597 matches
-
și M.Soetard în „Le problème de l’unité des sciences de l’Éducation: approche historique et philosophique”, Éducation comparée, 1983, nr. 31-32, a apărut pentru prima dată în 1495 (cf. dicționarul Robert). El a fost utilizat mai târziu de Calvin cu un sens apropiat de cel de învățătură dumnezeiască, comună creștinilor și evreilor. În anul 1762, termenul a fost recunoscut oficial și decătre Academia Franceză. Cu mult înainte însă de apariția termenului „pedagogie”, tot în Franța (1370) a fost semnalat
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
bunei guvernări în relația cu masele, conștientizarea responsabilităților pe care trebuie să și le asume liderii, exersarea bunelor practici în actul de conducere, importanța credinței, a virtuților și a regulilor morale. Sfântul Augustin, Thomas Morus, Niccolo Machiavelli, Martin Luther, John Calvin, John Locke, Jean-Jacques Rousseau, Immanuel Kant sunt câteva din numele notorii care au interpretat fenomene și procese social-economice (guvernare, procesul muncii, producție, venituri și bani, taxe și multe altele) din perspectiva unor astfel de imperative. De altminteri, ideile și conceptele
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
1988; Mihai Eminescu, Frumoasa lumii, București, 1992; Veronica Micle, Dragoste și poezie, îngr. și introd. Octav Minar, postfața edit., București, 1992; Petru Dumitriu, Paella, București, 2000, Cronică de familie, Chișinău, 2003. Traduceri: Stefan Zweig, Un strigăt împotriva morții (Castellio contra Calvin), postfața trad., București, 1992 (în colaborare cu E. Marghita); Charles Exbrayat, Imogène și banda de spioni, București, 1993, Pe viață și pe moarte, București, 1994 (în colaborare cu Al. Răsvan). Repere bibliografice: Nae Antonescu, Aspecte ale criticii literare, TR, 1979
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290080_a_291409]
-
Istanbul, mai mult de 50% au fost înrolați în armatele bulgară și iugoslavă, restul emigrînd spre Apus. 188 Românii care s-au înrolat ca voluntari în armata franceză, înainte de intrarea în război a țării lor. 189 Elvețienii numesc "reforma" lui Calvin "la Réformation" spre deosebire de francezi, care-i spun "la Réforme". 190 Ramsay McDonald (1866-1937) cel dintîi prim-ministru laburist al Marii Britanii. Pacifist și pro-german, a condus un al doilea guvern socialist (1929-1931) prelungit de o coaliție cu partidul liberal (1931-1935). A
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
la Cotroceni; ” Malmaison, Calea Plevnei; ” pompierilor, Calea Plevnei, 12; Camera Deputaților, curtea Bisericii Metropolitane; Gara de Nord, Calea Griviței; Gara Filaret, str. 11 iunie; Cimitirul ortodox șerban-Vodă (Belu), șoseaua Giurgiu; ” Sf. Treime, str. 13 Septembrie; ” Sf. Vineri, Calea Grivița; ” Mavrogheni, str. Mavrogheni; ” Armenesc, șoseaua Pantelimon; ” Calvin, Calea Grivița; ” Catolic, șoseaua Giurgiu; Cimitirul Israelit (occid.), str. Spitalului; ” Israelit (spaniol), șoseaua Giurgiu; ” Luteran, str. Spitalului; Conservatorul de muzică și declamațiune, str. Sf. Ionică (în spatele Palatului Regal); Curtea de Casație, P-ța Valter Mărăcineanu; Curtea de Apel, P-ța
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
își înnoiește modelele la fiecare două săptămâni, producând circa 12.000 pe an, diferențiate în funcție de țara în care vinde. Chiar și Lacoste recurge la două parăzi anuale pentru noile colecții. Nici lenjeria intimă nu scapă ritmului de lansare specific modei: Calvin Klein își înnoiește gamele de lenjerie în fiecare lună. Reebok scoate o colecție de încălțăminte la fiecare trei luni. Economia hipermărfii coincide cu cursa dezlănțuită pentru înnoirea accelerată a produselor și a modelelor. Industriile culturale sunt subordonate aceleiași legi „frenetice
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
