7,454 matches
-
au un cult al soldatului, ofițerului, luptătorului, au fost neplăcut impresionați că la noi un general paste capre și nu are pensie. I-au făcut pensie de 4000 de ilegalist, dar generalul nu prea avea încredere, așa că păștea în continuare caprele. Vezi că până la urmă binele e răsplătit, dar nu pe pământ, în ceruri, așa că generalul nu credea în umanitatea comuniștilor. Am povestit asta ca să pricepi că a ști, a previziona, a avea viziune nu este nicio fericire, că dacă știi
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
Era intervenția tatălui meu? După absolvire și dupa banchet am început să caut un loc de muncă. Am găsit un post de funcționar public la o primărie dintr-o comuna îndepărtată. Aici l-am cunoscut pe secretarul primăriei, dl.Cornel Capră. Dragoste la prima vedere. In ciuda diferenței de vârsta ne-am căsătorit. Nunta s-a organizat într-o duminică însorită din luna octombrie. Parinții și rudele noastre de toate gradele au fost prezenți.Pregătirile au fost pe măsura. Cornel provenea
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
văd pe Cornel-mire”.Cornel a zărit-o și a rămas perplex. Musafirii necunoscuți au plecat grăbiți. Mai târziu am primit o frumoasă carte poștală plină de urări de bine pentru tânăra noastra familie.Era semnată sugestiv: „Dolores Puișor,fostă doamna Capră”... Iși aduse aminte de definiția dată de Colette: Un soț este o ființă lîngă care te refugiezi cînd ai necazuri,pe care nu le-ai fi avut dacă nu l-ai fi luat de soț”... „Pentru-a treia oară, Soața
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
activitate neislamică, dar directorul, un teolog, reușise să-i convingă că Mahomed ținuse o pisicuță și că deci musulmanii pot îngriji animale dacă nu fac lucruri necurate cu ele, ba chiar aruncase în argumentație Arca lui Noe. în timpul războiului, bătrânele capre savante, socotitoare cu copita, donate de un circ, fuseseră mâncate de vecini. Ursul era acum deprimat, iar maimuțele - iste rice, în sensul uman, clinic al termenului. Tâmpit de câte explozii evitase, ursul avea botul în permanență însângerat pentru că și-l
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
ușor. Babă, singură, casă izolată, tablouri scumpe... Pont sigur. O fi, dar nu-mi miroase-a bine. Parcă ne invită. Dar nu la ceai. Ai îmbătrânit. Oricum nu bei ceai. M-am fript o dată, nu mă mai frig. Am stat capră, nu mai stau. Dar la soare, pe șezlong, prin Cuba - să zicem, Cuba este doar un exemplu dintre multe altele - vrei să stai? Vrei să-și fâlfâie damele rochiile de vară pe sub nasul tău? Vrei să le bagi mâna pe sub
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
mai auzea.Câinii stăteau În cozi privindu-l drept În ochii, ascultându-i cântecul și oftatul. Curând avea Sâmpetru să afle răspunsurile la toate nedumeririle lui.Căci Îl află pe Dumnezeu.I se Închină.Îi Încredință viața, sufletul.Slobozi oile, caprele și măgarii, le vorbi blând, lăsă stâna pustie.Vorbi cu fiecare dintre câini În parte, Îi Îmbrățișă, strângându-le grumazul, le Împărți și ultima bucată de pâine.Se despărțeau.Câinii au Înțeles ce se Întâmplă: se despărțeau.Câinii stau cu
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
bani, iar la cheltuieli 37552 de lei și 38 de bani, iar al drumurilor - 5000 de lei venit și 3805 lei cheltuieli. În comună erau totodată 193 de cai, 838 de boi, 784 de vaci, 4394 de oi, 70 de capre, 1038 de porci. Suprafața comunei era de 7398 fălci din care 4269 cultivabile, 1972 de fălci de pădure, restul ape și locuri neproductive. Structura culturilor: 538 de fălci grâu, 1540 de fălci porumb, 594 de fălci orz, 2 fălci hrișcă
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
specializare. Se creșteau bovine, ovine și porcine. Numărul taurinelor era de 687, al porcinelor de 17, iar al bovinelor de 881, la care se adăuga un număr mult mai mare al celor crescute în gospodăriile particulare, unde se mai creșteau capre, păsări, iepuri. Situația s-a îmbunătățit de la 1 iulie 1973, când s-a înființat A.I. între C.A.P. Lespezi și C.A.P. Vânători, specializată în creșterea bovinelor pentru lapte și carne. Asociația Intercooperatistă Lespezi a ajuns în următorii ani de la
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
de iarnă sunt așteptate și de maturi, dar mai ales de tineri și de copii. Startul sărbătorilor de iarnă se dădea în ziua de Sfântul Nicolae, când tinerii se întâlneau și începeau discuțiile pentru organizarea unor formații, mai ales a „caprei”. În zilele de Crăciun aveau loc hore, unde fetele intrau gratis, în schimb trebuiau să primească capra la Anul Nou. Dacă nu o primeau, la primele hore de după Sf. Vasile, erau scoase la joc de către băieții care organizau capra și
