8,551 matches
-
mult visez că Roland e pe-aici... (Epopee) Elisafta, sora lui Crai (Elisafta) Și mișcat-ai țărâna, Și acum știi ce dulce-i Glia României, Dulce ca o azimă dospită în miere, Turta din miere și fiere a tatălui nostru Carele ești în ceruri, Bălcescu. (La moartea lui Paul Popescu) Abundă referințele livrești, poetul mărtu-risindu-și astfel afinitățile: Amețit sufletul de atâta slavă Să se legene ca rimbaldesca navă. (Protocol) Ca Prince Henry am stat (Duo) Intonînd hölderlianul acord... (Dintr-o iarnă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
morți și de vii. Diviziunea armonioasă a suprafeței picturale în cerul duhurilor și câmpul pământului nu înseamnă doar o percepere fizică a lumii, ci și una metafizică, în care albastrul este cutreierat deopotrivă de duhurile celor duși și de un car cu boi, purtându-și iluzoriu stăpânii prin vămile văzduhului. Regăsim în același plan motivul european și românesc al îndrăgostiților strigoi, colorați pe pânză de-a dreptul din baladă. Dincoace, pe pământ, în jurul mesei praznicare, scunde, moldovenești, s-a adunat familia
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
mi-a răspuns, mergeți și vedeți ce-i cu el că eu nu m-am apropiat, îmi era frică și nu l-am cunoscut. Sava își luă frații, pe Costachi, Dumitru, pe Petrache și pe Toader, a înjugat boii la car și cu felinarele au plecat să vadă ce este. Aici l-au găsit pe fratele lor, zvârcolindu-se într-o baltă de sânge. L-au așezat în car și l-au dus la cel mai apropiat spital la Schinetea. Aici
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
pe Costachi, Dumitru, pe Petrache și pe Toader, a înjugat boii la car și cu felinarele au plecat să vadă ce este. Aici l-au găsit pe fratele lor, zvârcolindu-se într-o baltă de sânge. L-au așezat în car și l-au dus la cel mai apropiat spital la Schinetea. Aici, după vreo două ceasuri, Ciolac a murit, că pierduse mult sânge. Toader Rotaru Călina este râul ce străjuiește de veacuri pădurea Carpilor și când plouă mai mult râul
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
bate Toader Rotaru. Celelate două pușlamale, Dumitru și Costache Cristescu, fratele mai mare a lui Ghiță, i-au și pus gând rău lui Toader. L-au pândit până într-o zi, când Toader se afla la ogor și dormea în car. Ucigașii s-au năpustit cu topoarele și i-au tăiat capul lui Toader, care era tânăr, voinic și frumos. Nu mică le-a fost spaima ucigașilor când l-au văzut pe Toader zvârcolindu-se și ridicându-se din car luându
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
în car. Ucigașii s-au năpustit cu topoarele și i-au tăiat capul lui Toader, care era tânăr, voinic și frumos. Nu mică le-a fost spaima ucigașilor când l-au văzut pe Toader zvârcolindu-se și ridicându-se din car luându-se după ucigași, așa fără cap. Criminalii au fugit și au stat ascunși o vreme până când s-a mai liniștit lumea. Tot în acest timp femeia și-a îngropat mortul, bocindu l ca orice soție cu copii: Of, Tudorică
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
avut trei băieți și două fete. A construit două poduri din bârne și pământ. Costache Cristescu avea stâna de oi pe aproape. Aici se întâlnea uneori Dumitru cu Costache Cristescu. Într-o zi, pe la prânz, Dumitru s-a întors cu carul de la câmp. În timp ce dejuga boii, i-a întrebat pe copii ce au mai făcut, ce au mai văzut? Lucache, fiul cel mai mare al lui Dumitru și al Agripinei, i-a spus că a văzut niște oameni la stână. Abia
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
pentru că prin față trece ulița mare, azi șoseaua județeană. Iar peste drum se află casa lui Toader, fiul cel mare a lui Petrache Cioabă. Cioabă avea doi boi mari ca din povești. Când a venit Colectivul i-a luat boii, carul, plugul, grapa și tot ce le era de trebuință la C.A.P., bineînțeles că și pământul i-a fost luat la colectiv. În urma deposedărilor, Petrache Cioabă s-a consumat psihic și s-a îmbolnăvit, mai întâi i-o murit baba
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
satului, se făcea aria, locul unde toți oameni își cărau snopii de grâu și-i clădeau în cirezi, unele mai mari, altele mai mici, după cât grâu aveau de treierat. Când începea a se lăsa seara, pe deal se auzea scârțâitul carelor încărcate cu povara snopilor aurii de grâu. Până noaptea târziu se auzeau strigăte la boi și pocnituri din bici. Abia spre miezul nopții se mai linișteau gospodarii pentru a o putea lua de la început a doua zi de dimineață. După ce
