767 matches
-
ultimul, botezați în religia romano-catolică. După grădiniță am fost dat la școala primară din Valea Mare (1922-1926) absolvind 4 clase primare sub conducerea lui Ivan V. Menciu, om cu înalte calități umane și naționale. În 1926-1928 am urmat școala de cantori la Luizi-Călugăra sub dir. pr. Dr. Iosif P. Pal, iar apoi, încă un an am urmat pregătirea pentru seminar la Bacău sub dir. Părintelui Iosif Tălmăcel. În 1929 am fost admis la Seminarul franciscan din Hălăucești, Roman și l-am
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
o problemă insolubilă. Prin urmare, veți fi de acord cu mine că amputarea tipicului și reducerea sa la punctele fundamentale se impuneau de la sine. Pe umerii mai firavi apăsa acum o triplă responsabilitate: aceea ce naș, de popă și de cantor. Două mi s-au părut verigile cele mai importante din cadrul acestei sacre operațiuni: lepădarea de Satan și acordarea numelui. Conform tradiției ecleziastice, întrebarea era adresată de trei ori. Am procedat ca atare. Te lepezi de Satan? Dobitocul a bătut cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
de stânjeni de pădure în «Coasta Lupoii» cf. procesului verbal de punere în posesie din 19 mai 1927 la nr top. 3407/ d/7. Consemnăm în continuare înscrisurile de mână făcute de-a lungul multelor decenii pe cărțile bisericești de către cantorii satului, uneori chiar de preoți. Unele din ele au fost extrase de cercetătorul prof. Valeriu Literat și publicate în lucrarea sa: «Două biserici din Țara Oltului» la Cluj în anul 1929, altele descifrate și extrase de preotul Scorobeț Liviu în
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Triodian. a. Fila 586. -În anul 1854 au ars Streza Cârțișoara ulița dela Curte în jos și în anul 1887 au ars toată Oprea Cârțișoara și Streza Cârțișoara dela Curte în sus totu. Dionisie Bucurenci.» b. Fila 113. - « Valere Schiopu cantor albisericii ortodoxe din Streza Cârțișoara din anul 1886 până în anul 1940.» 9. Mineiul lunii aprilie 1854. a. Fila 104. - «În ziua de 13 dechembrie călindarul nou 1904 s-au întâmplat în Budapesta, în dieta țării un scandal între Coșutiști și
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
neamuri, stingher și neajutorat, transilvăneanul și-a găsit mângâiere în primul rând în învățăturile bisericii. Acolo unde era lăcaș de rugăciune, fie și într-o casă acoperită cu paie, era și școală, preotul era și învățător, și dacă nu preotul, cantorul. Învățau și ei ce știau, cum puteau și pe cine puteau - luminiță de opaiț spiritual în codru întunecos, licurici în bezna nopții, dar cărărușă îndrumătoare pentru păstrarea limbii, a firii, a obiceiurilor bune și a tot ce alcătuiește fondul sufletesc
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
al XVIII-lea. Dintr-o corespondență dintre episcopul Transilvaniei Ghedeon Nichitici și Kir Protopopul Lazăr din 7 mai 1782 luăm cunoștință că «Înălțatul gubernium ne-a înștiințat că mărirea sa preasfințită au poruncit ca de acum înainte nici preot, nici cantor să fie care nu a învățat la școala normalicească și nu va arăta dela dascălul său atestat despre această învățătură. Pentru aceea, prin aceasta se înștiințează ca tuturor preoților și oamenilor din protopopiatul tău să faci de știre și nici
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
dă în folosință ca drept cancelarie comunală, adică un fel de primărie, cealaltă sală rămânând singurul spațiu rezervat învățământului, total necorespunzătoare, umedă, cu tavanul dintr-un rând de scânduri. Învățătorii care au funcționat la această școală la început au fost cantorii bisericești, menționăm dintre ei pe Tănase zis al lui Hont din Porumbacul de Jos, Gheorghe Stoica al lui Ghiță al Grecului, Ion Halmaghi al lui Bucur, Ion G. Vodă al Dinului, Candid I. Hălmaghi, Nicolae Budac, Matei Grovu, toți din
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
prin caligrafia impecabilă și acuratețe demonstrând o disciplină deosebită pentru acest sector de activitate și pentru etapa aceea. În anii primului război mondial în absența învățătorului Adrian Udriște plecat pe câmpul de luptă, catedra a fost ocupată de Pavel Popa, cantor la biserica satului. În anul 1896 statul ungar a înființat școală cu limba de predare exclusiv maghiară în casa din nemijlocita apropiere a ruinelor castelului Apaffy din grădina Imbrii, oferită de administratorul grofului Teleky pentru școlarizarea fiilor administratorului Boer Oliver
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
