517 matches
-
informațional - operaționale, realizabilă În sens convergent, divergent; imaginația În calitate de proces de cunoaștere logică, specializat În (re)producerea noului prin (re)combinarea informațiilor dobândite anterior, aptitudinile speciale, În calitate de „vectori” ai acțiunii eficiente, regulatori În anumite domenii de activitate; atitudinile (afective, motivaționale, caracteriale), În calitate de „vectori” ai acțiunii eficiente, autoreglatori În orice domeniu de activitate. Privite din perspectiva funcționalității lor creative, toate elementele sistemului psihic uman pot evolua ca Însușiri generale ale personalității creatoare implicate de-a lungul Întregului proces de creație. c) Funcția
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
aptitudine generală care contribuie la formarea capacităților și adaptarea cognitivă a individului În situații noi, atunci ne dăm seama că posibilitățile de gândire ocupă locul central În această capacitate complexă, influențate de alte funcții psihice. Factorii motivaționali, aptitudinali, temperamentali și caracteriali prezintă, de asemenea, o importanță deosebită În procesul de creație. Motivația (mobilurile și stimulii) pot fi un imbold de dinamizare a creativității. Factorii aptitudinali dinamizează creativitatea prin spiritul de inventivitate, pasiunea pentru noutate și capacitate combinatorică a ideilor convergente și
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
fi un imbold de dinamizare a creativității. Factorii aptitudinali dinamizează creativitatea prin spiritul de inventivitate, pasiunea pentru noutate și capacitate combinatorică a ideilor convergente și chiar divergente conducând la nivele ridicate de performanță În procesul de creație. Factorii temperamentali și caracteriali au, de asemenea, o influență deosebită În dezvoltarea creativității. Predispozițiile și capacitățile creative nu sunt suficiente pentru ca cineva să devină inventator sau creator de artă. Pentru aceasta este nevoie să existe o motivație, o George-Ștefan COMAN 31 dorință, o aspirație
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
ideatică și practică. Mulți psihologi afirmă că la naștere copilul posedă doar o anumita potențialitate creativă. Ulterior, În procesul educației și activității, al rezolvării unor probleme ridicate de viață, sporește potențialitatea menționată, desigur, În funcție de dezvoltarea și manifestarea factorilor intelectuali, aptitudinali, caracteriali și de mediu, dezvoltându-se alte niveluri ale creativității - cum sunt originalitatea și inventivitatea. Pentru a asigura progresul uman și bunăstarea materială și spirituală a oamenilor este nevoie de multă creativitate, de depistarea, stimularea și de finalizarea ei În inventivitate
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
ideatică și practică. Mulți psihologi afirmă că la naștere copilul posedă doar o anumita potențialitate creativă. Ulterior, În procesul educației și activității, al rezolvării unor probleme ridicate de viață, sporește potențialitatea menționată, desigur, În funcție de dezvoltarea și manifestarea factorilor intelectuali, aptitudinali, caracteriali și de mediu, dezvoltându-se alte niveluri ale creativității - cum sunt originalitatea și inventivitatea. Pentru a asigura progresul uman și bunăstarea materială și spirituală a oamenilor este nevoie de multă creativitate, de depistarea, stimularea și de finalizarea ei În inventivitate
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
și sensitivitate (sensibilitate) a scoarței cerebrale (și a sistemului nervos În general). Ulterior, În procesul educației și activității, al rezolvării unor probleme ridicate de viață, sporește potențialitatea menționată (flexibilitatea, fluența, expresivitatea, sensitivitatea) desigur, În funcție de dezvoltarea și manifestarea factorilor intelectuali, aptitudinali, caracteriali și de mediu, dezvoltându-se alte niveluri ale creativității - cum sunt originalitatea și inventivitatea. Pentru a asigura progresul uman și bunăstarea materială și spirituală a oamenilor, este nevoie de multă creativitate, de depistarea, stimularea și de finalizarea ei În inventivitate
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
și sensitivitate (sensibilitate) a scoarței cerebrale (și a sistemului nervos În general). Ulterior, În procesul educației și activității, al rezolvării unor probleme ridicate de viață, sporește potențialitatea menționată (flexibilitatea, fluența, expresivitatea, sensitivitatea) desigur, În funcție de dezvoltarea și manifestarea factorilor intelectuali, aptitudinali, caracteriali și de mediu, dezvoltându-se alte niveluri ale creativității - cum sunt originalitatea și inventivitatea. Pentru a asigura progresul uman și bunăstarea materială și spirituală a oamenilor, este nevoie de multă creativitate, de depistarea, stimularea și de finalizarea ei În inventivitate
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
celor care învață prin comportamentele și atitudinile sale, prin empatia și relațiile sale cu aceștia. Ipotetic cel mai mult ar conta anumite aptitudini cognitive și profesional-didactice ale profesorului, competențele acestuia și o serie de caracteristici intelectuale, afectiv motivaționale, comportamentale și caracteriale cum ar fi: inteligența, capacitatea comunicativă, motivația profesional-didactică, atitudinile și autoritatea profesorului în clasă, modul de relaționare cu elevii, empatia, capacitatea de imaginație creatoare și spiritul de dreptate, expectanțele înalte, respectul și interesul pentru elevi. Nu se poate vorbi despre
