceptului de homeostazie, promovarea utilizării razelor X în medicină și elaborarea "teoriei Cannon-Bard". S-a născut la Prairie du Chien, Wisconsin în 1871, într-o familie calvină de intelectuali. Fire curioasă, dornică de cunoaștere, încă de mic studiază pe Thomas Henry Huxley, John Tyndall, George Henry Lewes și William Kingdon Clifford. Unul din profesorii săi, Mary Jeannette Newson, ce îi devine mentor, îl îndeamnă să studieze la
Walter Cannon () [Corola-website/Science/313044_a_314373]