se mai mulțumește să fie un mijloc de punere în valoare a produselor, ci a început să exalte viziuni asupra lumii, să pună în circulație mesaje, judecăți de valoare și „idei” în vederea fidelizării clienților: Just do it (Nike), Be yourself (Calvin Klein), Think Different (Apple). Altădată, ea afișa fața radioasă a mărfii: acum, pune în scenă războiul, sida, pedeapsa cu moartea, respectul față de mediul înconjurător, rasismul, drepturile omului. Nu este vorba doar de a stimula nevoi și reflexe condiționate, ci și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
În 1632, Biserica ortodoxă din Moldova era alcătuită din arhiepiscopatul de Suceava și trei episcopii (Roman, Huși și Rădăuți), subordonate Patriarhiei Ortodoxe de la Constantinopol („aceștia sunt sub ascultarea patriarhului schismatic grec de la Constantinopol despre care se spune că este și calvin”). „La Huși - notează preotul, în continuare - sunt vreo 120 de case, care <sunt> de luterani, dar ar putea fi recâștigați și ei”. În Relațiune asupra Moldovei (1632), Paolo Bonici consemna următoarele: „De la Iași ca să mergi spre Țara tătărască o iei
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Kirjastus, 2001, p. 14. 16 Z. Enyedy, Finding a New Pattern: Church-State Relations in Post-Communist Hungary, Paper presented in ECPR 28th Joint Session of Workshops, Copenhagen, 2000, p. 9. 17 Chiar la sfârșitul anului 2001, șeful Partidului Dreptății și Vieții, calvinul Istvan Csurka, a afirmat că Biserica Calvină este adevărata voce a religiei "maghiare", depozitarea istorică a sentimentului național ("Christians At Odds". Economist, p. 59, 12 decembrie 2001). 18 Polish General Social Survey (PGSS), bazat pe opiniile prsoanelor interogate asupra educației
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
acesta a experimentat revoluția națională odată cu Reforma", verificând modelul lui Rokkan. Transilvania corespunde "fidel zonei periferice de tampon dintre Est și Vest, propusă de către Rokkan în harta sa conceptuală." Mai precis "pluralismul profund al acestei regiuni maghiari dominanți, împărțiți în calvini și în catolici privilegiați, germani împărțiți în catolici și luterani, secui calvini cu o minoritate catolică, românii dominați împărțiți în ortodocși și greco-catolici și, desigur evrei a impus o conviețuire între comunități și un regim reprezentativ. Integrarea regatului ungur în
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
uneori și galbenă, prinse pe cruci de lemn - ni se spune că imităm un vechi ritual artistic al locului. Într-o poiană, așezați în jurul unei scene, urmărim un spectacol compozit, Le Temps des Troubles, cu fragmente din Martin Luther, Jean Calvin, Thomas More, Ronsard, Marnix de Ste-Aldegonde, Agrippa d’Aubigné și din Geneză... Actorii, foarte expresivi, recită în patru limbi: flamandă, franceză, germană și engleză - o adevărată babilonie lingvistică, specifică locului. Înțeleg doar pe jumătate (nu mă descurc deloc în germană
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
vorba despre cea din România -, li s-au adăugat cele consemnate în notele de călătorie ori în corespondența personalităților menționate. Nu putem trece, desigur, peste gesturile prin care unii dintre președinții americani, precum William H. Taft, Woodrow Wilson, Theodore Roosevelt, Calvin Coolidge, Franklin D. Roosevelt etc., au apreciat realizările comunității românilor americani. Americanizarea a fost dintotdeauna treapta cea mai importantă a transformării conglomeratului adunat între Atlantic și Pacific într-o posibilă națiune sau o entitate care să se poată pretinde ori
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
avânt orb și pasional, care se naște din convingeri superstițioase și duce la fapte ridicole, nedrepte și crude; și nu doar fără rușine și remușcare, ci aproape cu bucurie și consolare. Fanatismul nu e altceva decât superstiția pusă În practică”. Calvin reprezintă un exemplu clar atunci când, În Apărarea credinței adevărate, scrie: „Cel care crede că e o nedreptate pedepsirea ereticilor și blasfematorilor devine În mod conștient vinovat și complice la aceeași crimă. Să-i lăsăm la o parte pe cei care
[Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
eredității și și-a ales ca obiect de studiu variațiile fenotipice la musculița de oțet Drosophila melanogaster. A realizat numeroase experimente de reproducere a acestei insecte și a efectuat pe ea analize citologice împreună cu foștii săi studenți Alfred Henry Sturtevant, Calvin Blackman Bridges și Hermann Joseph Müller, deveniți colaboratorii săi apropiați. Încă din 1900, T. H. Morgan și-a orientat cercetările asupra mecanismelor transmisiei eredității, utilizând drept „cobai“ musculița de oțet (Drosophila melanogaster). Avantajul acestei insecte pentru dezideratul mai înainte amintit
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
pot fi urmăriți cu ușurință la microscop (fig. 1-21). Studiul detaliat al cromozomilor uriași din glandele salivare care prezintă un model natural de benzi și interbenzi, generat de organizarea cromatinei, a permis întocmirea primelor hărți genetice ale cromozomilor Drosophilei de către Calvin Bridges. Mutațiile, atât de des întâlnite și în procesele de transformare carcinogenă cu virusuri oncogene, au constituit o preocupare prioritară a cercetătorilor echipei de la Columbia University condusă de Th. H. Morgan. Respectiva echipă a reușit mai întâi să demonstreze că
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
când clonele transformate nu numai că supraviețuiesc, dar invadează țesuturile normale. Th. A. Morgan a știut să adune în jurul său o echipă formată din cercetători avizați, care a abordat cu competență diferite domenii ale geneticii celulare. Membrii acestei echipe erau: Calvin Blackman Bridges, Alfred Henry Sturtevant, Herman J. Müller și Curt Stern. Calvin Blackman Bridges (1889-1938) s-a apropiat de echipa de la „Columbia“ după ce a auditat în 1909 unele din cursurile predate de Thomas Hunt Morgan. Ca începător în acel moment
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
însă în cartea de față aceste apropieri capătă consistență printr-o integrare mult mai largă, care identifică și un vector de ordine. Astfel, gândirea antinomică blagiană este adusă alături de idei favorabile antinomicului mai noi, precum cele ale lui Edgar Morin, Calvin Schrag, Basarab Nicolescu sau Jean-Jacques Wunenburger. Într-un fel, autorul încearcă să sugereze că "eonul dogmatic", pe care Lucian Blaga îl profețea în primele decenii ale secolului al XX-lea, își află acum paradigma, căpătând consistență. Prin această carte, autorul
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
pentru antinomic, nu le voi mai aduce în discuție aici. Va fi vorba, așadar, despre: ideea complementarității a lui Niels Bohr, neoraționalismul lui Gaston Bachelard, anumite proiecte de logică non-aristotelică, în special cel al logicii paraconsistente, raționalismul transversal al lui Calvin O. Schrag, ideea paradigmei complexității a lui Edgar Morin și, în arealul acesteia, ideea rațiunii contradictorii, a lui Jean-Jacques Wunenburger. 5.3.1. Ideea complementarității Această idee a fost pusă în circulație de către Niels Bohr, în deceniul al treilea al
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
apropiem mai mult decât atât cele două idei. 5.3.4. Raționalitatea transversală Metoda pe care Lucian Blaga a dezvoltat-o în prima jumătate a secolului al XX-lea este remarcată la sfârșitul acestui secol, în dezbaterile cu privire la resursele raționalității. Calvin O. Schrag, profesor american de filosofie, o ia în considerație în legătură cu teoria sa despre raționalitatea transversală. În cartea Resursele raționalității, Schrag reia ideea kantiană a unei critici a rațiunii, refăcând, într-un alt context, demersul dual al acestuia: de respingere
