8,208 matches
-
că discuția din dimineața aceea se concentra exclusiv asupra picioarelor invadate de varice, asupra intestinelor care își torturau anusurile aferente, asupra capetelor afectate de schimbările de presiune atmosferică și asupra răcelilor fără de sfârșit, cu nasuri care curg. Ceaiul clipocea în cana în care de obicei se spălau pensulele. Naomi îl dăduse pe gât și acum simțea cum i se mișcă în stomac. — De patru ori pe noapte, spuse Gail Hutchinson, aflată undeva la stânga lui Naomi, unul mai mare și mai lipicios
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
n-avea cum arăta la față, într-atât de plină îi era mintea cu imaginea lui Bull, încă din clipa în care fata îi desfăcuse șlițul și trecuse la treabă. 5 Apoteoza Cu câteva ore în urmă, Bull savurase o cană de ceai în compania Ramonei, prostituata transsexuală. Povestea pe care i-o spusese nu era una obișnuită, iar Bull nu mai auzise așa ceva. — Tati era muncitor pe șantierul naval. La șantierul Swan Hunter, de pe Wearside. Și nici că-și dorea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
Tati era muncitor pe șantierul naval. La șantierul Swan Hunter, de pe Wearside. Și nici că-și dorea altceva decât să-i calc pe urme. Spunând acestea, Ramona se lăsase pe vine în colțul garsonierei cu aer stătut, turnând apă din cana electrică în niște cești desperecheate. Bull nu putuse să nu observe musculatura colțuroasă a gambelor și coapselor Ramonei. Trebuia să recunoască, transsexualul ar fi fost ideal pentru o echipă de rugby. Ramona îi dăduse lui Bull cana de ceai și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
turnând apă din cana electrică în niște cești desperecheate. Bull nu putuse să nu observe musculatura colțuroasă a gambelor și coapselor Ramonei. Trebuia să recunoască, transsexualul ar fi fost ideal pentru o echipă de rugby. Ramona îi dăduse lui Bull cana de ceai și se așezase lângă el pe patul care scârțâia. Își continuase apoi povestea: — Nu-mi amintesc din copilărie decât cum mă ducea mama pe șantier. Nu ne lăsau să intrăm, normal. Cică era prea periculos pentru copii, așa că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
noapte care nu mai părea să treacă vreodată, aș fi rămas acolo o veșnicie, dacă Filip nu mi-ar fi zâmbit, nu m-ar fi chemat la el, ca să ieșim, apoi, tăcuți dintre blocurile alea fantomatice. A doua zi, tovarășa Cană Jeana m-a urecheat destul de rău fiindcă nu-mi făcusem tema. Puțin îmi păsa mie. Auzisem că venea vacanța cu trenul din Franța. Ceea ce nu aflasem încă era că în vacanța aia trebuia să traversez definitiv Valea Ialomiței, să ajung
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
schimbul de cărți. Stăteam cocoțat În Balcon sau În Balon și studiam acest domeniu de activitate. Mă aplecam peste marginea Balonului, la un pas de a cădea, și citeam ziarul de dimineață peste umărul lui Norman. CÎteodată, cînd Își punea cana de cafea Într-un anume loc, Îmi vedeam reflexia În apa Întunecată - o priveliște nu tocmai plăcută la ora micului dejun. Și Norman era, la fel ca mine, un cititor Împătimit. BÎjbîia cu mîna pe birou după cană, ca un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
Își punea cana de cafea Într-un anume loc, Îmi vedeam reflexia În apa Întunecată - o priveliște nu tocmai plăcută la ora micului dejun. Și Norman era, la fel ca mine, un cititor Împătimit. BÎjbîia cu mîna pe birou după cană, ca un orb, o găsea, o apuca și o ducea la gură, fără ca măcar să-și ridice ochii de pe ziar. Aroma cafelei se Înălța spre tavan și rămînea agățată de el. Îndrăgeam acel miros, deși avea să mai treacă mult timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
o singură aromă aparte care se apropie cît de cît de cea a cărților, și anume cea de cafea.” A fost un adevăr destul de greu de digerat și mi-am dat seama după felul În care s-a Întors la cană și a Început să bea din ea că l-am cam pus pe gînduri. Acum că sînt din nou singur, nu mai am parte nici măcar să simt miros de cafea, și am fost văduvit de Încă unul dintre puținele lucruri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
