1,198 matches
-
având calcificări minime (sub 10 unită]i Agatston) sau absente. Pe de altă parte, pacienții cu istoric de boală coronariană prezentau un scor de calcificare net superior (778,6 versus 3,3 unită]i Agatston) în comparație cu cei fără evidență de cardiopatie ischemică. Aceste rezultate subliniază legătura dintre boala coronariană, calcificările coronariene și starea microinflamatoare. Interesantă în studiul discutat mai sus este și corelația pozitivă dintre gradul/prevalența calcificărilor coronariene și obezitate, un factor de risc cardiovascular cert în populația generală, însă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
IRC în stadiile predialitice utilizarea medicației cardioprotective este modestă: 35% dintre pacienți prezentau TA > 140/90 mm Hg, mult peste ceea ce ghidurile internaționale consideră optim (< 130/80 mm Hg) pentru pacienții cu disfuncție renală. Deși 38,5% dintre pacienți prezentau cardiopatie ischemică, doar 27,3% beneficiau de terapia cu aspirină și numai 33,9% primeau beta-blocante. Deși efectul inhibitorilor de conversie a angiotensinei (IECA) atât asupra ratei de progresie a IRC, cât și a remodelării cardiace este bine cunoscut, doar 64
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91915_a_92410]
-
risc cardiovascular multipli: hipertensiunea arterială (indusă de medicație și/sau asociată disfuncției cronice a grefonului), dislipidemie, hiperhomocisteinemie, fumat etc. Acești factori vor fi detaliați la capitolele corespunzătoare din prezentul volum. Mortalitatea cardiovasculară a pacientului transplantat renal este atribuită în principal cardiopatiei ischemice. Un studiu condus de Kasiske și col. [1996] pe 675 de pacienți cu TR a evidențiat că la 15 ani post-TR, 23% prezentau boală ischemică coronariană. Factorii de risc independenți pentru cardiopatie ischemică post-TR identificați de către autori au fost
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91909_a_92404]
-
pacientului transplantat renal este atribuită în principal cardiopatiei ischemice. Un studiu condus de Kasiske și col. [1996] pe 675 de pacienți cu TR a evidențiat că la 15 ani post-TR, 23% prezentau boală ischemică coronariană. Factorii de risc independenți pentru cardiopatie ischemică post-TR identificați de către autori au fost: vârsta, diabetul zaharat existent în momentul TR, sexul masculin, frecvența episoadelor de rejet acut, nivelul HDL-colesterolului, prezența cardiopatiei ischemice pre-TR, prezența vasculopatiei ischemice cronice periferice și a vasculopatiei cerebrale post-TR. Prezența rejetului acut
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91909_a_92404]
-
că la 15 ani post-TR, 23% prezentau boală ischemică coronariană. Factorii de risc independenți pentru cardiopatie ischemică post-TR identificați de către autori au fost: vârsta, diabetul zaharat existent în momentul TR, sexul masculin, frecvența episoadelor de rejet acut, nivelul HDL-colesterolului, prezența cardiopatiei ischemice pre-TR, prezența vasculopatiei ischemice cronice periferice și a vasculopatiei cerebrale post-TR. Prezența rejetului acut de grefă renală în această enumerare nu este surprinzătoare: toți pacienții prezentând această complicație redutabilă a TR au primit doze mari de corticosteroizi. Aceeași prevalență
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91909_a_92404]
-
prezența vasculopatiei ischemice cronice periferice și a vasculopatiei cerebrale post-TR. Prezența rejetului acut de grefă renală în această enumerare nu este surprinzătoare: toți pacienții prezentând această complicație redutabilă a TR au primit doze mari de corticosteroizi. Aceeași prevalență ridicată a cardiopatiei ischemice post-TR este confirmată într-un studiu mai recent [Aakhus et al., 1999]: boala coronariană era prezentă la 14% dintre pacienții non-diabetici și la 24% dintre cei diabetici la 48 de luni post-TR. Factorii de risc identificați în acest studiu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91909_a_92404]