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
i-a umilit luându-le toate bunurile adunate de generații întregi. Pe unii ucigându-i în bătaie, pe alții întemnițându-i pe viață. Prin urmare, motorul cu aburi și batoza au fost luate la colectiv. Boii, vacile, caii, oile, caprele, carul, grapa, plugul, toate au fost luate la colectiv. Și pământurile au fost luate la colectiv. Așa se face că, o dată cu deposedarea țăranului de toată agoniseala de ani și ani, m-a deposedat și pe mine, ca și pe alții ca
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
a deposedat și pe mine, ca și pe alții ca mine, de cele mai frumoase amintiri, încorporând în sufletele multora tristețea, ura și disprețul. Parcă mai ieri au fost acele clipe fericite când ne întorceam seara de la câmp în vârful carului ce se legăna alene tras de două văcuțe, una porumbă pe care o chema Dumana, ce era înjugată în partea de către om, iar pe cealaltă o chema Florica și era înjugată în partea dreaptă, adică în brazdă. Pe Florica o
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
în care se decidea pe unde va trece drumul este aceea de a respecta traseele statornice pe care le urmează vitele instinctiv atunci când merg în cireadă. Construirea drumurilor devine o prioritate pentru săteni în momentul în care transportă recoltele cu carul și trec la tehnica de împietruire și săpare a șanțurilor marginale (Stahl, 1998, vol. I, pp. 292-295). 2.3.3.2. Munții, pădurea și poienile Inițial, munții și masivele forestiere nu aparțineau unui sat anume. Stahl (1998, vol. I, p.
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
operare ce include cel puțin razele teritoriale de operare ale cooperativelor de credit afiliate. Ca și la cooperativele de credit, capitalul social al unei case centrale este variabil, fiind alcătuit din părți sociale de valoare egală. Dreptul la vot în carul cooperativelor se bazează pe principiul "un om, un vot" în timp ce la Casa Centrală cooperativele votează în funcție de numărul membrilor cooperatori. Casa centrală coordonează activitatea cooperativelor de credit afiliate, având atribuții de reprezentare, control și supraveghere, îndeplinind totodată și funcția bancară pentru
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
politică suntem pierduți. Adică ne împungem ca berbecii unii pe alții. Un mare om politic e un om care are har. El face posibilă existența comună a oamenilor prin spiritul lui de organizator și legiuitor. Partidele politice sunt cai la carul de aur al istoriei românilor; când devin gloabe, poporul român le trimite la abator. Poporul român, din punct de vedere politic, e greu de glorie. Păi dacă îi adunăm pe toți miniștrii români de la 1900 la 1918, noi am fi
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
norme pentru o cetate ca cea modernă. Când Ion Mihalache a creat Partidul Țărănesc și a vrut să organizeze cetatea pe interesele rurale, i s-a obiectat că „domnul și doamna Mihalache vor ajunge la Câmpulung într-o săptămână cu carul cu boi...“ SCRISUL E foarte greu, când ai responsabilitatea a ceea ce faci, să te pui pe scris, fiindcă scrisul te definitivează, în sensul că te arată fără posibilitate de ieșire. SFÂNTUL Sfântul are forța de coeziune a pietrei. Un sfânt
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
mulgă vaca cu cască militară pe cap. Eu nu sunt orgolios deloc. Dar dacă cineva mă calcă pe nojițe, mi-aduc aminte ce-am fost. Toată viața am dorit să ajung în clanul conducător, pentru a face oamenilor binele cu carul... Treisprezece ani de închisoare... Aveam doar o hăinuță de pușcăriaș. Ne dădeau o zeamă chioară și mămăligă friptă. M-au bătut... M-au arestat acasă. Nici nu țin minte anul... Când m-au anchetat am leșinat din bătaie. Iacătă că
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
În aval. Grea durere pentru cei rămași. O mamă Încă tânără ce-și striga cu disperare pierderea suferită, un bărbat Înnebunit de durere că nu și-a putut salva fetele de la Înec, văzându le cum erau Înghițite de ape. În urma carului funerar o femeie gârbovită de ani și de neajunsuri, bunica fetelor, vărsa lacrimi amare pentru nenorocirea lor. Nimeni nu va ști vreodată dacă pe cei doi soți i-a ajuns un greu blestem, rostit de mama În vârstă când a