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
de iarnă se dădea în ziua de Sfântul Nicolae, când tinerii se întâlneau și începeau discuțiile pentru organizarea unor formații, mai ales a „caprei”. În zilele de Crăciun aveau loc hore, unde fetele intrau gratis, în schimb trebuiau să primească capra la Anul Nou. Dacă nu o primeau, la primele hore de după Sf. Vasile, erau scoase la joc de către băieții care organizau capra și jocul și „lasate în joc” pentru a fi făcute de râs în fața satului. Și acum se mai
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
a „caprei”. În zilele de Crăciun aveau loc hore, unde fetele intrau gratis, în schimb trebuiau să primească capra la Anul Nou. Dacă nu o primeau, la primele hore de după Sf. Vasile, erau scoase la joc de către băieții care organizau capra și jocul și „lasate în joc” pentru a fi făcute de râs în fața satului. Și acum se mai organizează formații de teatru popular, dar acelor hore la care participa tot satul, le-au luat locul discotecile doar pentru tineri. Pe
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
în ziua de Ajun și se termină în ziua Anului Nou, seara, la care participă în mod direct sau indirect tot satul. Sărbătoarea Anului Nou începe cu plugușorul copiilor, care altădată era tras de boi, continuând apoi cu uratul, colinda, capra, căprița, buhaiul, ursul, păpușile, Barbu Lautaru", Banda lui Jianu, sorcova. Cele mai vechi obiceiuri sunt plugușorul și buhaiul. Plugușorul are același conținut ca și în majoritatea localităților românești: „Mâine anul sennoiește Plugușorul se pornește Și începe a ura Pe la case
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
mască este o ființă cu însușiri sacre și mai cu seamă, având o eficiență deosebită pentru bunul mers al tuturor lucrurilor, pentru asigurarea sănătății, a bunei stări și a vegetației, sursa principală a vieții. Principalele jocuri cu măști sunt ursul, capra și căiuții. Ursul, specific Moldovei, se presupune a fi o rămășiță a unui străvechi cult al ursului. Cel care joacă rolul ursului se îmbracă cu o piele naturală de urs sau o blană sintetică. Jocul este lent, ca și ursul
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Pe fondul unui cântec din fluier sau clarinet, alături de urs, joacă și „urâții” sau mascații (moșnegi, babe), iar versurile sunt pline de haz. „... joacă, joacă măi Martine, Că-ți dau turte cu măsline Joacă, joacă tropotit Ca Frăsina la prășit ...” Capra - Asemeni altor jocuri cu măști și în jurul caprei, pe lângă măștile clasice (capra, ciobanul, doctorul, țiganul), există și măști mai puțin plăcute (hilizita, prostul), care prin strigăte, chiote și mișcări caraghioase stârnesc umorul și veselia. Flăcăii joacă stăpâna casei sau fetele
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
alături de urs, joacă și „urâții” sau mascații (moșnegi, babe), iar versurile sunt pline de haz. „... joacă, joacă măi Martine, Că-ți dau turte cu măsline Joacă, joacă tropotit Ca Frăsina la prășit ...” Capra - Asemeni altor jocuri cu măști și în jurul caprei, pe lângă măștile clasice (capra, ciobanul, doctorul, țiganul), există și măști mai puțin plăcute (hilizita, prostul), care prin strigăte, chiote și mișcări caraghioase stârnesc umorul și veselia. Flăcăii joacă stăpâna casei sau fetele, după muzica ce însoțește capra. La sfârșit sunt
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
urâții” sau mascații (moșnegi, babe), iar versurile sunt pline de haz. „... joacă, joacă măi Martine, Că-ți dau turte cu măsline Joacă, joacă tropotit Ca Frăsina la prășit ...” Capra - Asemeni altor jocuri cu măști și în jurul caprei, pe lângă măștile clasice (capra, ciobanul, doctorul, țiganul), există și măști mai puțin plăcute (hilizita, prostul), care prin strigăte, chiote și mișcări caraghioase stârnesc umorul și veselia. Flăcăii joacă stăpâna casei sau fetele, după muzica ce însoțește capra. La sfârșit sunt serviți cu vin și
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
măști și în jurul caprei, pe lângă măștile clasice (capra, ciobanul, doctorul, țiganul), există și măști mai puțin plăcute (hilizita, prostul), care prin strigăte, chiote și mișcări caraghioase stârnesc umorul și veselia. Flăcăii joacă stăpâna casei sau fetele, după muzica ce însoțește capra. La sfârșit sunt serviți cu vin și cozonac și li se dau bani. Cerbul, este specific satului Bursuc. Jocul se aseamănă cu cel al caprei, deosebirea fiind aceea că este mai frumos împodobit și jocul este mai alert. Capra cu
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
