1,121 matches
-
râurilor Narew, Bugul Apusean, Vistula și San pe 28 septembrie, de multe ori întâlnind unitățile germane care înaintau pe celălalt mal. Apărătorii polonezi din Peninsula Hel au rezistat până pe 2 octombrie. Ultima unitate operativă poloneză, "Samodzielna Grupa Operacyjna "Polesie"", a capitulat după o luptă de 4 zile la Kock, lângă Lublin, pe 6 octombrie. Astfel s-a încheiat Campania poloneză din septembrie. Campania poloneză din septembrie a fost un exemplu al războiului total, care avea să se repete de nenumărate ori
Invadarea Poloniei (1939) () [Corola-website/Science/304828_a_306157]
-
fost cei care au remarcat primii, că otomanii au părăsit reduta Grivița 2. După acest moment a urmat o avalanșă de evenimente, care au culminat cu capitularea necondiționată a lui Osman Pașa în fața colonelului Mihail Cerchez. Gruparea otomană, care a capitulat în frunte cu Osman Pasa a mai numărat 10 generali, peste 130 de ofițeri superiori, 2.000 de ofițeri inferiori și aproximativ 40.000 de soldați. Au fost capturate peste 70 de tunuri și un mare număr de arme de
Războiul de Independență al României () [Corola-website/Science/318695_a_320024]
-
conspiratori mai sperau ca occidentalii să fie de acord cu o pace separată cu un guvern nenazist, cei mai mulți erau conștienți că le rămâne doar opțiunea capitularii necondiționate. Marea problemă care se punea era dacă guvernul nenazist ar fi reușit să capituleze mai înainte, sau după ce sovieticii ar fi ocupat Germania. Pe de altă parte, o bună parte a conspiratorilor a ajuns la concluzia că asasinarea lui Hitler nu ar fi ajutat la nimic altceva decât la salvarea onoarei conspiratorilor, a armatei
Wilhelm Canaris () [Corola-website/Science/301001_a_302330]
-
orașului. Generalul Rönne a încercat să evite o vărsare inutilă de sânge și i-a propus lui Daud pașa să predea cetatea. Propunerile sale au fost însă respinse. După două zile de lupte, la 13 iulie 1711, garnizoana turcească a capitulat, după ce, din cei 3 000 de oameni care o compuneau, 700 fuseseră uciși sau răniți. Pierderile armatei ruse, încursul acestei operațiuni, au fost estimate la 100 de morți și 300 de răniți. Cucerirea Brăilei a avut o însemnătate mare în
Campania de la Prut () [Corola-website/Science/326930_a_328259]
-
Kun declară război României și declanșează ostilitățile pe tot frontul românesc. Fără să mai aștepte consimțământul aliaților, armata română declanșează contraofensiva cu două divizii de infanterie și două de vânători de munte și după o învăluire, obligă divizia secuiască să capituleze privând armata ungară de unitatea ei de elită. Armata română își continuă înaintarea spre nord despresurând trupele cehoslovace încercuite de ucrainieni și trupele lui Bela Kun și împiedicând joncțiunea acestora. La 24 iulie 1919, armata română trece la ofensivă pe
Béla Kun () [Corola-website/Science/302685_a_304014]
-
românii au devenit aliații lor și, timp de 21 de zile, au luat prizonieri tot ce au întâlnit în cale până la București. Mai concret, regele și-a predat dușmanului întreaga armată, care a devenit captivă, datorită unui ordin nefericit. A capitulat necondiționat, fără un document parafat. Armistițiul legal, oficial, pe hârtie, s a semnat la Moscova, abia la 12 septembrie 1944. Pentru sutele de mii de nevinovați, oferiți pe tavă, care au murit în prizonierat, datorită unei erori monarhice, răspunde cineva
Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_407]
-
aliate din Creta au fost evacuate prin portul Heraklion, dar vasele de transport au fost atacate de bombardierele în picaj germane, care le-au provocat pierderi grele. Dintre cei 5.000 de apărători rămași la Sfakia, o mare parte au capitulat pe 1 iunie, dar unii dintre ei au reușit să se retragă în zonele înalte ale insulei și au continuat să ducă lupte de guerilă împotriva trupelor de ocupație. În timpul evacuării din Creta, amiralul Andrew Cunningham s-a opus sugestiilor