altfel, pleacă pe front, ceea ce duce la o stagnare îngrijorătoare a pregătirii copiilor. Numai în iarna anului 1914/1915, s-a ținut puțină școală, cu întreruperi, de către preotul paroh Victor Vulcan și apoi abia în iarna anului 1918/1919 de cantorul Pavel Popa. La 20 august 1919 când domnul învățător Udriște revine de pe front încărcat de glorie și decorații, învățământul școlar din Cărțișoara revine la normal și se desfășoară cu regularitate. În toamna anului 1924, urmare unificării administrative a celor două
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
a funcționat ca și la Oprea o școală confesională ortodoxă întemeiată și susținută până la 1905 de parohie când s-a înființat școala de stat ungurească. Iar la 1912 a luat ființă grădinița de copii. Până în anul 1878, dascăli au fost cantorii bisericii și diferiți fruntași ai obștei fără veleități și fără fără vreo pregătire pedagogică. După 1878 au apărut învățători cu atestate între care avem cunoștință de Pavel Monea, despre care am mai vorbit, Trandafir Dragomir, Dumitru Solomon, Moise Câlțea, Adrian
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de acționari în calitate de președinte al ei între anii 1905 - 1920. După el, în existența acestei bănci au mai fost aleși ca președinți locuitorii Matei Tarcea între anii 1920 - 1928 și Nicolae Oana din 1928 - 1945. Casieri au fost Ioan Șari cantor bisericesc, între anii 1905 - 1923, Dionisie Cânduleț 1923 - 1938 și Matei Morar din 1938 până în 1945. Contabili au fost preotul Victor Vulcan 1905 - 1923 și Petru Tarcea 1923 - 1945. Consiliul de conducere al băncii a fost constituit din preotul Pavel
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
vrednice fiice ale satului. Atunci în anul acela, în vacanța de vară, un grup de tineri entuziaști, fete și băieți au organizat o foarte frumoasă serbare sătească susținută de un cor de peste 40 de persoane, sub bagheta talentatului Pavel Popa cantor la biserica satului, au interpretat muzică populară talentații soliști Victor Budac, Ion Budac, Livia Cârțan, Lenuța Tutor și alții. S-au întrecut pe ei înșiși, membrii echipei de tineri fluierași, și a rupt podelele scenei improvizate, echipa de dansuri naționale
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
la Timișoara. Cealaltă, Cocuța, soția profesorului Octav Tcaciuc, divorțase și se afla la Bacău. Una dintre nepoate, Biluța Madolciu, a emigrat în Argentina, căsătorită cu industriașul Tălășescu. Doar ramura Stupcanilor din Probota a rămas pe loc. Nepotul lui popa Petrea, cantorul Petruț, avea doi frați, pe învățătorul Ion și pe Mișu, contabil. Feciorul lui Petruț, profesor, a fost directorul școlii din Probota iar fata lui Mișu, studentă la canto, a murit din păcate într-un accident. SOFIA STUPCANU Chiar dacă era mai
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
joc de naivitatea lui, căci, pentru nota zece, se lăsa mituit cu tartine, mulțumindu-le cu un glas profund. Ca să nu capete nota trei, un școlar parlamentă cu dânsul și, ca să fie mai sigur, îi fură stiloul. Scos din pepeni, cantorul a pus atunci mâna pe cureaua de la pantaloni și călări toate băncile, până în fundul clasei, de unde băiatul a țâșnit pe ușă. După Bejan, muzica a predat-o colonelul Popescu care, în materie de severitate, era opusul predecesorului său. Nimeni nu
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
stăpânirii habsburgice (1775-1918), accentul căzând pe situația ei în vremea mitropolitului Nectarie Cotlarciuc, din punct de vedere politic, socio-cultural și religios. Autorul abordează o multitudine de aspecte începând cu nașterea mitropolitului (19 februarie 1875), satul natal (Stulpicani) și părinții (Teodor, cantor bisericesc, și Ioana), studiile și școlile pe care le-a urmat (ciclul primar în satul natal, gimnaziul superior „greco-oriental cezaro crăiesc” din Suceava, facultățile de Teologie, Litere și Filosofie din cadrul Universității „Francesco-Iosephine” din Cernăuți, obținând titlurile științifice de licențiat
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
de-al Doilea Război Mondial, după cum istorisesc bătrânii satului și părintele Silviu Horga, parohul sfântului locaș care astăzi este înălțat exact pe locul fostei biserici pe lângă care a crescut viitorul mitropolit Nectarie și unde tatăl său, Teodor Cotlarciuc, a fost „cantor bisericesc”, așa cum se poate vedea din inscripția de pe crucea ce străjuiește mormântul acestuia, aflat în incinta bisericii. Despre un mitropolit care a părăsit această lume cu mai puțin de opt decenii în urmă se pot spune multe lucruri. Urmele pe
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
pe acest teritoriu s-au repatriat, astfel încât Biserica Catolică din sat este pustie, sătenii mărturisind că acum câțiva ani, când încă se oficiau messe aici, erau aproximativ zece catolici care participau la serviciul divin. Nicolae a fost unicul copil al cantorului bisericesc Teodor Cotlarciuc și al soției acestuia Ioana, văduvă după Ioan Cozan. Botezat a doua zi după naștere, probabil din cauza unei sănătăți șubrede, de către preotul Ioan Țurcanu, a luat numele de Nicolae și a avut ca nași pe „antistele (adică