antrenez conștiința Într-o luptă pe care n-aveam nici o șansă s-o cîștig. Așa cum am spus, atunci cînd trebuie, pot să fiu destul de pragmatic. Așa că am dus inelul acasă și l-am pus pe biroul lui Norman, chiar lîngă cana lui de cafea, și acolo l-a găsit a doua zi dimineață. Acesta l-a studiat timp Îndelungat, ținîndu-l Între degetul mare și arătător, și chiar l-a Încercat, Întinzînd mîna În fața lui și Întorcînd-o În toate direcțiile, ca o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
afară din ascunzătoare și am Înhățat un trandafir, cel care părea cel mai puțin lovit, și l-am dus acasă, unde l-am Îndreptat cît am putut. Era aproape ora deschiderii cînd am reușit să-l pun În fine În cana de cafea goală de pe biroul lui Norman. Mi-ar fi plăcut să pun și apă În ea, dar asta chiar că n-aveam cum s-o fac. CÎnd am văzut reacția lui Norman la floare, mi-am dat seama că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
cum s-o fac. CÎnd am văzut reacția lui Norman la floare, mi-am dat seama că s-ar putea să fi mers prea departe. Ziceai că l-a văzut pe dracu. S-a holbat la trandafirul cel galben din cana lui de cafea, cu ochii căscați, apoi s-a uitat În jur, pe urmă sub birou, de parcă ar fi fost Îngrijorat să nu-i sară cineva În spate. A luat trandafirul din cană și l-a pus pe birou. Toată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
a holbat la trandafirul cel galben din cana lui de cafea, cu ochii căscați, apoi s-a uitat În jur, pe urmă sub birou, de parcă ar fi fost Îngrijorat să nu-i sară cineva În spate. A luat trandafirul din cană și l-a pus pe birou. Toată dimineața a aruncat Întruna priviri către el, de parcă s-ar fi așteptat ca floarea să facă brusc ceva care să-i explice prezența acolo, apoi, după prînz, l-a aruncat În coșul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
mănînc nimic pînă la următoarea tură, cea de marți. Norman se afla iar la birou, cu ziarul și cafeaua În față, iar eu În Balon, atent la orice semn de tristețe de pe chipul lui. L-am urmărit cum coboară Încet cana de cafea, atît de lent Încît abia dacă și-a unduit ochiul drept și obrazul, ca pe niște frunze de nufăr, În apa maronie. M-am Întrebat, oare această mișcare stranie În ralenti o fi un alt simptom al suferinței
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
de slăbit Încît să fac cîțiva pași era ca și cum aș fi urcat pe munte. Nu băusem nimic două zile, și acum tot ce-mi doream era puțină apă. Uitîndu-mă În jos din Balon, am văzut că Norman nu-și clătise cana. Pe fundul ei lîncezea un deget de lichid maroniu. M-am hotărît să mă duc să-l beau și jumătate am urcat, jumătate m-am prăbușit prin puțul de aerisire central, pînă la Gaura de șobolan. CÎnd am atins podeaua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
m-am pregătit să aud o bufnitură asurzitoare venind de jos. Însă, În realitate, el nu voia decît să Împingă fotoliul afară, pe scara metalică de incendiu și, odată pus acolo, s-a urcat și el În urma lui, cu o cană de cafea Într-o mînă și o revistă Life În cealaltă. Pe copertă scria „Cum să supraviețuiești unei explozii nucleare”. S-a dovedit că stătea adesea acolo cînd era vreme frumoasă, citind ziarul sau moțăind. Uneori, Își dădea jos cămașa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
luă micul dejun la o oră foarte matinală. Conducta de gaz fusese, pare-se, avariată - În orice caz, chelnerița spunea că flăcăruia din sobă n-ajungea nici pentru a fierbe un ceai sau a prăji pîine. Îi aduse, Însă, o cană cu lapte, marmeladă și cîteva felii de pîine uscată. După acest dejun copios, Rowe făcu o plimbare În Hyde Park, sub razele Încă reci ale soarelui. Privind peste umăr, se Încredință că nu era urmărit: pe aleile lungi ale parcului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
deși, uneori, își închipuia că unii oameni au nevoie de ceva timp să-și facă curaj să-i treacă pragul și să recunoască faptul că au o problemă. Așa că acum Mma Ramotswe stătea cu secretara ei, Mma Makutsi, la o cană mare de ceai de rooibos, pe care aceasta din urmă îl prepara pentru amândouă la începutul fiecărei zi. Nu avea neapărată nevoie de o secretară, dar, pentru ca afacerea să fie luată în serios, îi trebuia cineva care să răspundă la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