Teatrul de luptă din Orientul Mijlociu (al Doilea Război Mondial) () [Corola-website/Science/309717_a_311046]
-
Kenia au contraatacat. Pe 6 mai a fost eliberat orașul Addis Ababa. Haile Selassie reușise deja să intre în capitala sa încă de pe 5 mai. Pe 18 mai, ducele Amedeo de Aosta, guvernatorul general italian al Africii răsăritene italiene a capitulat la Amba Alagi. Câteva unități izolate italiene au continuat să lupte, dar pe 27 noiembrie s-a înregistrat capitularea ultimilor italieni. Aliații era foarte îngrijorați de existența relațiilor foarte strânse dintre Germania și Irac. La începutul deceniului al cincelea, regimul
Teatrul de luptă din Orientul Mijlociu (al Doilea Război Mondial) () [Corola-website/Science/309717_a_311046]
-
atacat din bazele din Palestina a lansat un atac pe trei direcții în regiunile controlate de francezii vichyiști. În ciuda unei apărări bine organizate, după ce atacului ințial i s-a adăugat ofensiva britanică a Iraqforce, care acționa din Damasc, francezii au capitulat. Ultima operațiune importantă din regiune a avut loc la scurtă vreme după ocuparea Siriei și Libanului. Uniunea Sovietică avea nevoie disperată de provizii pentru a rezista în lupta cu germanii. Aprovizionarea sovieticilor se făcea prin convoaie care ocoleau Norvegia și
Teatrul de luptă din Orientul Mijlociu (al Doilea Război Mondial) () [Corola-website/Science/309717_a_311046]
-
ca să-i salveze. Așa a ajuns să trădeze Cetatea, spunându-le turcilor pe unde să sape pentru a deschide zăgazurile de evacuare a apei care umplea marele șanț din jurul zidurilor de apărare. Si așa, la 27 august 1660, cetatea a capitulat. Începea era dominației turcești. Centrul de Informare Turistică-Cetatea Oradea a fost inaugurat la 11 noiembrie 2003, ca rezultat al proiectului „Renașterea unei legende” finanțat de Fundația Carpatică, Fundația Regele Baudouin și Fundația pentru Parteneriat în cadrul programului „Moștenire vie”. Centrul de
Cetatea Oradea () [Corola-website/Science/302627_a_303956]
-
nu are succes la Dendermonde, între Bruxelles și Gent. Această mică fortăreață reușește să țină piept francezilor. Prin urmare Turenne se retrage la începutul lunii august, trece prin Oudenaarde și se îndreaptă spre Lille. După 18 zile de asediu, Lille capitulează. În schimbul capitulării garnizoana spaniolă cere libera lor circulație, cerere ce este acceptată imediat de francezi. Acum Turenne se angajează în altă manevră: pe 12 septembrie cucerește Aalst rupând astfel liniile de legătură cu Gent și Bruxelles. A doua zi Mons
Războiul de Devoluțiune () [Corola-website/Science/329685_a_331014]
-
În schimbul capitulării garnizoana spaniolă cere libera lor circulație, cerere ce este acceptată imediat de francezi. Acum Turenne se angajează în altă manevră: pe 12 septembrie cucerește Aalst rupând astfel liniile de legătură cu Gent și Bruxelles. A doua zi Mons capitulează. Pe 13 septembrie 1667 campania din Flandra se încheie. Succesul rapid al francezilor în această campanie îi șochează pe englezi și îi îngrijorează pe olandezi. În Spania deja în iunie începuseră pregătirile pentru a trimite o forță militară în Flandra
Războiul de Devoluțiune () [Corola-website/Science/329685_a_331014]
-