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
În această construcție există etape critice, manifestate prin puternice contradicții interne. O astfel de etapă critică, poate cea mai semnificativă, se constată la vârsta școlară mare. În adolescență se produce un salt în integrarea funcțiilor cognitive, afective, motivaționale, volitive și caracteriale. Se desfășoară, așa cum observă Rousselet (1969) și alți autori, un intens proces de autoanaliză și autoevaluare, de raportare la un ideal de viață și de integrare socială. Precumpănitor în această etapă este, cum subliniază și Erikson (1959), sentimentul identității, mai
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
cooperare determinată de relații preferențiale motivate multilateral și variat, de la formele cele mai simple de manifestare ale vieții afective - ca simpatie, până la cele ale cunoașterii profunde, indivizii malformați se pot desfășura la nivelul maxim al potențialității psihologice și se perfecționează caracterial sub influența unei asemenea atmosfere. Este desigur dificil și pretențios ca în colectivele în care există asemenea indivizi să nu predomine o atmosferă repulsivă în care individul malformat se complexează, se ermetizează și întreaga sa capacitate psihologică se orientează spre
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
mai ales în cazul copiilor abandonați încă de la naștere, dar și din pricina calității mediului familial (neînțelegeri între părinți, atitudinea autoritară sau de indiferență a părinților, părinți alcoolici etc.). Carențele afective determină efecte, uneori ireversibile, în sfera afectivă, morală, comportamentală și caracterială, manifestate prin apatie, neangajare în activitățile ludice și școlare, reținere față de persoanele adulte, insecuritate afectivă și psihică, reducerea capacității de adaptare socială etc. Ca o reacție compensatorie, copilul adoptă un atașament exagerat față de anumite persoane adulte din jur, considerând că
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
comun: obținerea unui avantaj pentru subiect. Prin ce se deosebesc? Simularea înseamnă să arăți, să exprimi ceea ce în mod real NU este. Într-o împrejurare, „arăți generozitate când, de fapt, ești zgârcit”; „dovedești“ altruism când, de fapt, ești, ca dominantă caracterială, mai degrabă egoist. Desigur, jocul acesta de rol nu îl faci, nu te prefaci, decât atunci când este avantajos. Disimularea presupune să ascunzi Într-un fel, simularea este creație, iar disimularea este negație. o trăsătură negativă îcondamnabilă pentru ceilalțiă, să maschezi
Caleidoscop by P.D. Bâlbă () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93254]
-
ale elevilor, în măsura în care se vor materializa în schimbări ce survin în conștiința și conduita acestora, prin formarea unor noi deprinderi intelectuale și structuri cognitive, a unor noi convingeri și sentimente, aptitudini și atitudini, capacități și comportamente, calități personale și trăsături caracteriale”... Folosirea oricărei metode de învățământ poate avea și efecte morale. Astfel, povestirea poate influența conștiința și conduita morală prin conținutul și semnificația sugestivă a faptelor și raporturilor umane pe care le înfatișează, prin metodele ce le conturează. În educarea moralității
Rezolvarea conflictelor dintre şcolarii mici by MARIA COVĂSNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91762_a_93523]
-
Motivațiile învățării apar ca urmare a unui proces educativ de durată. Performanțele școlare sunt dependente nu numai pe capacitatea intelectuală a copilului, ci și de unele trăsături de personalitate cum ar fi cele care aparțin sferei afective, volitive, motivaționale sau caracteriale. Prin urmare, învățătorul trebuie să cunoască nu numai aptitudinile, temperamentul, caracterul sau alte trăsături de personalitate ale elevilor, ci și motivele pentru care ei învață sau nu învață. Învățătorului îi revine sarcina de a stimula declanșarea dorinței de învățare și
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
umane ce rezonează consensual cu valorile etice este caracterul. Acceptată ca atare, această realitate atenționează managementul afacerii asupra faptului că efectele pozitive ale codurilor nu apar îndată ce acestea au fost elaborate și făcute publice. Forța caracterului este cumulativă și profilul caracterial este mai ușor de păstrat decât de schimbat. În plus, în operaționalizarea infrastructurii etice, managementul organizației trebuie să admită și alte aserțiuni: * Etica nu este un subiect care poate fi delegat. * Un cod etic nu devine forță și avantaj competitiv
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
consolideze propriul Eu. Oglindirea cea mai elocventă a teoriei psihanalitice în pedagogie o oferă ansamblul relațiilor profesor-elev. Eficacitatea activității educative desfășurată de către profesor pare a fi determinată de caracterul și intensitatea activității prin care elevii se simt legați afectiv-emoțional și caracterial de propriul lor educator. Demersul instructiv-educativ al profesorului cu proprii săi elevi trebuie să aibă un caracter directiv pentru a putea contribui la continuarea demersului de cristalizare a ,,supraeului” la elevi, absența spiritului autoritar al educatorului provocând elevilor un sentiment