-
funcției grefei renale. Transplantul ameliorează profilul de risc cardiovascular al pacientului cu insuficiență renală cronică terminală. Totuși, pacientul transplantat renal prezintă un risc de morbi-mortalitate cardiovasculară cel puțin dublu față de populația generală. Acest risc crește progresiv o dată cu deteriorarea funcției grefonului. Cardiopatia ischemică prezintă principala complicație cardiovasculară cu impact asupra mortalității CV la pacienții transplantați. Ca urmare, identificarea riguroasă și completă a factorilor de risc cardiovascular și combaterea adecvată a acestora reprezintă priorități, cu atât mai mult cu cât activitatea de transplant
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91909_a_92404]
-
Capitolul 10 CARDIOPATII CONGENITALE A. MALFORMAȚII CONGENITALE NECIANOGENE DEFECTUL SEPTAL ATRIAL DEFINIȚIE Defectul septal atrial (DSA) reprezintă o comunicare între atriul stâng și atriul drept la nivelul septului interatrial, fapt ce permite un amestec („shunt”) în cantități variabile al sângelui la acest nivel
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
-
stenoze la nivelul arterei pulmonare stângi, complicații la nivelul locului de puncție arterial și la nivelul vaselor iliace; de asemenea nu se poate efectua în CAP > 0,5 mm, și în cele scurte < 1cm [17]. Contraindicație chirurgicală: CAP compensator în cardiopatii cu absența fluxului pulmonar (circulație pulmonară ductal dependentă) sau prezența PVOD (HTP severă, fixă, areactivă). În cazul MCC dependente de prezența CAP este obligatorie perfuzia cu prostaglandine E1 pentru a împiedica închiderea CAP, astfel că înainte de orice măsură terapeutică trebuie
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
-
comunică cu ventriculul drept (VD). Ca urmare situația patologică se caracterizează prin hipoxie severă, precoce instalată, care conduce la deces în primele ore sau zile de viață în lipsa tratamentului de specialitate. Incidența TMV este de aproximativ 7 % dintre nou-născuții cu cardiopatii congenitale, cifrele variind intre 2,6 și 11% în diferite trialuri, afectând sexul masculin în proporție de 2 : 1 față de cel feminin. Etiologia TMV rămâne încă neelucidată pe deplin, fiind probabil multifactorială, cu implicarea unor factori ereditari, genetici, anomalii cromozomiale
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
-
puțin pe termen mediu. Asociat, derivația cavo-pulmonară parțială sau totală determină un risc perioperator scăzut și îmbunătățește evoluția postoperatorie la pacienți atent selectați. Tratamentul aritmiilor este necesar pre-, intra-, și postoperator. DRENAJUL VENOS PULMONAR TOTAL ABERANT (TAPVR) - Incidență 1-5 % din cardiopatii congenitale, - Spectru larg de variații anatomice, fiziologie - hemodinamică și simptome, - Anomalie embriologică prin lipsa de conectare a sinusului venos pulmonar la plămâni, care rezultă în conexiuni și drenaj venos anormal ale celor 4 vene pulmonare la sistemul venos sistemic sau
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
-
termino-lateral cu aorta ascendenta și efectuarea unui shunt S-P sau Glenn (în funcție de vârstă), acești pacienți fiind candidați pentru fiziologie univentriculară, procedura definitivându-se la vârsta de 3-4 ani prin efectuarea procedeului Fontan concomitent cu închiderea valvei tricuspide (mortalitate 25%). CARDIOPATII CONGENITALE - DIAGNOSTIC,TRATAMENT, SINTEZĂ [17] A. MALFORMAȚII CONGENITALE CU „SHUNT” STÂNGA - DREAPTA (NECIANOGENE) 1. DEFECTUL SEPTAL ATRIAL (DSA) - Shunt S-D cu Qp/Qs de 1,5:1 sau mai mare, antecedente de embolie paradoxală, accident vascular cerebral. - Rezistențe vasculare
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
-