decât să se apare cu armele, astfel încât foloasele acestei victorii au fost trase de Sfântul Imperiu Roman de Națiune Germană, nu de francezii învingători pe câmpul de luptă (de exemplu, orașele-cetăți Verona, Vicenza și Padova au dus tratative și au capitulat în fața lui Maximilian, nu a francezilor). În anul următor, Papa Iulius al II-lea, considerând că nu mai are nevoie de francezi în Italia, venețienii fiind deja înfrânți datorită acestora, începe o activă politică antifranceză. În acest sens se împacă
Liga din Cambrai () [Corola-website/Science/335631_a_336960]
-
armatei otomane era definitivă, iar Talaat a demisionat pe 14 octombrie 1918. Talaat Pașa a părăsit capitala otomană într-un submarin german pe 3 noiembrie 1918, plecând din portul Constantinopol cu destinația Berlin. O săptămână mai târziu Poarta Otomană a capitulat în fața Aliaților și a semnat Armistițiul de la Mudros. Opinia publică a fost șocată de plecarea lui Talaat Pașa, chiar dacă se cunoștea că el obișnuia să treacă cu vederea corupția miniștrilor proveniți din cadrul CUP. Talaat Pașa avea o reputație de om
Talaat Pașa () [Corola-website/Science/336649_a_337978]
-
gară și acordându-i o lungă audiență privată. L-a certat pe Goebbels pentru suportul său pentru linia socialistă, însă i-a oferit ocazia să șteargă cu buretele totul dacă acesta îl va accepta pe Hitler ca lider. Goebbels a capitulat complet, oferindu-i lui Hitler loialitatea totală pe care a menținut-o până la moartea sa. “Îl iubesc... S-a gândit la toate lucrurile” scria Goebbels. “O minte atât de strălucitoare poate fi liderul meu. Mă înclin în fața celui măreț, a
Joseph Goebbels () [Corola-website/Science/302287_a_303616]
-
pierderi foarte mari. a fost una dintre cele mai mari la care forțele terestre americane au participat în timpul acestui război, iar orașul a fost prima localitate de mari dimensiuni cucerită de aliați pe teritoriul Germaniei. Apărătorii germani ai orașului au capitulat în cele din urmă, dar rezistența lor dârză a dat peste cap planurile aliate pentru o înaintare rapidă în interiorul țării. În septembrie 1944, aliații occidentali ajunseseră la granițele vestice ale Germaniei, a căror apărare era asigurată de complexul defensiv al
Bătălia de la Aachen () [Corola-website/Science/336362_a_337691]
-
reacționat cu duritate la acest fapt - toți responsabilii naziști care au fugit din oraș au fost degradați și trimiși ca simpli soldați să lupte pe [[frontul de răsărit (al doilea război mondial)|frontul de răsărit. Von Schwerin era dispus să capituleze. Pe 13 septembrie însă, chiar înainte de trimită actul de capitulare pe care îl semnase, von Schwerin a primit ordinul să organizeze un contraatac și să străpungă liniile acestora la sud-vest de oraș. Generalul s-a conformat ordinelor primite și a
Bătălia de la Aachen () [Corola-website/Science/336362_a_337691]
-
numai la Cota 231 40 de morți și 35 de prizonieri. Divizia I de infanterie a reușit să cucerească toate zonele înalte din jurul orașului, în ciuda apărării și contraatacurilor germane. Pe 10 octombrie, generalul Huebner a cerut germanilor din Aachen să capituleze, amenințând distrugerea garnizoanei prin bombardamente intense. După ce comandantul german a refuzat cu hotărâre să capituleze, artileria americană a declanșat pe 11 octombrie un bombardament, lansând aproximativ 5.000 de proiectile, sau aproximativ 153 t de explozivi, asupra orașului. La rândul
Bătălia de la Aachen () [Corola-website/Science/336362_a_337691]
-
a reușit să cucerească toate zonele înalte din jurul orașului, în ciuda apărării și contraatacurilor germane. Pe 10 octombrie, generalul Huebner a cerut germanilor din Aachen să capituleze, amenințând distrugerea garnizoanei prin bombardamente intense. După ce comandantul german a refuzat cu hotărâre să capituleze, artileria americană a declanșat pe 11 octombrie un bombardament, lansând aproximativ 5.000 de proiectile, sau aproximativ 153 t de explozivi, asupra orașului. La rândul lor, bombardierele aliate au efectuat raiduri de bombardament asupra obiectivelor. În timpul luptelor, americanii au avut
