448 matches
-
astfel, o primă fisură în acordul politic dintre cele două partide. Văzând că manevrele sale pentru obținerea guvernării nu dădeau roade, Averescu a fost de acord cu lansarea manifestului și a plecat în străinătate. Acțiunile și atitudinea ostilă guvernului și camarilei, promovate de cele două partide erau aprobate și de o serie de asociații compuse din militari, precum "Cultul Patriei", "Liga Antirevizionistă" sau societăți de binefacere, ca cea condusă de generalul Gomoi. Ba mai mult, prin intermediul generalului Nicolae Rădescu, membru al
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
restrânsă a conducerii celor două partide, la care au participat, de la georgiști, Gheorghe Brătianu, Arthur Văitoianu și Atta Constantinescu, iar de la averescani generalul Nicolae Rădescu și H. Teodorescu. În timpul discuțiilor s-a luat în calcul necesitatea unei acțiuni pentru îndepărtarea camarilei de la putere. S-a precizat că prin acțiunea preconizată trebuia să se asigure menținerea principiului monarhic și normalizarea vieții publice. În același timp, șeful georgiștilor a trimis organizațiilor județene o circulară, în care cerea intensificarea acțiunilor din teritoriu, pentru răspândirea
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
de "Front Constituțional". Era o alianță care viza apărarea Constituției existente, ale cărei prevederi fuseseră eludate de guvernul care transformase cenzura și starea de asediu într-o practică permanentizată. Alianța era, în egală măsură, îndreptată împotriva guvernului, dar și împotriva camarilei. Pe parcursul lunilor mai-iunie 1935, au avut loc întrunirile georgisto-averescane de la sala Gib din București, cea de la Netezești și cea de la Cluj. Discursul susținut de Gheorghe Brătianu, în 26 mai, la sala Gib, redevine incendiar, prin aprecierile dure la adresa regimului politic
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
coroanei și chiar împotriva guvernului. Ion Sân-Giorgiu afirmă că acest discurs a produs stupoare în rândul georgiștilor, care așteptau "un șah la rege"568. Acționând pentru "a smulge din jurul Tronului buruienile care îi întunecă strălucirea", "Frontul Constituțional" viza, mai ales, camarila, definită de liderul georgist drept "putere ascunsă care determină venirea și plecarea guvernelor, așează meschine socoteli personale deasupra celor mai vitale interese de stat, primejduiește prestigiul Coroanei"569. Gheorghe Brătianu și-a precizat, de asemenea, poziția față de problema modificării Constituției
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
georgist drept "putere ascunsă care determină venirea și plecarea guvernelor, așează meschine socoteli personale deasupra celor mai vitale interese de stat, primejduiește prestigiul Coroanei"569. Gheorghe Brătianu și-a precizat, de asemenea, poziția față de problema modificării Constituției, vehiculată insistent de camarilă și de cercurile politice din România. Încă din anul precedent, el arătase că unele din reformele politice preconizate de conducerea georgistă se puteau rezolva prin legi sau regulamente speciale, fără a necesita modificarea legii fundamentale a țării. Potrivit liderului georgist
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
pe care se baza întreaga construcție a statului, justificând, în ultimă instanță, chiar existența dinastiei 570. El afirma că, cei care cereau modificarea Constituției, nu urmăreau introducerea unor mari reforme politice și sociale, ci suprimarea libertăților publice și consolidarea influenței camarilei. Obiectivele urmărite de forțele oculte care cereau modificarea Constituției, erau, potrivit oficiosului georgist, întărirea puterii executive și trecerea pe un plan secund a Adunării Deputaților, lărgirea atribuțiilor Senatului, desemnarea unei treimi din numărul membrilor acestuia de către rege sau scoaterea unor
