477 matches
-
raport împotriva soldatului, acuzându-l că ar fi ultragiat ierarhia militară și că s-ar fi mânjit de furt. Bietul nenorocit a primit 3 ani de închisoare, pe care și le-a ispășit pe lângă compania de disciplină la Peschiera. În carceră a făcut tuberculoză. Dus la spitalul militar din Verona, a fost asistat de Calabria. Bietul soldat s-a agravat. Era muribund. Giovanni s-a simțit în conștiință să-l invite să primească sacramentele. Dar el refuza, nesimțindu-se în măsură
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
am fost pedepsiți amândoi să nu mai „ieșim la câmpul de instrucție” cinci zile și să spălăm în fiecare zi podelele dormitoarelor colegilor noștri. Dacă am fi fost echipați și cu jurământ militar am fi făcut fiecare, zece nopți de carceră iar ziua am fi fost scoși la câmpul de instrucție. În seara zilei în care ni s-a dat echipamentul militar, era o zi ploioasă de noiembrie, a început programul administrativ. La un moment, dat am fost scoși toți cei
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
mă prezint la dânsul la program. Eu n-am coborât din pat dar am spus trimisului că nu sunt în stare să fac instrucție. Ofițerul a socotit atitudinea mea ca indisciplină, pentru care am fost pedepsit cu zece zile de carceră. Ziua mergeam la instrucție, iar seara mă prezentam la corpul de gardă care mă închidea în carceră. În noaptea de 23 august 1944 s-a dat alarmă la miezul nopții. Am ieșt cu toții pe platou și colonelul ne-a vorbit
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
nu sunt în stare să fac instrucție. Ofițerul a socotit atitudinea mea ca indisciplină, pentru care am fost pedepsit cu zece zile de carceră. Ziua mergeam la instrucție, iar seara mă prezentam la corpul de gardă care mă închidea în carceră. În noaptea de 23 august 1944 s-a dat alarmă la miezul nopții. Am ieșt cu toții pe platou și colonelul ne-a vorbit despre ceea ce s-a întâmplat, încercând să justifice evenimentrul, dar destul de neconvingător. După plecarea colonelului, un căpitan
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
o injurie de o maximă vulgaritate. S., netulburat, își duce mai departe misia, îngrijindu-l pe dușmanul care îl insultase. Scena a fost preluată de Marin Preda în romanul Cel mai iubit dintre pământeni. Pentru faptele lui este ținut în carceră, injuriat de paznicii patibulari, bătut, înfometat. Nimic nu îl face să renunțe. Se oferă să care în locul celor slăbiți de detenție hârdăul din celulă, postește două zile pe săptămână, face de serviciu la curățenie peste rând, participă, în fine, la
STEINHARDT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
și se făcea numărătoarea... Și numărau niște analfabeți, și nu ieșea număru’, și o luau din nou... Și, În sfârșit, până când ieșea toată lumea. Și se mai Întâmpla că mai rămânea câte unul prin dormitor la altă brigadă... Îl băga la carceră... În sfârșit, ne ducea la muncă. Cum era mâncarea? Ce vreau să vă spun? Mâncarea era o mizerie. O mizerie! Era varză, murături... mâncare de murături. Am mâncat odată, mi-aduc aminte, mazăre furajeră cu gărgărițe. M-am dus În fundul
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
era obligat să se ducă să-l bată. Și a fost chinuit și bătut... Ăla a și murit În Închisoare. Ce se Întâmplă? Nu v-am spus numele torționarului care m-a chinuit..., că am făcut de mai multe ori carceră. Era o secție acolo unde nu mai erau deținuți, dar erau mai multe carcere, și erau și unele foarte strâmte și cu cuie bătute În pereții lor, de pătrundeau Înăuntru. Și dacă stăteai În celula aia nu puteai să stai
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Ăla a și murit În Închisoare. Ce se Întâmplă? Nu v-am spus numele torționarului care m-a chinuit..., că am făcut de mai multe ori carceră. Era o secție acolo unde nu mai erau deținuți, dar erau mai multe carcere, și erau și unele foarte strâmte și cu cuie bătute În pereții lor, de pătrundeau Înăuntru. Și dacă stăteai În celula aia nu puteai să stai rezemat, că te Înțepau cuiele... Și am făcut-o și În pielea goală, iarna
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
