416 matches
-
Ton Auxis spp., Euthynnus spp., Katsuwonus spp., Thunnus spp. Calcan comun Psetta maxima Scoică multicoloră Chlamys varia Moluscă cu negi Venus verrucosa Limbă de mare triunghiulară Dicologoglossa cuneata Drac de mare Trachinidae Melc de mare Buccinum undatum Merlan Merlangius merlangus Cambulă Glyptocephalus cynoglossus Pește buzat Laridae Ton Albacora Thunnus albacares ANEXA XV TABEL DE CORESPONDENȚĂ Regulamentul (CE) nr. 894/97 Prezentul regulament Art. 1 Art. 1 și 2 Art. 2 alin. (1) Art. 2 alin. (2) Art. 2 alin. (3) Art.
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88933_a_89720]
-
Cambula ("Pleuronectes flesus") este un pește marin de fund din familia pleuronectidelor. Corpul este asimetric și turtit lateral și are o lungime de până la 48 cm. Partea dreaptă, acoperită cu solzi cicloizi și plăci osoase, are o culoare verzuie sau brună
Cambulă () [Corola-website/Science/311632_a_312961]
-
Partea dreaptă, acoperită cu solzi cicloizi și plăci osoase, are o culoare verzuie sau brună cu pete stelate. Pe ea sunt situați ochii. Cealaltă parte este aproape goală, de culoare deschisă. Capul este mic, dinții sunt așezați pe ambele fălci. Cambula se hrănește cu nevertebrate de fund și peștișori. Femela depune 0,4-2 milioane icre care se dezvoltă plutind în grosul apei. Există mai multe subspecii de cambulă care viețuiesc, de obicei, în zona litorală a mărilor europene, intrând adesea în
Cambulă () [Corola-website/Science/311632_a_312961]
-
goală, de culoare deschisă. Capul este mic, dinții sunt așezați pe ambele fălci. Cambula se hrănește cu nevertebrate de fund și peștișori. Femela depune 0,4-2 milioane icre care se dezvoltă plutind în grosul apei. Există mai multe subspecii de cambulă care viețuiesc, de obicei, în zona litorală a mărilor europene, intrând adesea în râuri. Cambula populează în special mările Neagră, Azov, Albă, Barents etc. Are o mare importanță economică. "Enciclopedia sovietică moldovenească", Chișinău, 1972, vol. 3, p. 177
Cambulă () [Corola-website/Science/311632_a_312961]
-
hrănește cu nevertebrate de fund și peștișori. Femela depune 0,4-2 milioane icre care se dezvoltă plutind în grosul apei. Există mai multe subspecii de cambulă care viețuiesc, de obicei, în zona litorală a mărilor europene, intrând adesea în râuri. Cambula populează în special mările Neagră, Azov, Albă, Barents etc. Are o mare importanță economică. "Enciclopedia sovietică moldovenească", Chișinău, 1972, vol. 3, p. 177
Cambulă () [Corola-website/Science/311632_a_312961]
-
de flori 02513000-3 Arbuști 02520000-5 Arbori 05000000-5 Pești, produse de pescuit și alte subproduse de pescuit 05100000-6 Pești 05110000-9 Pești vii 05120000-2 Pești proaspeți sau refrigerați 05121000-9 Pești plați, proaspeți sau refrigerați 05121100-0 Limbă de mare, proaspătă sau refrigerată 05121200-1 Cambulă de Baltică, proaspătă sau refrigerată 05122000-6 Pești din familia morunului, proaspeți sau refrigerați 05122100-7 Cod, proaspăt sau refrigerat 05122200-8 Polac, proaspăt sau refrigerat 05122300-9 Merluciu, proaspăt sau refrigerat 05122400-0 Eglefin, proaspăt sau refrigerat 05123000-3 Hering, proaspăt sau refrigerat 05124000-0 Ton
jrc5871as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91043_a_91830]
-
produse de pescuit; servicii conexe pescuitului 05100000-5 Pești, produse de pescuit și alte subproduse de pescuit 05100000-6 Pești 05110000-9 Pești vii 05120000-2 Pești, proaspeți sau refrigerați 05121000-9 Pești plați, proaspeți sau refrigerați 05121100-0 Limbă de mare, proaspătă sau refrigerată 05121200-1 Cambulă de Baltică, proaspătă sau refrigerată 05122000-6 Pești din familia codului, proaspeți sau refrigerați 05122100-7 Cod, proaspăt sau refrigerat 05122200-8 Polac, proaspăt sau refrigerat 05122300-9 Merluciu, proaspăt sau refrigerat 05122400-0 Eglefin, proaspăt sau refrigerat 05123000-3 Hering, proaspăt sau refrigerat 05124000-0 Ton
jrc5871as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91043_a_91830]
-
întrucât, în consecință, Regulamentul (CE) nr. 850/98 trebuie modificat, ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT: Articolul 1 Regulamentul (CE) nr. 850/98 se modifică după cum urmează: 1. În art. 29 alin. (4) lit. (b) pct. (iii), a treia liniuță, cuvintele "cantitățile de cambulă și limbă de mare" se înlocuiesc cu "cantitățile de cambulă și/sau limbă de mare". 2. În art. 30 alin. (2), paragraful (b) se înlocuiește cu: " (b) Diviziunea ICES Vb și sub-zona ICES VI situate la nord de latitudinea 56
jrc4165as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89329_a_90116]
-
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT: Articolul 1 Regulamentul (CE) nr. 850/98 se modifică după cum urmează: 1. În art. 29 alin. (4) lit. (b) pct. (iii), a treia liniuță, cuvintele "cantitățile de cambulă și limbă de mare" se înlocuiesc cu "cantitățile de cambulă și/sau limbă de mare". 2. În art. 30 alin. (2), paragraful (b) se înlocuiește cu: " (b) Diviziunea ICES Vb și sub-zona ICES VI situate la nord de latitudinea 56°N". 3. În anexa I: (a) nota de subsol 1
jrc4165as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89329_a_90116]
-
crabi; la cei prinși în larg, conținutul stomacal era reprezentat prin barbun ("Mullus barbatus ponticus"). Toamna și iarna morunii coboară în zone adânci ale mării Negre și se hrănesc în principal cu barbun ("Mullus barbatus ponticus"), bacaliar ("Merlangius merlangus euxinus"), cambula ("Platichthys flesus flesus"), calcan ("Scophthalmus maeoticus"), hamsia ("Engraulis encrasicolus") și guvizi ("Gobius"). Ca longevitate, morunul deține primul loc între sturioni. Exemplarele adulte au 30-60 de ani, dar indivizii bătrâni pot, însă, trece și peste 100 de ani.