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Brătianu observa că politica internă a României, așa cum era promovată, zădărnicea apărarea națională și pregătea aservirea țării unor puteri străine. El concluziona că această politică se datora unui etatism care concentra "bogățiile în mâinile câtorva profitori". Din nou era vizată camarila. La rândul său, Alexandru Averescu afirma că cea mai urgentă cerință în acele momente era revenirea la prevederile Constituției, pentru că starea de asediu și cenzura reprezentau o încălcare flagrantă a acesteia. Participanții au adoptat o moțiune prin care adresau un
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
a "Frontului Constituțional", într-o manifestare de anvergură a partidelor din opoziție. Spre deosebire de mareșalul Averescu, care a prezentat un discurs anost, lipsit de forță și de mesaj 580, liderul georgist a reafirmat că menirea alianței celor două partide era îndepărtarea camarilei, formarea noului guvern și susținerea monarhiei, cu condiția ca aceasta să-și respecte atribuțiile 581. Unele semnale indicau chiar o colaborare între "Frontul Constituțional" și "Cruciada Românismului". Potrivit surselor informative ale poliției, după o ședință a grupării conduse de Mihai
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
au fost reluate în vara anului 1934, în condițiile intensificării acțiunilor pentru menținerea Constituției din 1923. De altfel, în această perioadă au existat încercări de apropiere chiar și între Dinu Brătianu și Iuliu Maniu, în scopul unor acțiuni comune împotriva camarilei. Apropierea între Dinu și Gheorghe Brătianu a fost facilitată de convingerea că regele susținea succesiunea lui Gheorghe Tătărescu la președinția Partidului Național Liberal. Considerând că problema reîntregirii partidului se va pune, indiferent dacă acesta va rămâne sau nu la guvernare
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
vechiul partid să se scindeze, iar ramura dinistă să fuzioneze cu liberalii georgiști. După fuziune, Dinu Brătianu s-ar fi retras de la conducere, cedând președinția partidului, lui Gheorghe Brătianu 594. Violența atacurilor proferate de Gheorghe Brătianu împotriva guvernului și a camarilei, cu ocazia Congresului general georgist, din decembrie 1934, i-a surprins pe unii dintre fruntașii georgiști, determinând proteste în interiorul acestei formațiuni politice. În schimb, discursul lui Gheorghe Brătianu a fost apreciat de Dinu Brătianu, care s-a întâlnit cu liderul
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Luptăm pentru autoritate împotriva tiraniei, pentru libertate împotriva asupririi, pentru demnitate împotriva slugărniciei, pentru naționalismul faptei împotriva făgăduielilor înșelătoare"603. Deși georgiștii au desfășurat o campanie electorală intensă, marcată de întruniri în diferitele sectoare ale capitalei, cu atacuri repetate la adresa camarilei, rezultatele alegerilor desfășurate la 12 aprilie au dat câștig de cauză reprezentantului guvernului. În alegerile pentru județul Ilfov, Gheorghe Brătianu a obținut 20073 de voturi, situându-se pe locul al treilea, după reprezentantul guvernului și al PNȚ. Rezultatele obținute de
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
politice. Cu atât mai mult, aprecia el, monarhia, trebuia să fie ferită de "influențele dosnice și interesate, prin mijlocirea cărora, guvernul de astăzi s-a putut strecura în chip rușinos la cârma țării"651. Atacul liderului georgist era orientat spre camarila din jurul regelui 652, căreia noul guvern îi era îndatorat, la fel cum era îndatorat și unor puteri străine, compromițând astfel noțiunea de independență a statului național. Se dovedea astfel că Gheorghe Brătianu nu era dispus să accepte "tranzacțiile", să devină
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