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
cerința modernă a universalității și necesității, fără a cădea într-un anarhism epistemologic. "Ea face posibilă convergența fără coincidență, concordanța care nu îngheață într-o impermeabilă asemănare și armonia care permite disonanța"826. Traducătoarea cărții așează acest proiect al lui Calvin O. Schrag în spațiul paradigmei de gândire holist-complementaristă, de care aminteam la începutul acestui capitol, alături de acele filosofii din ultima parte a secolului al XX-lea care urmăresc "cea de a treia cale", trecerea dincolo de extreme 827. Cu prilejul participării
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Antinomie și simetrie", în Angela Botez (coord.), Simetrie și asimetrie în univers, Editura Academiei Române, București, 1992. Botez, Angela, "Conceptele filosofice integrative la Lucian Blaga", în Categorii și concepte în filosofia științei, Editura Academiei Române, București, 2011. Botez, Angela, "Cuvânt înainte" la Calvin O. Schrag, Resursele raționalități, Editura Științifică, București, 1999. Botez, Angela, "Introducere" la volumul Dimensiunea metafizică a operei lui Lucian Blaga, Editura Științifică, București, 1996. Botez, Angela, "Lucian Blaga and the complementary spiritual paradigm of the 20th century", în Revue Roumaine
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
de lărgire a noțiunii de "rațional""), în Viața Românească, anul XXIII, nr. 7-8, 1931. Roșca, D.D., "Rațional și irațional", în Studi și eseuri filosofice, Editura Științifică, București, 1970. Săvulescu, Geo, "Coincidența transcendentului cu transcendentalul", în Contemporanul, nr. 35, 2000. Schrag, Calvin O., "Filosofia la sfârșitul secolului al XX-lea cu un comentariu despre Lucian Blaga", în Revista de filosofie, nr. 1-2, București, 1996. Schrag, Calvin O., Resursele raționalității, Editura Științifică, București, 1999. Scrima, André, Antropologia apofatică, Editura Humanitas, București, 2005. Shand
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Editura Științifică, București, 1970. Săvulescu, Geo, "Coincidența transcendentului cu transcendentalul", în Contemporanul, nr. 35, 2000. Schrag, Calvin O., "Filosofia la sfârșitul secolului al XX-lea cu un comentariu despre Lucian Blaga", în Revista de filosofie, nr. 1-2, București, 1996. Schrag, Calvin O., Resursele raționalității, Editura Științifică, București, 1999. Scrima, André, Antropologia apofatică, Editura Humanitas, București, 2005. Shand, John, Introducere în filosofia occidentală, Editura Univers Enciclopedic, București, 1998. Singer, Peter, Hegel, Editura Humanitas, București, 1996. Sofronie, Arhimandrit, Rugăciunea experiența Vieții Veșnice, Editura
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
arrangement agrees are brought into consideration: Niels Bohr`s idea of complementari ness, Gaston Bachelard`s idea of open rationalism, ideas of non-Aristotelean logics or logics of the contradiction among which that of paraconsistent logics, transversal rationality dealt with by Calvin O. Schrag at the end of the 20th century, the idea of a "paradigm of complexity" discussed by Edgar Morin in the last decades, eventually finds its true actuality and encloses Blaga`s antinomical thinking, and finally, "the contradictory reason
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
l'idée de complémentarité, mise en circulation par Niels Bohr, l'idée de rationalisme ouvert de Gaston Bachelard, les idées sur des logiques non-aristotéliciennes ou des logiques de la contradiction, parmi lesquelles l'idée de logique paraconsistante, la "rationalité transversale", dont Calvin O. Schrag parle à la fin du XXème siècle, l'idée d'un "paradigme de la complexité", mise en jeu par Edgar Morin ces dernières décennies, qui ne retrouve pleinement son actualité qu'à présent et sous le signe de laquelle
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]