dacă nu, o să vă înțeleg. — Vă voi spune dacă pot, promise Mma Ramotswe. Nu sunt în măsură să ajut pe toată lumea. Nu o să vă irosesc timpul sau banii. O să vă spun dacă vă pot ajuta sa nu. Doamna Curtin puse cana pe birou și-și șterse mâna de pantalonii ei kaki. — Haideți, atunci, să vă povestesc de ce se află o americancă în biroul dumneavoastră din Botswana. După ce voi termina ce am de spus, îmi veți putea răspunde cu da sau nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
niște copii foarte răi. Copiii izbucniră în râs și se împrăștiară ca potârnichile, iar domnul J.L.B. Matekoni intră în clădire. Înăuntru îi găsi pe Mma Potokwane, pe soțul ei, un polițist pensionat, și pe două dintre educatoare. Fiecare avea o cană cu ceai și o farfurioară cu o tartă. Domnul J.L.B. Matekoni sorbi din ceai în timp ce Mma Potokwane îi relată problemele pe care le avea cu una dintre motopompe. Pompa se supraîncălzea după mai puțin de o jumătate de oră de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
Ramotswe, după cum prevăzuse ea, îi păsa de diamante. Subiectul fu adus în discuție la câteva zile după ce domnul J.L.B. Matekoni reparase pompa de apă de la orfelinat. Cred că s-a aflat deja de logodna noastră, spuse Mma Ramotswe la o cană de ceai în biroul domnului J.L.B. Matekoni de la Tlokweng Road Speedy Motors. Menajera mea zice că a auzit lumea vorbind prin oraș despre logodnă. Zice că toată lumea știe. — Așa-i aici, oftă domnul J.L.B. Matekoni. Mereu mi-e dat să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
de bărbat și, dacă era nevoie de un diamant cu care să vestească asta lumii întregi, prețul nu era prea mare. Se opri de îndată ce îi trecu prin minte cuvântul „preț“, amintindu-și de cifrele alarmante care fuseseră pomenite la o cană de ceai, la orfelinat. Diamantele astea sunt foarte scumpe, îndrăzni el. Sper că voi avea destui bani. Dar bineînțeles c-o să ai, îl liniști Mma Ramotswe. La bijutier găsești și unele foarte ieftine. Sau poți să plătești în rate... Domnul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
că... Mma Potokwane clătină din cap. — Ah, ce păcat. Îmi pare tare rău pentru ea. — Dar suntem foarte fericiți, replică domnul J.L.B. Matekoni. Chiar dacă n-avem copii. Mma Potokwane se întinse după ceainic și-i turnă musafirului ei o altă cană de ceai. Apoi tăie o altă felie de prăjitură - o bucată generoasă - și i-o puse pe farfurie. Desigur, puteți apela oricând la adopție, zise ea, urmărindu-l atent. Sau ați putea avea grijă de un copil, în cazul în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
o puse pe farfurie. Desigur, puteți apela oricând la adopție, zise ea, urmărindu-l atent. Sau ați putea avea grijă de un copil, în cazul în care nu vreți să adoptați. Ați putea lua... Făcu o pauză și sorbi din cană. Ați putea lua oricând un orfan. Apoi adăugă repede: Sau chiar o pereche de orfani. Domnul J.L.B. Matekoni își studie cu atenție pantofii. — Nu știu ce să zic. Nu cred că mi-ar plăcea să adopt un copil. Însă... — Însă un copil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
ei sunt cei ignoranți. Dacă nu pot pricepe modul în care suntem o parte componentă a lumii naturale din jurul nostru, atunci ei sunt cei cu ochelari de cal, nu noi. Mma Makutsi turnă ceaiul și-i dădu lui Mma Ramotswe cana ei. — O să-i spuneți asta doamnei din America? întrebă ea. Cu siguranță o să vrea să știe: „Unde-i cadavrul? Arată-mi exact locul unde zace fiul meu.“ Știți cum gândesc oamenii ăștia. N-o să înțeleagă dacă-i spuneți că este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
vrea să știe: „Unde-i cadavrul? Arată-mi exact locul unde zace fiul meu.“ Știți cum gândesc oamenii ăștia. N-o să înțeleagă dacă-i spuneți că este acolo undeva, dar că nu-i puteți arăta locul exact. Mma Ramotswe duse cana la buze, urmărind-o pe secretară cum vorbește. Uite o fată isteață, reflectă ea. Înțelesese exact modul de gândire al americancei și apreciase exact cât de greu ar fi să explici aceste adevăruri subtile cuiva care percepe lumea ca fiind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]