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
tătuțu-tu a ajuns dascăl tu să-l întreci, să ajungi preot!» și dacă auzea că nu învață sau este indisciplinat mergea la liceu cu vărguța și și-l croia cât era de mare”. Teodor Cotlarciuc, care toată viața a fost cantor la biserica din sat, fiind numit inițial în funcția de cântăreț provizoriu la 30 septembrie 1846, s- a născut la 7 februarie 1825 și a murit pe data de 6 iulie 1902, fiind înmormântat la cimitirul „Sfânta Maria” („Adormirea Maicii
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
noastre strămoșești din epoca luptelor noastre naționale în jurul steagului Patriei, ridicat și desfășurat de căpetenia trinitară a acelor vremi de la plin sfârșit al veacului al XIX-lea: Dr. Iancu Flondor, Dr. George Popovici și Dr. Valeriu Braniște”. TEODOR COTLARCIUC FOST CANTOR BISERICESC NĂSC. 7 FEBR. 1825 MURIT 6 JULIE 1902. VEȘNICĂ POMENIRE ȘI RECUNOȘTINȚĂ DELA FIUL MITROPOLIT NECTARIE. „Pilduitor pentru orice student român, sărman și ridicat prin proprie hărnicie din năcăjita lume a satelor noastre, cu o sârguință de fier”, Nicolae
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
universitatea cernăuțeană, membru fondator și activ al Societății pentru cultura și literatura română în Bucovina, membru fondator, onorar, emerit și președinte al Societății studențești Academia Ortodoxă, membru fondator și sprijinitor al Societății Muzicale Armonia, membru onorar și activ al Societății cantorilor bisericești Lumina, al Societății muzicale Tudor Flondor, al Societății academice Dacia și al Centrului și Cercului studențesc Arboroasa, membru fondator al Societății Teatrul Național din Cernăuți, membru activ al Societății Școala Română din Suceava, al Societății Vladimir din Vatra Dornei
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
prezenți a săvârșit Sfânta Liturghie și a hirotezit în protoprezviter pe parohul local Oreste Bendevschi [...]. După Sfânta Liturghie, mitropolitul a ținut o cuvântare însuflețită, inițiind ridicarea unui locaș dumnezeiesc în comuna Stulpicani, apoi a săvârșit o panahidă la mormântul răposatului cantor bisericesc Teodor Cotlarciuc, tatăl Înalt Prea Sfinției Sale, și a miruit cu untdelemn sfințit în ograda bisericii numerosul popor, distribuind cu mâna proprie mii de cărticele cu rugăciuni [...]. După masă înaltul oaspete a inspectat administrațiile silvice de ocol și a făcut
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
Închisoare mi-a trezit mintea, mi-a oțelit puțin sufletul și m-a pus pe un drum bun. Nu știu ce s-ar fi Întâmplat dacă nu se Întâmpla lucrul acesta... Nu am regrete. Dar resentimente aveți? Nu, nu. Eu sunt și cantor la biserica greco-catolică. Eu de mic, de la vârsta de 12 ani, am fost trimis la seminarul greco-catolic la Oradea... și nu urăsc pe nimeni, și nu doresc rău nimănui. Mă revoltă nedreptatea, furturile care se Întâmplă În țara asta, și
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
lucra Securitatea! Și tot la Sibiu au fost și cei din grupul de la Muntele Mare, cu maiorul Dabija. Am stat În aceeași cameră cu Gheorghe Oprița 1. Faceți-i un portret lui Oprița! Avea cam 22 de ani și era cantor la biserică. Un suflet deosebit de cald, de bun... Când i-au prins, i-au ținut pe spate În zăpadă și nu mai avea unghii la degete, cum i-au degerat și i-au căzut. Era un om plin de viață
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
face rușine. *Ieri (5 septembrie) s-a comemorat un an de la moartea lui Mihail Sabin. Am mers și eu în cimitirul evreiesc, alături de Bălăiță, Genaru și Sporici. Ceea ce m-a impresionat (nu mai văzusem niciodată așa ceva) a fost slujba. Cîntecul cantorului exprima încordare și, în același timp, deschidea o zare senină. Gîtlejul îi era plin de consoane, dar, după ce depășea acest prim obstacol, glasul devenea foarte calm. Prima rugăciune (mulă) a fost ținută în ebraică. Același preot a oficiat și în
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
doi ani de niște iugoslavi, premiat în Italia și în alte cîteva țări. La realizarea lui au fost folosite scrisori și jurnale descoperite în cenușa și în pămîntul de sub temeliile barăcilor, plus benzi cu bocete evreiești (unul, cîntat de un cantor, era de-a dreptul sfîșietor prin imensa durere pe care o evoca). Lecturile alternau cu discursuri ale Führerului (aplaudate îndelung, frenetic), cu cîntece de petrecere cazone și marșuri, cu citate din însemnările medicului de lagăr (care vorbea de „hrană bună
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]