caraghioase stârnesc umorul și veselia. Flăcăii joacă stăpâna casei sau fetele, după muzica ce însoțește capra. La sfârșit sunt serviți cu vin și cozonac și li se dau bani. Cerbul, este specific satului Bursuc. Jocul se aseamănă cu cel al caprei, deosebirea fiind aceea că este mai frumos împodobit și jocul este mai alert. Capra cu roșiori (turcii) - Datorită originalității acestui obicei de Anul Nou, satul Heci este recunoscut pe plan regional și chiar național. Formația, însoțită de muzică, este formată
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
însoțește capra. La sfârșit sunt serviți cu vin și cozonac și li se dau bani. Cerbul, este specific satului Bursuc. Jocul se aseamănă cu cel al caprei, deosebirea fiind aceea că este mai frumos împodobit și jocul este mai alert. Capra cu roșiori (turcii) - Datorită originalității acestui obicei de Anul Nou, satul Heci este recunoscut pe plan regional și chiar național. Formația, însoțită de muzică, este formată din capră împodobită cu panglici și mărgele și 8-10 roșiori sau turci, îmbrăcați în
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
fiind aceea că este mai frumos împodobit și jocul este mai alert. Capra cu roșiori (turcii) - Datorită originalității acestui obicei de Anul Nou, satul Heci este recunoscut pe plan regional și chiar național. Formația, însoțită de muzică, este formată din capră împodobită cu panglici și mărgele și 8-10 roșiori sau turci, îmbrăcați în fuste largi de catifea rosie, ițari, încinși cu burnețe și împodobiți la gât cu mărgele de toate culorile. Pe cap, poartă un chipiu roșu cu pană de păun
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
care le bat după o melodie cântată de fanfară (muzica). În partea a doua a reprezentației din curtea gospodarului, turcii dansează cu gazda și alte fete din sat. La sfârșit, muzica mai cântă o melodie alertă pentru alaiul care însoțește capra și roșiorii format din căldărari, babă, moșneag, drac. Obiceiul este ca această formație să înceapă reprezentațiile în Ajunul Anului Nou, pe la ora 12, de la preotul satului, după care merge în centrul comunei unde ură autoritățile locale, umblă prin satul Heci
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
alături și la muncă și la distracții. Tot la școală, locuitorii Dumbravei se întâlneau la șezători, unde se spuneau snoave, ghicitori, povești și, în același obiceiuri de Anul Nou, foarte vechi. Un obicei, nemaiîntâlnit în alte sate ale comunei este Capra cu căiuți, instruită de Costel Minciună. Budenii au avut o echipă de dansuri populare, care interpretau Baraboiul, Coasa, Pădurețul, Sârba, Trilișești. Au existat și ateliere de cusut, împletit, unde se organizau și sezători. Directorii Căminului Cultural Buda au fost Gheorghe
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Ciorângă - contrabas, Gheorghe Bolobiță - toboșar, Mihai Slătineanu - clarinet, Dumitru Ungureanu - trompetă și clarinet și de rapsodul popular Dumitru Slătineanu la dobă. Fanfara cânta la hore și la nunți, nu numai la Heci, ci și prin împrejurimi. De Anul Nou, însoțea Capra cu roșiori. La horele și nunțile din sat mai cântau și cei din Slobozia sau fanfara lui Radu Moisa. Când vremea era nefavorabilă, petrecerea se desfășura în Casa de joc. Horele de la Paște aveau loc pe spațiul larg din fața casei
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Dumitru Slătineanu, ultimul fiind invitat și la Radio Iași. Grupul vocal condus de învățătoarea Maria Turicof a reprezentat satul mai ales la concursul cultural Cântarea României. Directorul căminului cultural, Vasile Spataru (1982 -2003), a participat cu formația de teatru folcloric Capra cu roșiori și cu Urătura cu felinar la festivalul folcloric de la Sighetu Marmației și Durău, în cadrul schimbului intercultural; la festivalul Colinda țării pentru minerii Văii Jiului de la Petroșani; la Iași, cu ocazia unor emisiuni televizate; în cadrul festivalului național Cântarea României
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
să zâmbească, însă, în același timp, el dă glas unei meditații grave asupra războiului: "...dincoace, lângă front, întorși cu mii de ani îndărăt, trăiau sub pământ ca troglodiții peșterilor străbune, ardeau noaptea opaiț și se hrăneau numai cu carne de capră, așteptând ca omenirea să descopere agricultura; iar puțin mai jos, spre animalitate, alți semeni de-ai noștri se pândeau în clipa asta unii pe alții din întunericul unei vizuini hidoase, gata să sară la cel dintâi semn, să se ucidă
G. Topîrceanu, memorialist by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8790_a_10115]