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
reformelor sociale înregistrate la cumpăna secolului XX cu secolul XXI și în perspectiva actualului mileniu. Educația pentru tehnologie și progres are ca obiectiv esențial formarea și cultivarea unor atitudini generale și speciale, dar și cristalizarea unor atitudini afective, motivaționale și caracteriale, aferente liniei de aplicare socială a tehnologiilor de ,,vârf” în condiții economice, politice și culturale, specifice modelului societății postindustriale de tip informațional. Educația mediatică urmărește formarea și cultivarea abilității de valorificare culturală a informației furnizată de presă, radio, televiziuni, în
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
sau mai puțin, prieten, evocările sînt pline de amănunte și fapte care altfel ar fi căzut în noaptea uitării, pierdute pentru totdeauna. Între cele mai reușite portrete, pline de admirație, nostalgie, colorat afectiv, dar nu lipsit de exactitate psihologică și caracterială, este al lui Nicolae Iorga, căruia i-a fost apropiat. Merită redată o scurtă întîmplare care îl definește pe marele savant: "De o rară corectitudine, nu acorda banului nici o importanță, ignorîndu-i justa valoare. Idealismul lui era autentic și la baza
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
și un „mai ales”! -, o absolut inovatoare, revoluționară perspectivă asupra unui personaj literar complex, aflat În „criză” existențială și morală, o inovație tipologică uriașă care aliază pentru prima oară În istoria romanului modern pulsiunile „negative” cu cele „pozitive” În „cutia caracterială a unui singur individ”, distrugând pentru totdeauna acel „maniheism tipologic” ce făcuse carieră amplă Începând din medievalitate - și care face și azi, În nu puțin opuri epice ce apar mai peste tot! - și propunând acel „personaj amoral”, de fapt insul
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
mele fizice, aș fi vomat. Trăind cu atâta intensitate nu o performanță genială, nouă, absolut nouă, tipologică, În istoria romanului, ci „crezând” a-i substitui figurii ofițerului rus, dezordonat, generos și naiv până la imbecilitate, „schița viitoare de reflexivitate morală și caracterială” a prietenului meu. „Iluzia” a fost atât de „prezentă” și de șocantă, Încât, apărându-mă pe mine, dar și pe el, am dat-o iute la o parte. La o analiză mai atentă, ea poate fi explicată printr-o sinteză
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
de preoți și comercianți de țară, dar mai ales contradicția venea dintr-o flagrantă opoziție a două caractere morale, temperamentale: Matei - un tipic sceptic, eu - un tip dogmatic, în sensul pe care-l dădeau vechii greci acestor două apelative, atribute caracteriale ce defineau la ei tot atâtea școli de gândire, poziții fundamentale față de marile concepte ale vizibilului și invizibilului. După cum am arătat mai sus, Matei deținea, aproape, monopolul „simțului realist”, al „simțului social”, nu o dată ne uimea și chiar stupefia prin
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
un miting studențesc de solidarizate cu revolta maghiară și condamnat la cinci ani de detențiune penitenciară și doi ani D.O. (domiciliu obligatoriu, în Bărăgană. Fire sangvino-colerică, ins extrovert, suferind de multe „boli” ale unui tânăr intelectual - verbiaj excesiv, versatilitate caracterială, ambiții mari, capacitate de a se mișca în medii diverse -, impunea totuși, mie, cel puțin, printr-o capacitate intelectuală ieșită din comun, ceea ce se cheamă în genere inteligență și adesea e confundată cu o anume vioiciune de spirit, cu „deșertăciunea
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
ce tind a deveni modele de urmat, modele noi și atât de necesare „noii societăți” după o jumătate de secol de false modele, ignoră oare faptul că o exemplaritate morală sau profesională nu se poate clădi pe „schimbare”, pe versatilitate caracterială, oricât ar fi aceasta „de cerută” de „vremi”, de noile „repere” sau de noile și uneori la fel de arbitrarele criterii! Politicul, noua scenă politică de după ’89 să fi fost atât de „absorbantă”, de „chemătoare și promițătoare”, încât să te facă să
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
pentru mine și arta mea, cu aceea neacceptare a majorității criticilor buni - cu excepția lui Manolescu - a „experimentului tipologic” pe care l-am încercat în Bunavestire cu personajul Grobei, ambiționând cu acesta și „cele două fețe ale sale”, printr-o ambiguitate caracterială totală, să „demonstrez” viabilitatea romanului realist-clasic, azi, într-o lume literară sceptică față de șansele de viitor ale romanului „secolului al XIX-lea”. Modelul lui Grobei, am mai spus-o, l-am găsit tot în universul tipologic dostoievskian, și anume la
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
primul rând, pe care am opus-o, instinctiv, încă din adolescență, celei a lui Arghezi - Arghezi pe care îl știu și îl admir și azi, dar care, pentru spiritul meu din tinerețe și dintotdeauna, reprezintă „sudul”! Sudul literar, dar și caracterial, temperamental, cu panașul și podoabele sale incontestabile, dar „străin” cumva mie, eului meu profund și irațional, care rămâne cumva rece în fața câmpiei și a mării, dar caută „obstacolul” și munții (Drumul la zid!Ă, simetria, simetriile și redundanțele, în frază
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]