1,009 matches
-
cineva e foarte tens sau frustrat, puțină de violență poate să ofere ușurare și dacă acest lucru „ar avea importanță”. În 1992, 14% dintre americani și canadieni au fost de acord că violența moderată este benefică 59. În 1996, proporția canadienilor care credeau că violența moderată e justificabilă scăzuse la 10%, În timp ce pentru americani ea crescuse la 27%60. În 2000, procentul canadienilor urcase la 14%, pe când al americanilor ajunsese la 31%, aproape o treime din populația americană 61. Chiar mai
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
14% dintre americani și canadieni au fost de acord că violența moderată este benefică 59. În 1996, proporția canadienilor care credeau că violența moderată e justificabilă scăzuse la 10%, În timp ce pentru americani ea crescuse la 27%60. În 2000, procentul canadienilor urcase la 14%, pe când al americanilor ajunsese la 31%, aproape o treime din populația americană 61. Chiar mai Îngrijorătoare au fost răspunsurile, atunci când canadienii și americanii au fost Întrebați dacă „este acceptabilă folosirea violenței pentru a obține ceea ce vrem”. În
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
e justificabilă scăzuse la 10%, În timp ce pentru americani ea crescuse la 27%60. În 2000, procentul canadienilor urcase la 14%, pe când al americanilor ajunsese la 31%, aproape o treime din populația americană 61. Chiar mai Îngrijorătoare au fost răspunsurile, atunci când canadienii și americanii au fost Întrebați dacă „este acceptabilă folosirea violenței pentru a obține ceea ce vrem”. În 1992, 9% dintre canadieni și numai 10% dintre americani au răspuns afirmativ 62. În 1996, Însă, 18% au crezut că este bine să folosească
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
pe când al americanilor ajunsese la 31%, aproape o treime din populația americană 61. Chiar mai Îngrijorătoare au fost răspunsurile, atunci când canadienii și americanii au fost Întrebați dacă „este acceptabilă folosirea violenței pentru a obține ceea ce vrem”. În 1992, 9% dintre canadieni și numai 10% dintre americani au răspuns afirmativ 62. În 1996, Însă, 18% au crezut că este bine să folosească violența pentru a-și realiza dorințele, În timp ce doar 9% dintre canadieni gândeau la fel63. În 2000, prăpastia dintre canadieni și
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
pentru a obține ceea ce vrem”. În 1992, 9% dintre canadieni și numai 10% dintre americani au răspuns afirmativ 62. În 1996, Însă, 18% au crezut că este bine să folosească violența pentru a-și realiza dorințele, În timp ce doar 9% dintre canadieni gândeau la fel63. În 2000, prăpastia dintre canadieni și americani se lărgise și mai mult. 12% dintre canadieni și 24% dintre americani erau de acord cu folosirea violenței pentru realizarea dorințelor 64: adică aproape unul din patru americani credeau că
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
dintre canadieni și numai 10% dintre americani au răspuns afirmativ 62. În 1996, Însă, 18% au crezut că este bine să folosească violența pentru a-și realiza dorințele, În timp ce doar 9% dintre canadieni gândeau la fel63. În 2000, prăpastia dintre canadieni și americani se lărgise și mai mult. 12% dintre canadieni și 24% dintre americani erau de acord cu folosirea violenței pentru realizarea dorințelor 64: adică aproape unul din patru americani credeau că folosirea violenței este justificată pentru a obține ceea ce
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
62. În 1996, Însă, 18% au crezut că este bine să folosească violența pentru a-și realiza dorințele, În timp ce doar 9% dintre canadieni gândeau la fel63. În 2000, prăpastia dintre canadieni și americani se lărgise și mai mult. 12% dintre canadieni și 24% dintre americani erau de acord cu folosirea violenței pentru realizarea dorințelor 64: adică aproape unul din patru americani credeau că folosirea violenței este justificată pentru a obține ceea ce Își doresc. Michael Adams, care conduce centrul de studii Economics
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
dorințelor 64: adică aproape unul din patru americani credeau că folosirea violenței este justificată pentru a obține ceea ce Își doresc. Michael Adams, care conduce centrul de studii Economics, a conchis că „americanii sunt gata să riște mult mai mult decât canadienii pentru a realiza viziunea proprie a visului american”, inclusiv comiterea de acte de violență, dacă acest lucru este necesar 65. Spiritul civic american Un moment totuși! Pot sta lucrurile chiar atât de rău? E adevărat că americanii sunt mai orientați