Banding AP (DSV mare) sau „shunt” sistemico-pulmonar pentru stenoza pulmonară severă. 2. Corective - Închiderea DSV - frecvent complicat cu BAV postoperator, corectarea stenozei pulmonare, valvuloplastie sau înlocuire valvulară tricuspidă, instituirea de pace-maker pentru bloc A-V congenital. 3. TETRALOGIA FALLOT (TF) Cardiopatie complexă cianogenă caracterizată de hipovascularizație pulmonară, shunt dreapta-stânga, crize hipoxice severe. Leziunile constau în stenoză pulmonară valvulară și infundibulară, defect septal ventricular, hipertrofie VD și dextropoziția aortei. Obstrucția pe calea pulmonară poate fi totală ca atrezie. Tratament chirurgical : 1. Procedee
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
-
și tensiunii undei pulsatile; după fiecare pulsație normală urmează una mai slabă și mai mică de volum, fiind perceput mai bine cu bolnavul în șezând sau în ortostatism. Se întâlnește în caz de insuficiență cardiacă (în special insuficiență ventriculară stângă), cardiopatie ischemică, cardiopatie hipertensivă. e) pulsul bigeminat este caracterizat prin succesiunea alternativă a două unde de puls, separate între ele de o scurtă pauză diastolică, fiind întâlnit în caz de extrasistole bigeminate când se descriu trei timpi: undă pulsatilă normală, undă
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
undei pulsatile; după fiecare pulsație normală urmează una mai slabă și mai mică de volum, fiind perceput mai bine cu bolnavul în șezând sau în ortostatism. Se întâlnește în caz de insuficiență cardiacă (în special insuficiență ventriculară stângă), cardiopatie ischemică, cardiopatie hipertensivă. e) pulsul bigeminat este caracterizat prin succesiunea alternativă a două unde de puls, separate între ele de o scurtă pauză diastolică, fiind întâlnit în caz de extrasistole bigeminate când se descriu trei timpi: undă pulsatilă normală, undă pulsatilă mică
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
de microangiopatie diabetică. Sunt caracteristice leziunile dispersate cu grade variabile de obstrucție luminală, uneori supraetajate; circulația colaterală bine dezvoltată constituie un alt aspect important al menținerii viabile a extremității inferioare. Factorii de risc ai aterosclerozei sunt comuni cu cei ai cardiopatiei ischemice: sexul, vârsta, fumatul, hiperlipoproteinemia, diabetul zaharat, hipertensiunea arterială și alți factori. O mențiune separată o constituie faptul că aproape 90% din bolnavii cu ischemie periferică cronică sunt fumători, iar complicațiile majore (obstrucție de by-pass, recidive de obstrucție, tulburări trofice
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
au continuat să fumeze, a demonstrat reducerea semnificativă la un an a permeabilității cumulate atât a grafturilor venoase cât și a celor heterologe. Terapia hipolipemiantă Dislipidemia este cunoscută a fi un factor de risc major în dezvoltarea bolii aterosclerotice, incluzând cardiopatia ischemică și bolile cerebro-vasculare. Studiile epidemiologice au demonstrat că dislipidemia în special colesterolul total și LDL-colesterolul reprezintă un factor de risc major al aterosclerozei la nivelul circulației periferice [27-29]. Există mai puține dovezi între nivelele scăzute de HDL-colesterol și apariția
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
randomizate, toți pacienții cu boală arterială periferică aterosclerotică trebuie să fie tratați cu inhibitori de HMG CoA reductază cu o țintă de LDL-colesterol mai mică de 100 mg/dl [40]. Statinele trebuie prescrise tuturor pacienților arteriopați aterosclerotici chiar în lipsa unei cardiopatii ischemice documentate [32]. În medicina cardiovasculară există tendința de a produce un medicament unic polivalent („pohipill”) care să se adreseze tuturor factorilor de risc. Terapia modernă combinată cu statine plus fibrați sau statine plus ezetimib, la pacienții arteriopați nu a
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
au fost corelate cu prognosticul [18]. Supraviețuirea în anevrismele aortice toracice a fost găsită de 39-52% la 1 an și de 13-19% la 5 ani. În afara rupturii intervin și alte elemente ce țin de afecțiunile asociate comorbide cum ar fi cardiopatia ischemică, pneumopatia cronică obstructivă, insuficiența renală. Anevrismele aortei toracice reprezintă o condiție morbidă gravă cu prognostic foarte rezervat atunci când nu sunt operate și care, datorită progreselor chirurgiei moderne, pot fi astăzi rezolvate cu succes semnificativ. ETIOPATOGENIE Etiopatogenia bolii anevrismale aortice