mă feresc. De altfel, noi, care aveam o experiență de atâția ani, știam... unul se plimbă În dreptul vizorului și ăilalți mai făceau câte ceva. Dar venea și mă mai scotea... că venea comandantul Închisorii și Îl punea pe gardian să deschidă carcera: „Cine ești?”. „Să trăiți!” Cutare... Trebuia să i te adresezi cu: „Să trăiți”. Și dădea dispoziție să te ducă la celulă... Mi s-a Întâmplat de câteva ori treaba asta, dar nu consecutiv, când și când. Dar ce se Întâmpla
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
șobolani... E greu de imaginat. Și l-au dus În cameră, dar pe urmă l-o dus la Pitești, a trecut prin fenomenul Pitești... Nu se poate discuta ce s-o Întâmplat pe acolo. Tot la Sibiu mai aveau zece carcere... Le spunea cele zece porunci. Acolo nu puteai să stai nici jos, nicicum..., numai În picioare, și să te sprijini de peretele de la carceră... Era foarte greu. Acolo l-or adus și pe socru-miu... Nu ne cunoșteam atuncea, nu
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Nu se poate discuta ce s-o Întâmplat pe acolo. Tot la Sibiu mai aveau zece carcere... Le spunea cele zece porunci. Acolo nu puteai să stai nici jos, nicicum..., numai În picioare, și să te sprijini de peretele de la carceră... Era foarte greu. Acolo l-or adus și pe socru-miu... Nu ne cunoșteam atuncea, nu știam că-mi va deveni socru. Era groaznic pentru el. Fusese președintele Partidului Social Democrat, a lui Titel Petrescu, aicea În Hunedoara, și directorul
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
de ani, da’ restul o fost mai mici. Care era regimul de detenție? La Târgșor a fost, Într-adevăr, o Închisoare mai puțin păzită, mai puțin Închisoare, pentru că erau geamuri... Toată ziua, toți stăteam În curte, nu aveam regim de carceră sau treburi de felul acesta... Toți se plimbau prin curte, de jur-Împrejur... Era acolo un teren de volei și un bazin de apă circular, cu un diametru de vreo opt-zece metri, cu apă până la brâu. Atmosfera printre elevi cum era
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
cei mai răi conducători de brigadă, cei mai câinoși... Adică, În ce sens răi? În sensul că nu ne lasă... Da’ brigadierul știți ce putere avea? Să-ți dea de mâncare sau să nu-ți dea; să te propună pentru carceră și noaptea să dormi la carceră, stând În picioare, și-a doua zi să ieși la lucru... Avea puterea să nu te lase să dormi noaptea și să te pună planton, că fiecare baracă avea planton... sau când veneai de la
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
cei mai câinoși... Adică, În ce sens răi? În sensul că nu ne lasă... Da’ brigadierul știți ce putere avea? Să-ți dea de mâncare sau să nu-ți dea; să te propună pentru carceră și noaptea să dormi la carceră, stând În picioare, și-a doua zi să ieși la lucru... Avea puterea să nu te lase să dormi noaptea și să te pună planton, că fiecare baracă avea planton... sau când veneai de la lucru să te pună să faci
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Ne-o dat și cărți poștale, am scris acasă imediat după Îmbrăcăminte și alimente, și bolnavele o fost toate internate la tratament... Și cu maiorul ce s-a-ntâmplat, l-au schimbat? Ha, ha! O primit treizeci de zile de carceră. Și ofițerul de servici o fost mutat din Închisoare. Așa ne-am bucurat, că el era cel mai rău, că el dădea pedepsele... Era și un bărbat urât, „Cap de mort” Îi ziceam noi. Așa că o lună de zile am
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
de zile... Aia a fost cea mai lungă și cea mai grea... Până atunci nu știam că În Închisoare există și alte pedepse, și o fost prima dată când am cunoscut și eu că există pedepse... Ați fost și la carceră? De patru ori am fost pedepsită la izolator, că așa se chema... Acolo nu erau carcere, dar erau niște camere jos la parter, izolate, goale, unde nu exista nici o mobilă, fără sobă, nici iarna, nimic-nimic. Erai pedepsit așa: la trei
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
că În Închisoare există și alte pedepse, și o fost prima dată când am cunoscut și eu că există pedepse... Ați fost și la carceră? De patru ori am fost pedepsită la izolator, că așa se chema... Acolo nu erau carcere, dar erau niște camere jos la parter, izolate, goale, unde nu exista nici o mobilă, fără sobă, nici iarna, nimic-nimic. Erai pedepsit așa: la trei zile numa’, primeai hrană caldă, Încolo primeai numa’ mămăligă sau o bucată de pâine și o
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
