615 matches
-
gesturile curbilinii, accentuate și ample realizate cu brațele și cu picioarele. Motivul horei dansatorilor conferă dinamism, strălucire și natură sculpturală întregului tablou. Eleganța naturală a gesturilor o regăsim la pictorul impresionist Edgard Degas în operele ,,Călcătoresele", ,,Ligheanul", ,,Femeia pieptănată de cameristă" (vezi tablourile 69), unde pictorul descoperă mișcările simple și ritualizate ale călcătoreselor și femeilor care se piaptănă sau se spală într-un lighean ca fiind deosebit de armonioase, grandioase și expresive. Degas lărgește cadrul universului feminin redat până atunci în tablouri
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
tc. dalak "antrax, dalac" < dalak [yangısı sau iltihabı] "idem". La fel ca în cazul trunchierilor, unele limbi acceptă dezvoltarea elementului menținut prin atașarea la finală a unui sufix: engl. beano "petrecere, chef" < bean[feast] "idem" (literal: "ospăț cu fasole"); bedder "cameristă; dormitor" < bed[maker] "cameristă", bed[room] "dormitor"; bookie < book[maker] (la curse) etc. Astfel de condensări combinate cu derivarea sunt specifice limbajului tinerilor, dar pot dobândi extinderi în limbajul familiar general. De altfel, condensarea sintagmelor și compuselor este trecută uneori
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
dalak [yangısı sau iltihabı] "idem". La fel ca în cazul trunchierilor, unele limbi acceptă dezvoltarea elementului menținut prin atașarea la finală a unui sufix: engl. beano "petrecere, chef" < bean[feast] "idem" (literal: "ospăț cu fasole"); bedder "cameristă; dormitor" < bed[maker] "cameristă", bed[room] "dormitor"; bookie < book[maker] (la curse) etc. Astfel de condensări combinate cu derivarea sunt specifice limbajului tinerilor, dar pot dobândi extinderi în limbajul familiar general. De altfel, condensarea sintagmelor și compuselor este trecută uneori printre particularitățile limbajului colocvial
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
în unele limbi, mai ales în engleză, care constau în dezvoltarea elementului menținut prin atașarea la finală a unui sufix, inclusiv a lui -o sau -i (-y, -ie): engl. beano "petrecere, chef" < bean[feast] "idem" (literal: "ospăț cu fasole"); bedder "cameristă; dormitor" < bed[maker] "cameristă", bed[room] "dormitor"; bookie < book[maker] (la curse); brekker "mic-dejun" < break[fast] "idem"; footer "fotbal" < foot[ball]; fresher "boboc (la școală)" < fresh[man] "idem"; heeler "toc de pantof" < heel[tap] "idem"; nighty "cămașă de noapte" < night
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
ales în engleză, care constau în dezvoltarea elementului menținut prin atașarea la finală a unui sufix, inclusiv a lui -o sau -i (-y, -ie): engl. beano "petrecere, chef" < bean[feast] "idem" (literal: "ospăț cu fasole"); bedder "cameristă; dormitor" < bed[maker] "cameristă", bed[room] "dormitor"; bookie < book[maker] (la curse); brekker "mic-dejun" < break[fast] "idem"; footer "fotbal" < foot[ball]; fresher "boboc (la școală)" < fresh[man] "idem"; heeler "toc de pantof" < heel[tap] "idem"; nighty "cămașă de noapte" < night[-dress] "idem". Deși acest
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
1684-1721), pictor și gravor francez, colorist de excepție. 29 Anton Van Dyck (1599-1641), pictor flamand. Începând din anul 1633 a fost la curtea regelui Carol I al Angliei. 30 François-Marie Arouet, zis Voltaire (1694-1778), scriitor, istoric și filosof francez. 31 Camerista Marthei Bibescu. 32 Joachim, prinț de Prusia, fratele Kronprinz-ului. 33 Localitate din Germania. 34 Adalbert, prinț de Prusia, fratele Kronprinz-ului. 35 O americancă specialistă în chiromanție, cunoștință a Kronprinz-ului. 36 Numele unuia din iahturile Kronprinz-ului. 37
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
directorul hotelului, adjunctul său, ajutorul acestuia, toți în culmea agitației! Am avut senzația că în spatele acestor uși întredeschise de-a lungul culoarului, o sumedenie de ochi erau ațintiți asupra lui și a mea. M-am întors în salon. El plecase. Camerista mi-a povestit cum a fost sosirea lui, cum îl pândiseră, cât de repede mergea și cum bătrânul Hasard nu permisese nimănui să-i țină mantaua. Eu am dus mantaua străbunicului său, a bunicului și astăzi o duc pe a
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
se deschide spre o altă ușă dublă. Este o cameră pe care o folosesc numai când trebuie să-mi schimb hainele, și am dispus să fie aranjată pentru tine. Îmbracă-te repede, vin să te iau pentru cină, spuse el. Camerista aranjase deja obiectele mele de toaletă în camera asta luminată de trei lămpi și de nenumărate lumânări. Palatul de Marmură nu are lumină electrică, și asta ajută mult la impresia de ireal, de întoarcere în timp, de incursiune în acest