Bătălia de la Aachen () [Corola-website/Science/336362_a_337691]
-
una de sprijin activ al asaltului. Pe 21 octombrie, soldații Regimentului al 26-lea de infanterie și ai batalionului de sprijin au reușit să cucerească zona centrală a orașului Aachen;. În aceeași zi, ultimele forțe germane din hotelul Quellenhof au capitulat, acesta fiind actul final al luptei pentru cucerirea orașului de către americani. În luptele Aachen, americanii și germanii au înregistrat pierderi foarte mari. În vreme ce primii au pierdut peste 5.000 de soldați morți, cei din urmă au pierdut peste 5.000
Bătălia de la Aachen () [Corola-website/Science/336362_a_337691]
-
1867 - d. 28 ianuarie 1965) a fost un ofițer francez care a îndeplinit funcții de comandă importante în timpul primei și celei de-a doua conflagrații mondiale. Weygand a luptat împotriva Germaniei Naziste în timpul invaziei din 1940, dar mai apoi a capitulat și a colaborat cu ocupanții ca parte a Regimului de la Vichy. Weygand s-a născut în Bruxelles. Nu se cunosc date despre părinții lui. Au existat supoziții că ar fi fost fiul nelegitim al împărătesei Carlota a Mexicului (cu generalul
Maxime Weygand () [Corola-website/Science/332401_a_333730]
-
Paolo Baglioni, Giulio și Paolo Orsini, și Oliverotto da Fermo, care au reluat campania lui Cesare în Romagna. Giovanni Sforza, primul soț al sorei lui Cesare, Lucrezia, a fost curând alungat din Pesaro; Pandolfo Malatesta a pierdut Rimini; Faenza a capitulat, tânărul ei conducător fiind înecat în râul Tibru la ordinul lui Cesare. În mai 1501 Cesare a fost numit Duce de Romagna. Angajat de către Florența, Cesare a adăugat ulterior orașul Piombino la pământurile sale. În timp ce "condottieri" săi au preluat comanda
Cesare Borgia () [Corola-website/Science/321728_a_323057]
-
în drum spre expediția din Egipt. Pentru a-i păcăli pe Cavaleri, Napoleon a cerut doar un port sigur pentru aprovizionarea navelor sale, după care a întors armele împotriva gazdelor lui odată aflat în siguranță în interiorul Vallettei. Marele Maestru a capitulat, iar Napoleon a intrat în Malta. În perioada 12-18 iunie 1798, Napoleon a locuit la în Valletta. A reformat administrația națională, înființând o Comisie Guvernamentală, a împărțit teritoriul în douăsprezece comune, a înființat o administrație a finanțelor publice, a eliminat
Malta () [Corola-website/Science/297134_a_298463]
-
și devotament, care va rămâne multă vreme celebru în istorie”. Unii istorici susțin că această decorație a făcut ca Marea Britanie să accepte pierderi disproporționate în apărarea Maltei, întrucât credibilitatea Imperiului Britanic ar fi avut de suferit dacă Malta ar fi capitulat, așa cum au făcut forțele britanice din Singapore. O reprezentare a lui Crucii lui George apare acum în colțul de la hampă în partea superioară a drapelului Maltei. Decorarea colectivă a rămas ceva unic până în aprilie 1999, când a devenit cel al
Malta () [Corola-website/Science/297134_a_298463]
-
Malta a devenit o țară fervent catolică, așa cum este astăzi. Este de remarcat faptul că funcția de a existat o perioadă foarte îndelungată pe insulă după înființarea sa în 1530: ultimul Inchizitor a părăsit insulele în 1798, după ce Cavalerii au capitulat în fața forțelor lui Napoleon Bonaparte. În timpul perioadei Republicii Venețiene, mai multe familii malteze au emigrat în Corfu. Urmașii lor reprezintă aproximativ două treimi din comunitatea de aproximativ 4.000 de catolici care trăiesc acum pe insulă. Sfinții protectori ai Maltei
Malta () [Corola-website/Science/297134_a_298463]