că fac mai mult decât un excavator... Și vine la comandantu’, Antoniu parcă-l chema, și zice: „Tovarășu’ comandant, Îmi permiteți să raportez! Am aici un deținut, de când mama m-a făcut n-am văzut așa ceva”. „Păi cu el la carceră, ce mai stai?”. „Nu! Nu! Vreau să vă spun altceva, În mod excepțional.” „Ce vrei, mă?” „În mod excepțional, vă rog să-i acordați o scrisoare pentru un pachet, pentru că n-am văzut un om mai muncitor ca ăsta.” I-
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
cinci sute de calorii. Da’ ce folos, că erau gaze, perforau fără apă, fără aerisire, nu era puțuri de aerisire... A fost foarte greu și acolo și să accidenta mulți... Și a fost multe zile că ne-au bătut la carceră. Aia era cât o sobă de mică, doar cât Încăpea omu’... și un nenorocit de milițian a băgat sârmă ghimpată Înăuntru, că mai adormeai și te rezemai de perete... Și nu puteai să te mai rezemi, că te Înțepa sârmele
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
făcea câte o greșeală ce nu le convenea lor mergea acolo. Te condamna pentru orice mică greșală. Trei zile Îți dădea milițianu’... Ofițeru’ de serviciu’, dacă Îi răspundeai ceva, Îți dădea cinci, iar directoru’ până la douăzeci de zile... Și la carceră acolo o zi Îți da mâncare, două nu... Și Îți dădea două sute cincizeci de grame de pâine și un pahar de apă. Asta a fost... Eu n-am fost la carceră, da’ care au fost... În 1955, eram la Baia
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
cinci, iar directoru’ până la douăzeci de zile... Și la carceră acolo o zi Îți da mâncare, două nu... Și Îți dădea două sute cincizeci de grame de pâine și un pahar de apă. Asta a fost... Eu n-am fost la carceră, da’ care au fost... În 1955, eram la Baia Sprie și am făcut o grevă. Atunci io eram la bucătărie, că m-am accidentat, că a căzut o coptură din mină și mi-a fracturat mâna stângă, de aicea de unde
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
unei temeinice cercetări, a legislației în vigoare în acel timp și a interpretării datelor statistice privind penitenciarul Aiud. Chiar dacă nu era prevăzut în mod expres exterminarea deținuților politici, regimul instituit prin H.C.M. nr. 729/1951 (reducerea rațiilor alimentare, regim de carceră până la cinci zile, muncă excesivă, interzicerea vieții intelectuale, a legăturilor cu familia etc.) conțin premisele declanșării unui astfel de regim. Urmare acestui regim, numeroși deținuți au decedat în Penitenciarul Aiud. Astfel din totalul de 216 deținuți politici decedați în perioada
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
ceilalți evrei. - SANCȚIUNI a/. Cele prevăzute în legile și regulamentele militare. Să se aplice în special bătaia în fața întregului detașament. Zilele de închisoare să se execute în plus ca zile de muncă peste termenul fixat. Fiecare detașament să-și construiască carcere, pedeapsa urmând a se executa așa cum prevede regulamentul. Pentru abateri mai grave, să fie trimiși în judecata Curții Marțiale. Evreii, care se sustrag dela această muncă (prin înșelăciuni, cumpărare, intervenții, etc.) vor fi trimiși în Transnistria la muncă grea sau
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
o parte, umanul, viul în general, iar pe de alta, materia inertă, inanimată. Importantă e o anumită „deschidere de viziune”, semnalată de Marin Mincu, manifestă odată cu volumul Trei poeme (1994). Relevante sunt, la scara întregii opere, anumite cronotopuri (cel concentraționar, carcera, spitalul), motive ori vocabule recurente, reluate obsesiv (varul, peretele, seringa, mâna, creierul, plămânii, pielea, insectele, sexul ș.a.), dar îndeosebi motivele spintecării și tăierii, asociate prin definiție structurilor schizomorfe și tipologiei schizoide „descoperite” firesc. Esențiale, însă, sunt amploarea perspectivei, ca și
DAIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286655_a_287984]
-
am mâncat bătaie, v-am mai spus. Când ne-am întors seara la ora 10 în colonie, brigadierul meu a raportat la ofițerul de serviciu, Petrică Burchișan (căruia i se mai spunea "Petrică Cap de lemn", pentru că nu știa decât carcera și închisoarea, carcera și închisoarea, adică drept pedeapsă ori carceră ori înapoi la penitenciar), că eu am făcut semne cu alfabetul surdomut, cum că... și așa mai departe. Iar eu am spus: "Nu-i adevărat, minte!" "Cum adică minte!?" "Minte
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]