structura morală a lui Gheorghe Brătianu și aceea a regelui Carol era un abis", șeful georgiștilor neavând stofă de curtezan 653. Cu ocazia celui de-al doilea Congres general al partidului, desfășurat în decembrie 1934, Gheorghe Brătianu intensifica atacurile la adresa camarilei, reafirmând că menirea partidului pe care îl conducea era să vegheze "ca încrederea Coroanei să nu fie despărțită de voința națională". El condamna cu această ocazie "amestecul în cârmuire al celor care nu pot cârmui", precum și dușmănia sau favoarea "hărăzite
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
de obiectivitate, deasupra frământărilor și patimilor politice", georgiștii atrăgeau opiniei publice atenția că, prin depășirea acestui statut, dinastia română punea sub semnul întrebării necesitatea sa în viața statului 658. Prin urmare, afirma Gheorghe Brătianu, "Frontul Constituțional" dorea să demaște intenția camarilei de a-l determina pe rege să-și depășească atribuțiile. Cu ocazia întrunirii "Frontului Constituțional", la sala Marna, din București, la 29 septembrie 1935, șeful georgiștilor declara, din nou, că partidul aflat sub conducerea sa era apărător al monarhiei, întemeiată
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Ion Sân-Giorgiu, succesul întrunirii de la Marna ar fi radicalizat "frontul anticarlist" în care, alături de Alexandru Averescu și Gheorghe Brătianu sunt amintiți și Iuliu Maniu, Stelian Popescu și Nae Ionescu 660. În partidul lui Gheorghe Brătianu, opoziția față de rege și de camarilă era susținută, în acel moment, de unii dintre fruntași, precum Atta Constantinescu, C. Toma, sau C. Hențescu, dar era dezaprobată de alții, precum Arthur Văitoianu, C.C. Giurescu, Victor Papacostea, C. Deleanu, C. Zamfirescu, N.Constantinescu-Bordeni, C. Banu, C. Ionescu-Olt, C.
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
edita o publicație anticarlistă, intitulată "Tribuna". Aceasta urma să apară sub conducerea lui Nae Ionescu și își propunea să desfășoare o "abilă campanie contra Duduiei"730. Apropierea se producea, deci, pe baza atitudinii comune a celor trei grupări politice, împotriva camarilei și a Elenei Lupescu. Deși se dezvoltase încet, mișcarea legionară ajungea, în toamna anului 1936, să fie tot mai populară. Legionarii Ion Moța și Vasile Marin au plecat în Spania unde se desfășura războiul civil. Uciși în timpul luptelor, cei doi
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
rând, de măsurile concrete adoptate pe plan intern pentru reorganizarea fiscală și pentru stabilirea răspunderilor 769. În ultimele luni ale anului 1933 georgiștii au readus în centrul atenției problema politicii externe a României. Apreciind că Guvernul I.G. Duca era "guvernul camarilei și al creditorilor străini", Gheorghe Brătianu susținea că la formarea lui au contribuit puteri străine, compromițându-se astfel independența statului național. În concepția liderului liberalilor georgiști, I.G.Duca și Nicolae Titulescu erau vinovați de subordonarea economică a țării față de puterile
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
constituțional-parlamentare, a liberalismului, democației și a statului național. Ca partid de opoziție, PNL-Gh. Brătianu a protestat consecvent împotriva abuzurilor autorităților în privința cenzurii și a stării de asediu, a refuzat să voteze legile corespunzătoare propuse de diferitele guverne, a criticat amestecul camarilei și metodele de guvernare ale regelui. Parlamentarii georgiști au folosit tribuna parlamentară pentru a respinge, corecta sau completa diferitele proiecte de legi propuse de cabinetele din timpul crizei economice sau de guvernul liberal după 1933. În timpul crizei economice georgiștii au
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
susținătorii inițiali ai acestei formațiuni politice. Poziția inițială de acceptare a autorității lui Carol al II-lea s-a modificat după alegerile generale din 1933, datorită atitudinii duplicitare a regelui față de partidele politice, dar și datorită rolului conferit de acesta camarilei în viața politică. Poziția anticamarilistă a fost explicit exprimată de Gheorghe Brătianu, atât prin declarațiile făcute în întrunirile cu caracter politic din organizațiile județene ale partidului pe care îl conducea, cât și prin acțiunile politice desfășurate în cadrul "Frontului Constituțional", alături de