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
toaletă în camera asta luminată de trei lămpi și de nenumărate lumânări. Palatul de Marmură nu are lumină electrică, și asta ajută mult la impresia de ireal, de întoarcere în timp, de incursiune în acest îndrăgit secol al XVIII-lea. Camerista și cu mine ne învârtim, de colo-colo, în jurul măsuței de toaletă, unde sunt înșirate toate aceste lucruri familiare pe care sunt uimită să le văd aici, așa cum uimită sunt de propria mea prezență în acest decor. Doamna Hazard îmi povestește
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
a vorbit fără să fi știut că era ea. Alteța-Sa imperială venise să se informeze personal dacă aveam în cameră tot ce-mi trebuia. Atenția ei a mers până la a se interesa dacă mi se pusese săpun pe lavabou! Cameristei mele îi era încă rușine că nu știuse cu cine vorbea și că nu făcuse reverența decât după ce femeia de serviciu îi atrăsese atenția, însă prea târziu. A fost îngrijorată și de lumină, și anume că n-aș fi văzut
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
se îmbrace, era foarte probabil ca ea să fie deja gata, iar eu aveam să fiu în întârziere. Mă grăbeam atât de tare, că totul ieșea pe dos. Cu mare dificultate mi-am așezat în păr egreta cu diamante, în timp ce camerista mea, enervată și ea, trăgea de ciorapi. Abia reușisem să-mi pun rochia, că am auzit la ușă vocea Kronprinz-ului: Ești gata? Și, în același timp vocea prințesei imperiale, care spunea: Nu te grăbi. După care mi s-a
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
s-a părut că pașii ei s-au îndepărtat, iar el a rămas singur la ușă, ca să mă escorteze apoi. Grăbește-te puțin, vreau să te văd; mai ai mult? I-am strigat: Tocmai îmi puneam colierul. Și era adevărat, camerista îmi încheia rochia la spate, în timp ce eu încercam să-mi fixez colierul cu diamante, dar fără să reușesc. Mi-a strigat cu nerăbdare: Lasă-l, n-ai nevoie de el, vino! Am renunțat la bijuteria blestemată pe care nu reușeam
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
o impresie bună, din moment ce argatul a fost trimis imediat să pună la punct sălile de clasă ale școlii ... părintele mi-a garantat că toate cadrele didactice au asigurate masa și dormitul în încăpătoarele sale camere ce vor fi aranjate de cameristă ... iar coana preoteasă a aranjat un foc în curte pe care a pus un ceaun cât o roată de camion în care să fie pregătită mămăliga pentru studenți. O forfoteală de nedescris deci, în vederea acestui "eveniment". Mie și drăgălașei învățătoare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
alții. A te plânge că monitorul clasei de azi este prăsila fostului comisar politic roșu de ieri rămâne un recurs mort încă din start. Drept, nedrept - asta e situația. La începutul lunii martie, presa românească anunța aventura brașovencei Roxana Grumăzescu, cameristă pe pachebotul de croazieră SS Norway. Într-o noapte, Roxana a căzut în apele Atlanticului. A fost recuperată după 12 ore în care a supraviețuit făcând pluta. Unii dintre prietenii ei susțin că nici măcar nu știa să înoate. Aflată pe
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
revistă, cu calitățile și defecte lor. Copila află Într-o jumătate de oră mai mult decât aflase În toți anii liniștiți petrecuți la Appenweier. Apoi, după ce fluviul de cuvinte o ameți Îndeajuns, doica se retrase, lăsând-o În tovărășia Berthei, camerista ei, care o Însoțise la porunca doamnei Rishawa și care urma să-i fie pe mai departe slujitoare devotată. * * * Clădit de părintele celor doi principi, castelul fortăreață de pe Schlossberg, care domină orașul Freiburg, era la acea vreme un simbol de
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
bănuiești, nobilă domniță. Nu eu am pus la cale această infamie, cum o numești domnia ta. Ca dovadă, am venit să te salvez. — Minunat, răspunse Adelheid, care nu credea o iotă. Poruncește atunci să ni se dea cai, pentru mine și camerista mea, care a fost smulsă cu forța de lângă mine, ca să ne putem Întoarce neîntârziat la castel. Sunt sigură că ducele Își face mari griji și că a poruncit să fiu căutată! — O, nobilă Adelheid, asta ar fi o mare imprudență
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
fi com pli cat teribil lucrurile și amenința pacea regatu lui. Așa că ne norocita s-a refugiat la Reims, la monsenio rul Manasse. A nimerit la palatul episcopal noaptea, pe o ploaie cumplită, amestecată cu zăpadă. O Însoțeau doar o cameristă și bătrânul slujitor pe care i-l dăduse Fulko Încă din timpul conviețuirii lor, ca s-o apere și s-o ocrotească În toate Împrejurările. Era udă și Înghețată, stropită de noroi, cu pelerina sfâșiată și ochii Înlăcrimați. Dar rămăsese