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
secretă, atât de discretă, încât am trăit fără ispite, fără căinți, lăsate în margini de dorinți. Ritual așezat într-o altă lume a credinței mele. Aproape de cer am strâns amintiri inelate; în al doilea joc din loc în loc schimbate, din carul de carne în cel de foc. Uneori întârziem să intrăm în moarte, nu se știe de ce, poate de teamă, nu prea avem ce să mai spunem sub clopotul greu de aramă. Stare în timpuri căzute simultan peste noi în salt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
crinolină mai pot visa, purtată de bunica mea. Natura s-a supărat pe noi, oriunde ne-am roti privirea dincolo de ocean, în Alaska și în Japonia surpată în dezastre și-a pierdut firea. Parcă Sfântul Ilie nu mai trece în carul lui de foc să-i apere pe cei nevinovați, deschizând cerurile celor fără noroc. Bunica închidea fereastra și se-nchina și parcă ne apăra sfântul proroc! S-a înălțat la ceruri tras de caii de iarnă în drumul lui anotimpuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
Am mai urcat, până am ajuns în fața lui. Atunci el mi-a luat mâinile și mi le-a împreunat ca pentru rugăciune, și-a împreunat și el mâinile, ținându mi în același timp și mâinile mele și a început: Tatăl nostru carele ești în ceruri sfințească-se numele Tău! Vie împărăția Ta, fie Voia Ta! Precum în cer, așa și pe pământ. Pâinea noastră cea spre ființă dă-ne-o nouă astăzi! Și ne iartă nouă greșalele noastre, precum și noi iertăm greșiților
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
rele, stricăciuni si belele. În extremitatea sudică a orașului, s-a înfiripat, tot ca urmare a unei saturații demografice, Podul Vadului care și-a luat numele de la vadul prin care trecea odinioară râul Prahova, olăcarii, surugii, chirigii, chervanele, căruțele și carele, negustorii și călătorii dar mai ales localnicii, spre Câmpina, Ploiești și Bucuresti, peste care s-a aruncat si podul cu pricina. Între Gura Beliei, la nord si Breaza de Sus, la sud, pe șesul neted, căruia localnicii iau spus Câmpul
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
ei, mașina! Asta contează! Iar omul șomează! La noi, slavă... (era să zic „domnului”), este de treabă și pentru duminică, și tot nu se mai termină! La noi omul e pe primul loc, după aia mașina, că n-o să punem carul înaintea boilor! Cum, cine-s boii? Nu înțeleg ce vrei să spui, bă, tovarășe! Uite, mă luai cu vorba, ca nea Mărin cu zaibărul, și așa stă producția! Și dacă stă producția, stă planu’, stagnează exportul și iar ne iau
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
riei pierdute În lumea p?durii, a basmului, „ce zilele-mi copile ?i albe le-a ?esut": „ Trecut au anii că nori lungi pe ?esuri ?i niciodat? n-or s? vie iar?, ??ci nu m?-ncânt? azi cum m? mi? car? Pove?ți ?i doine, ghicitori eresuri Ce fruntea mi de copil o-nseninar?, Abia-n?elese, pline de n?elesuri ". (Trecut-au anii...) Identificat? cu lumea mitic? a p?durii, copil? ria este În termenii existen?ialismului modern, aceea?i „lume
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
mi-e de neatîrnare. Da s-alege praful de cultura noastră, ne asimilează cît ai zice "cruce-n sîn" o completează Amonaraso), Osiris cîștigă bătălia ("Domnișoarelor, Doamnelor și Domnilor, v-am mai spus eu că trebuie să pui boii înaintea carului" proclamă el în discursul triumfal; cîștigă o bătălie dar nu cîștigă războiul; pînă la urmă este închis într-un cufăr ("Dar deschideți lada, vreți să mă-năbuș? Asta e o lovitură de stat!"; tirania e înlăturată, imperiul e salvat (și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
amintește în versurile sale de un alt domnitor pământean,benefic pentru oraș: „Jos în vale pe Bârlad/Lânga-al Docolinei vad,/ Nemerit au,poposit-au/Zece care mocănești,/Cu boi albi,falcienești.../... Ale cui sînt cele cară/Incărcate cu povară?/ Sînt carele Pătrului/Din plaiul Hîrlaului,/Pătru Majă,moldovean,/Frate vitreg cu Bogdan/Și feciorul lui Ștefan...”. Orașul Bârlad a cunoscut în cei 830 de ani de atestare documentara perioade de glorie: Cnezat, Capitala Moldovei, Capitala Țării de Jos; Capitala Județului Tutova
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]