Morun () [Corola-website/Science/319329_a_320658]
-
suprafață. Femelele dau naștere unui singur pui, la fiecare doi până la trei ani. Regimul alimentar al narvalului este foarte variat și el prinde creveți, cefalopode, pești care înoată în bancuri, precum codul, și pești care trăiesc pe fundul oceanului, precum cambula.
Narval () [Corola-website/Science/316044_a_317373]
-
ambarcații mahoanele cherhanalelor și traulerele mici (și învechite) ale „Întreprinderii Piscicole” din Brăila și ale „Întreprinderii de Industrializare și de Desfacere a Peștelui” din Tulcea, care aduceau la mal tonaje mici de pești bentici cum ar fi sturionii, morunii, calcanii, cambulele, și de pești pelagici printre care dominau chefalii, stavrizii și hamsiile. Oferta era mult inferioară cererii. În anii 1964-1965 au fost comandate șantierelor navale din Japonia două mari traulere oceanice : „Constanța” și „Galați”, bazate în portul la frigorifer din Tulcea
Flota științifică și de pescuit a României () [Corola-website/Science/320325_a_321654]
-
avut loc în zone cu mare productivitate biologică din Oceanul Atlantic, îndeosebi în vestul Africii, exploatând specii ca la bonita, pălămida, macroul, chefalul, stavridul și sardina, pe platforma continentală din dreptul litoralului Americii de Nord din dreptul coastelor Labradorului, exploatând heringul, macroul, codul, cambula și sebastul-"Sebastes mentella", prelucrabile în fileuri. Speciile de mai mare valoare gustativă și comercială (tonul-"Thunnus thynnus", pălămida-"Sarda sarda", heringul) erau uneori vândute pe valută altor companii, străine, de pescuit, alteori predate cooperativelor alimentare ale organelor de Partid
Flota științifică și de pescuit a României () [Corola-website/Science/320325_a_321654]
-
porcul-de-mare ("Phocoena phocoena") și delfinul cu bot gros ("Tursiops truncatus") și două specii de pești: rizeafca ("Alosa tanaica") și scrumbia de Dunăre ("Alosa immaculata"). Alte specii de pești aflate în sit: morun ("Huso huso"), păstrugă ("Acipenser stellatus"), nisetru ("Acipenser gueldenstaedtii"), cambulă ("Pleuronectes flesus"), calcan ("Scophthalmus maximus"), rândunica-de-mare ("Chelidonichthys lucerna"), vatosul ("Raja clavata"), câine de mare ("Squalus acanthias"). În arealul sitului este semnalată și prezența mai multor nevertebrate cu specii de: "Modiolula phaseolina, Mytilus galloprovincialis, Ampelisca diadema, Ampelisca diadema" sau "Apseudes acutifrons
Structuri marine metanogene - Sf. Gheorghe () [Corola-website/Science/330641_a_331970]
-
intra- și interpopulaționale. Homocromia se întâlnește la numeroase specii de insecte (ex.: culoarea verde a cosașilor și a lăcustelor, omizile fluturelui "Sphinx ligustri" imită culoarea frunzelor de liliac, iar dungile oblice de pe cap seamănă cu nervurile frunzelor), la pești (ex. cambula), batracieni (ex. brotăcelul); reptile (la multe șopârle din genul "Lacerta", liniile negre de pe corpul unor șerpi), păsări (ex. caprimulgul), unele mamifere polare (ex. ursul polar). Colorația homocromă poate fi permanentă și uniformă sau schimbătoare. Exemple de colorație homocromă permanentă (care
Homocromie () [Corola-website/Science/335472_a_336801]
-
moluștele cefalopode, unele specii de crustacee, de reptile (cameleonul etc.). Colorația homocromă schimbătoare poate fi sezonieră (ex. la leming, nevăstuică, hermină care iarna își modifică coloritul în alb) sau ocazională (ex. la moluștele cefalopode, cameleon, unii pești, de ex. la cambulă etc.). Schimbarea culorii în cazurile menționate se datorește unor mecanisme nervoase, umorale sau neuroumorale.
Homocromie () [Corola-website/Science/335472_a_336801]