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Indianapolis, 1987, p. 60. 34. Sombart, Werner, Why Is There No Socialism in the United States?, International Arts and Sciences Press, White Plains, 1976, p. 106. 35. Jameson, Anna Brownell, Winter Studies and Summer Rambles in Canada, reeditată la New Canadian Library, Toronto, 1990. 36. Johnson, Paul, The Birth ofthe Modern, Harper Perennial, New York, 1991, p. 211. 37. „The Homestead Act”, HYPERLINK "http://www.nps.gov"www.nps.gov, The National Park Service, 20 august 2003. 38. Skaggs, Jimmy M., Prime
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
disonanța nu este resimțită cu aceeași intensitate în diferite culturi: studenții japonezi au manifestat, în cadrul unor probe experimentale (Hein și Lehman, 1997), în mult mai redus grad tendința de a reduce disonanța rezultată din alegerea între diferite variante, în comparație cu cei canadieni. Explicația plauzibilă ar fi iradierile individualismului caracteristic culturii occidentale în planul conștiinței de sine. Individul vestic are multă responsabilitate asupra corectitudinii deciziilor individuale, în vreme ce subiectul oriental are sinele relaționat. Legat mai mult de statusul social și spațiul familial, el nu
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Ion N. Oprea, mă văd obligat la mărturisiri, după cum însăși domnia sa mi-a sugerat titlul confesiunilor. Pentru început am să-i respect selecția și am să redau pe scurt conținutul unui mesaj trimis prietenului comun: Constantin Clisu, bârlădean neaoș, devenit canadian prin adopție fortuită, căruia eu îi mai ung inima sângerândă după patrie cu informații din țară, din când în când: „În fiecare luni dimineață, la ora 9, mă văd cu prietenul meu, domnul Ion N. Oprea, în sala de periodice
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93044]
-
Be the Master?”, Phenomenology + Pedagogy, 7/1989; „The Time of Texts”, în W. Pinar și W. Reynolds (eds.), Understanding Curriculum as Phenomenological and Deconstructed Texts, Teachers College Press, New York, pp. 64-91. 157. D. Sumara, „Bringing Life to Writing”, Reflections on Canadian Literacy, 9 (3-4), 1992; The Importance of Unmasking, University of Alberta, 1994, disertație citată de Pinar et al., op. cit. 158. C. Cherryholmes, Power and Criticism: Poststructural Investigation in Education, Teachers College Press, New York, 1988. 159. J. Schwab, „The Practical Four
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Teachers College Record, 64 (8), pp. 723-733. Carson, T.R. (1984), A Hermeneutic Investigation of the Meaning of Curriculum Implementation for Consultants and Teachers, University of Alberta, Edmonton. Carson, T.R. (1990), The International Classroom, lucrare prezentată la conferința anuală a The Canadian Educational Association, St. John’s Brunswick. Carson, T.R. (1992), „Remembering Forward”, în W. Pinar, W. Reynolds (eds.), Understanding Curriculum as Phenomenological and Deconstructed Text, Teachers College Press, New York, pp. 102-115. Caswell, H., Campbell, D. (1935), Curriculum Development, American Book Company
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
dintr-un text al dramaturgului irlandez și singura publicată până la război. Și alte personalități ale literaturii engleze moderne sunt prezentate pentru întâia oară cititorilor români prin traducerile sau prin articolele lui P.: Oscar Wilde, Arthur Symons, W. B. Yeats sau canadianul Bliss Carman, „tragicul și pitorescul poet vagabond”. Se poate spune că tânărul își alege cu grijă subiectele în stare să pledeze pentru cauza intrării României în război. În acest sens merg intervențiile lui în favoarea valorilor culturale franceze, comentariile despre forța
PROTOPOPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289047_a_290376]
-
pedanteriei mele filologice, pentru a evita alte complicații într-o discuție și așa complicată (fiindcă... libertarienii, naturi individualiste prin excelență, polemizează și se divid în mereu mai multe grupuscule, urmând logica lor sectară până în pânzele albe). Am consolarea că, pe lângă canadienii din Québec, germanii au și ei un Libertarianismus acum (deși se spune, ca înainte, și Libertär), preluat ca atare de cehi. O bună introducere în problematică (deși oarecum pro domo) este volumul colectiv coordonat de Hardy Bouillon, un bun specialist
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Bennie deja Începea să-și dea seama că era o idee proastă. Prea multe ocazii ca lucrurile să meargă prost. —Măcar a Încercat cineva să treacă de curând granița pe aici? —O, da. Azi-dimineață, șase excursioniști au Încercat, americani și canadieni. —Și? —Toți s-au Întors. Dar voi aveți răbdare. Încerc lucruri. Fără griji. Vasele de sânge din scalpul lui Bennie se contractară instantaneu și apoi se dilatară, motiv pentru care bătăile inimii i se accelerară gata să explodeze. Ce dracu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