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
de 0,56 cm/an. Timpul necesar pentru un CT a devenit considerabil mai scurt în comparație cu CT toracice inițiale și cu progresul CT ultrarapid poate fi vizualizat fluxul chiar în vasele mici cum ar fi arterele coronare, permițând astfel evaluarea cardiopatiei ischemice eventual asociate. Mai mult, rezoluția spațială a fost îmbunătățită în așa măsură că secțiunile obținute pot avea dimensiuni de milimetri. Un nou mod de CT devine disponibil și are un impact important în evaluarea preoperativă a pacienților care necesită
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
Capitolul 13 REVASCULARIZAREA MIOCARDICĂ ÎN CARDIOPATIA CORONARIANĂ (ISCHEMICĂ) INTRODUCERE Totalitatea simptomelor ce definesc localizarea la nivelul arterelor coronare a procesului de ateroscleroză și ischemia miocardică consecutivă este încă un subiect de dezbatere, mai ales pentru denumirea corectă sau cea mai potrivită. În SUA este încetățenit termenul
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
în alte afecțiuni - stenoză aortică, anemie - în care nu sunt implicate arterele coronare. Momentul în care apare și suferință miocardică este justificat termenul de „coronary heart disease”. Traducerea în limba română a acestui ultim termen ar corespunde unei denumiri de „cardiopatie coronariană“ termen pe care am înclinat să-l utilizăm atât în practica curentă cât și în capitolul de față. Elementele esențiale de diagnostic și tratament în cardiopatia coronariană - acest flagel al zilelor noastre - este necesar a fi de precedate de
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
Traducerea în limba română a acestui ultim termen ar corespunde unei denumiri de „cardiopatie coronariană“ termen pe care am înclinat să-l utilizăm atât în practica curentă cât și în capitolul de față. Elementele esențiale de diagnostic și tratament în cardiopatia coronariană - acest flagel al zilelor noastre - este necesar a fi de precedate de noțiuni de anatomie și fiziologie coronară. NOȚIUNI DE ANATOMIE CHIRURGICALĂ ȘI FIZIOLOGIE CARDIOVASCULARĂ ARTERELE ȘI VENELE CORONARE [2] Sistemul vascular arterial al inimii numit coronarian, probabil datorită
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
cu hipertrofia miocardică, astfel încât se poate instala o discrepanță între irigare și masa miocardică. Protecția miocardului ischemic în prezența hipertrofiei ventriculare stângi și în condiții de revascularizare chirurgicală necesită măsuri speciale. REVASCULARIZAREA MIOCARDICĂ Una din metodele importante de tratatament ale cardiopatiei coronariene este revascularizarea miocardică prin metode chirurgicale care restabilește fluxul coronarian distal de leziuni. În evoluția ideilor și tehnicilor de revascularizare miocardică în tratamentul aterosclerozei coronariene se disting trei perioade [3]: - chirurgia durerii anginoase de origine coronariană, - neovascularizarea epicardică chirurgicală
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
coronare epicardice, previn dezvoltarea ischemiei miocardice și realizează dispariția simptomelor de angină pectorală. Concomitent se speră la prelungirea duratei de viață și îmbunătățirea calității acesteia [11]. Tratamentul chirurgical actual a dobândit un loc bine definit în arsenalul terapeutic medico-chirurgical al cardiopatiei coronariene. Acesta reprezintă o etapă de tratament, care necesită indicație corectă ca moment operator, tehnică și tactică chirurgicală [11]. Succesul în chirurgia coronariană este condiționat de [11] : 1. Indicația corect stabilită pe baza evaluării anatomice coronarografice și a stării de
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]