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
vinovat În fața autorității bisericești de o abatere care-i putea aduce excomunicarea... Mai ales că papa Urban nu-l iubea prea mult... Din când În când, Preasfinția sa băga capul pe ușă și Întreba ce se mai aude. Iar noi, camerista, bătrâ nul slujitor și cu mine, care așteptam În odaia ală turată, dădeam Îngrijorați din cap... Așa a trecut parte din noapte. Spre ziuă s-a născut pruncul, un băiețel dolofan și puternic, care a țipat cu putere de cum a
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
desen uriaș - cu sângele victimei - atârnând deasupra patului spintecat, cuvintele - M-AM ÎNTORS - fiind și ele mâzgălite cu sânge sub desen. Nici de data asta nu se găsiseră amprente. - Nimeni nu știe nici măcar cum ajunsese această camera să fie ocupată...camerista... Vocea lui Kimball se auzea tot mai slab. Cădea înserarea, așa că m-am întins și am aprins lampa cu abajur verde care se afla pe biroul meu, dar care nu reuși să ilumineze camera. Ascultându-l pe Kimball, inima îmi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
spune Andrei Bodiu - sunt în legătură cu rețeaua de prostituate din hotel. Ești sunat imediat ce intri în cameră... În general, sosirea la hotel a unui pâlc de străini oferă prilejul unor câștiguri grase pentru o întreagă armată de profitori: administratori, portari, supraveghetoare, cameriste. Complicitatea este generală. Bineînțeles, nu se dă nimic pe față. Un consemn tacit, de genul: „Ea știe că eu știu că ea știe”. Evident că beneficiarii ghinioniști ai „distracțiilor fierbinți” - clienții cărora fetele le subtilizează banii - nu se pot plânge
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
bătrână. Unică stăpână pe micul ei regat, situat departe și plin de mucegai, pe care ea Îl considera cel adevărat (am fi murit de foame dacă ar fi fost așa), era urmărită mereu de privirile batjocoritoare ale lacheilor și ale cameristelor, În timp ce se furișa cu pas greoi pe lungile coridoare, pentru a piti o jumătate de măr sau niște bucățele de biscuiți Petit-Beurre adunate de pe o farfurioară. Între timp, gospodăria noastră din oraș și cea de la țară, având un personal permanent
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
zilele următoare, dacă nu chiar a doua zi. S-a Întâmplat ca fratele meu și cu mine să fim lăsați să ne ocupăm În exclusivitate de persoana nou-venită. Reconstituind acum faptele, Îmi dau seama că mama era probabil plecată, Împreună cu camerista ei și micul Trainy, la St. Petersburg (aflat la vreo șaptezeci și cinci de kilometri), unde tata era adânc implicat În gravele evenimente politice ale acelei ierni. Mama era Însărcinată și foarte nervoasă. Miss Robinson, În loc să rămână acasă ca s-o introducă
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
unsprezece oameni și un câine dachshund. Purtând mănuși și o șapcă de călătorie, tata citea o carte În compartimentul pe care-l Împărțea cu preceptorul nostru. Fratele meu și cu mine eram despărțiți de ei printr-o toaletă. Mama și camerista ei, Natașa, ocupau compartimentul alăturat. Apoi urmau cele două surori mici ale mele, guvernanta lor englezoaică, Miss Lavington, și o doică rusoaică. Numărul impar al grupului nostru, valetul tatei, Osip (pe care peste un deceniu pedanții bolșevici Îl vor Împușca
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
părea o stafidă pe fondul acela făinos. În pofida lâncezelii În care-și petrecea de obicei zilele, a rămas o femeie extraordinar de rezistentă, insistând să doarmă lângă o fereastră deschisă tot timpul anului. Într-o dimineață, după ce toată noaptea viscolise, camerista a găsit-o zăcând sub un strat de zăpadă sclipitoare care căzuse peste ea și peste pat, fără a-i tulbura cu nimic somnul sănătos. Iubea o singură ființă pe lume - pe fiica ei cea mai mică, Nadejda Vonliarliarski, de dragul
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
verile și le petrecea la Batovo sau Vira, când nu era dus În străinătate de mama lui, excentrica mea mătușă Nina, În plicticoasele stațiuni balneare din Europa Centrală, unde făcea lungi plimbări solitare, lăsându-l În grija curierilor și a cameristelor. La țară, Iuri se scula târziu și nu-l vedeam până la masa de prânz, când mă Întorceam acasă, după patru, cinci ore de vânătoare de fluturi. Încă din prima copilărie a fost un băiat curajos, dar privea cu precauție și
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]