o arată vârsta. La cei 16 ani, artistul vorbește deschis despre sex și admite că actul sexual ar trebui să aibă loc doar între persoane care se iubesc.” Vă dați seama, cât de neștiutor rămâneam eu în privința maturității excepționale ale canadienilor de 16 ani, mai ales în probleme de sex, dacă nu era revoluția din 1989 care să permită Libertatea? Ar trebui, să mulțumim zilnic revoluționarilor și pe lângă purcoiul de parale pe care le iau lunar de-a moaca, să
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
lui Elya, cu afaceri În petrol sau benzină, să-l ajute, vizitase consulatul israelian și obținuse un loc la primul zbor El Al. Așteptase din nou În aeroport până la patru dimineața, printre jurnaliști și hippies. Acești tineri - olandezi, nemți, scandinavi, canadieni, americani - făcuseră tabără la Eilath la Marea Roșie. Beduinii de pe vechea cale dintre Arabia și Egipt le vânduseră hașiș. Era un loc vesel. Acum cu chitarele lor voiau să se Întoarcă. Reacționând la un eveniment primordial. În ciuda faptului că nu recunoșteau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
bomba aia— cu una sau alta din predecesoarele Selinei, modele sau creatoare, vreo Cindy, ori Lindy sau Judy ori Trudy. E o cârciumă de lux și tripou, unde se merge pe datorie, un loc foarte scump, plin de ianchei și canadieni, de vânzători de ponturi turfiste, curve, pești, boarfe murdare care trudesc în weekend. Vi-l recomand. Odată eram în Stratford și făceam niște reclame pentru un nou produs crocant din came de porc și ouă numit Hamlette, care putea fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
altor țări, nu le găseam locul decât pe, eventual, nave (mai ales că nu văzusem decât două-trei și acelea pe Dunăre...), acceptând oarecum esențialitatea celui japonez, a celui elvețian deasemeni (cu condiția să-i dispară benzile laterale, roșii); a celui canadian. Tricolorul nostru românesc, dragul nostru tricolor Îmi pare, În continuare, greșit armonizat (albastru-galben-roșu - albastrul lângă galben dă o a patra culoare: verde, ceea ce e prea mult). Iar de când, În locul emblemei vechi - și aceea supraâncărcată, comuniștii au pus să fie zugrăvit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
de la Blaquière: 24 km Noaptea a trecut repede în dormitorul din casa îngrijită de surori. Nu lipsește nimic din ceea ce ar reprezenta un confort minim. In dormitorul unde sunt nouă paturi, opt sunt ocupate de pelerini. Mă reîntâlnesc aici cu canadianul ce-l întâlnisem și ieri, împreună cu un alt canadian, și aflu de la acesta din urmă că însoțitorul său a renunțat la pelerinaj, considerând că este prea greu. Când i-am întâlnit prima dată, din gesturile lui, și mie mi-a
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
dormitorul din casa îngrijită de surori. Nu lipsește nimic din ceea ce ar reprezenta un confort minim. In dormitorul unde sunt nouă paturi, opt sunt ocupate de pelerini. Mă reîntâlnesc aici cu canadianul ce-l întâlnisem și ieri, împreună cu un alt canadian, și aflu de la acesta din urmă că însoțitorul său a renunțat la pelerinaj, considerând că este prea greu. Când i-am întâlnit prima dată, din gesturile lui, și mie mi-a făcut impresia că acest drum este o povară prea
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
niciun pat ca să dorm. Si fiindcă nu am nici cort și nici sac de dormit, nu-mi rămâne altceva de făcut decât să mă resemnez și să rămân aici. La singurul bar și restaurant din sat apar și cei doi canadieni și cele două tinere franțuzoaice, lamentându-se că s-au săturat să respire aer fierbinte și că s-au copt de căldură. Le aprob tacit, căci și eu sunt la fel ca și ele. Mă cazez la hanul pentru pelerini
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
cel mai tare în toată viața lui aici la umbra Sfintei Fecioare. Seara ne strângem la masă și se discută aprins despre drumul de pelerinaj, dar nimic care să aibă de-a face cu credința, cu pelerinajul ca fapt religios. Canadianul mai tânăr este foarte volubil și spune că de multe ori s-a întrebat ce caută și cine l-a adus pe acest drum, pentru ca în același timp să-și facă planul de mers pentru a doua zi. Mă gândesc
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
și nici nu vreau să mă opresc, așa că voi ajunge în orașul Auch. Ultreya! Înainte de a cădea seara ajung la Auch și pe strada ce duce la catedrala sf. Maria am plăcuta surpriză de a-i reîntâlni pe cei doi canadieni, Elena și Iosif. Mă bucură mult reîntâlnirea cu ei și împreună căutăm găzduire la hanul parohial de lângă catedrală, pe strada Dessoles, nr 40. Aici ne deschide un tânăr seminarist, și iată-ne cazați la etajul 2 al unei clădiri
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]