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
politice desfășurate în cadrul "Frontului Constituțional", alături de Partidul Poporului sau prin încercările de apropiere de alte partide. Rostul "Frontului Constituțional" în viața politică a României, așa cum a fost perceput de partidele componente, era de apărător al Constituției și al tronului împotriva camarilei. În întrunirile partidelor cartelate, s-a relevat adesea că cei care cereau modificarea Constituției urmăreau, de fapt, suprimarea libertăților publice, întărirea puterii executive și renunțarea la sistemul monarhiei parlamentar-constituționale. În anii 1931-1938 au existat multe momente în care cele două
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Liberal Tătărescu, Editura Libra, București, 2001. Țurlea, Petre, Nicolae Iorga în viața politică a României, Editura Enciclopedică, București, 1991. Țurlea, Petre, "Dinu Brătianu înfrânt de Gheorghe Tătărescu", în Dosarele Istoriei, 2001, nr. 1, pp. 29-31. Țurlea Petre, "România sub stăpânirea camarilei regale (1930-1940)" (I), în Analele Universității Creștine "Dimitrie Cantemir", București, anul 1, nr. 2, 2010, pp. 93-115. Udrea Traian, 23 August 1944-Controverse istorico-politice, Editura Alex-Alex & Leti Pres, București, 2004. Veiga, Francisco, Istoria Gărzii de Fier, traducere de Marian Ștefănescu, Editura
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
political reasons or because of moral considerations. As a defender of the constitutional monarchy, he criticized the attempts of the authorities to violate fundamental rights and freedoms or to establish censorship and the state of siege after 1934. As the Camarila involved itself in governing, the president of the party adopted an attitude of criticism concerning both the sovereign and the Liberal governments. The results obtained during the general elections and the alliances with other political structures represented the object of
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
nr. 1807, 1919; 20 iunie, 2 decembrie 1937; pp. 1, 1. 366 Gheorghe Cliveti, op. cit., p. 185. 367 Ioan Scurtu, Gheorghe Buzatu, Istoria românilor în secolul XX, Editura Paideia, București, 1999, pp. 208, 210. 368 Petre, Țurlea, "România sub stăpânirea camarilei regale (1930-1940)" (I), în Analele Universității Creștine "Dimitrie Cantemir", București, anul 1, nr. 2, 2010, pp. 96-97. 369 Iuliu Maniu propunea ca unul dintre regenți să demisioneze, iar locul său să fie luat de Carol, urmând ca, într-o a
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Editura Machiavelli, București, 2001, p. 300. 644 Ibidem. 645 "Mișcarea", nr. 1937, 1 ianuarie 1938, p. 4; "Viitorul", nr. 8995, 31 decembrie 1937, p. 3. 646 "Mișcarea", nr. 1938, 6 ianuarie 1938, p. 1. 647 Petre Țurlea, "România sub stăpânirea camarilei regale (1930-1940)" (I), în Analele Universității Creștine "Dimitrie Cantemir", București, anul 1, nr. 2, 2010, p. 114. 648 Articolul "Înțelegere între partide sau conștiință de răspundere" . "Mișcarea", nr. 449, 29 mai 1932, p. 1. 649 Idem, nr. 628, 11 ianuarie
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Gruber, "Poziția P.N.L.(Gh. I. Brătianu) față de principalele probleme ale vieții politice (1930-1938)", în Anuarul Institutului de Cercetări SocioUmnae Sibiu, VII-XI, 2000-2004, pp. 85-104. 652 Petre Țurlea subliniază faptul că, în general, "ostilitatea față de rege era mult inferioară celei față de camarilă". Petre Țurlea, op. cit., p. 103. 653 Pamfil Șeicaru, Istoria partidelor Național, Țărănist și Național-Țărănist, Editura Victor Frunză, București, 2000, p. 330. 654 "Mișcarea", nr. 1138, 4 decembrie, 1934, p. 1-3. 655 Potrivit lui Ion Sân-Giorgiu, Grigore Iunian i-ar fi spus
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]