657 matches
-
mărginesc acum doar să mi-o tușinez și să tac. „Sâmbătă cu prieteni“, 14 martie 1998, ora 15,11 25. Nunta urzicilor Obosiți de albul iernii, om și animale deopotrivă, caută primăvara verdele; chiar și pisica ori câinele, prin excelență carnivore. Dar și verdele se apără: sacrifică ceva, un procent din el Însuși, ca individ, pentru a salva restul. Ca un fel de tribut sau „prețul păcii“. Spun de obicei că În Natură nu există pace, cum ar crede idealiștii, ci
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ipotetic, imitând animalele, care se recunosc prin „geometrie“; căci Natura nu face nimic fără sens... Dar seducția face și victime. Ca bietul soț pe care călugărița Îl devorează pe când el nici n’a isprăvit s’o iubească. Sau o plantă carnivoră, precum Drosera care momește insecte cu câteva picături aducând a nectar... Ambele o fac pentru a căpăta azot, ca și cum acesta ar fi motorul seducției... Seducția capătă și conotații perfide. Și nu degeaba Între flori și insecte e o coexistență de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
poziția și pregătind hegemonia vegetală. Nu doar atât, cât dezvoltarea a ceva nou, flora astăzi majoritară, la biochimismul căreia nu erau adaptați... Dar nici n’o puteau ocoli - dinozaurii ierbivori desigur, aceia care-i țineau În spate și pe aceia carnivori - obligați fiind, de dimensiunile și pofta de mâncare pe potrivă la a paște de-a valma. Și au pierdut, la concurență cu mamiferele, mai recente, implicit adaptate, mai mici, Îngreuind mai puțin mediul, mai inteligente, știind deci să aleagă... Din
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
În marsupiu, de fapt o nouă etapă În adaptarea aceluia de la viața intrauterină la cea independentă. Iată cine folosește premonitoriile oase ale ornitorincului... În acest progres, marsupialele devin din pașnice - de frică - ierbivore ori insectivore precum ornitorincul ori echidna, chiar carnivore precum lupul și dihorul, desigur marsupiali. Dar nu uită de insecte, precum cârtița, desigur marsupială. Și mai găsim un bursuc și chiar o veveriță, tot În izolata Australie. Diversitatea ce urma a fi atinsă de mamifere este astfel prefigurată În
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
laptele. Dar vă spun altul: mai ales când e covăsit, căci biocâmpul lui ajunge astfel la fel de bogat ca al meu. Și așa, smântânitul oalelor de chișleag a devenit proverbial pentru noi, pisicile... De alcool nu mă ating căci, ca animal carnivor, n’am fost Înzestrat de mama Natură cu alcool dehidrogenază, enzima care protejează ierbivorele și omnivorele față de o beție involuntară provocată de „concurență“, drojdiile și nu numai ele, care trăiesc pe fructe, fermentându-le. Voi Însă, ați găsit cu cale
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
pe care toate societățile au încercat să o rezolve. Vechiul Testament face din ea o consecință indirectă a căderii. În grădina Edenului, Adam și Eva se hrăneau cu fructe și semințe (Facerea, I, 29). Abia începînd de la Noe, omul a devenit carnivor (IX, 3). Este semnificativ că această ruptură între specia umană și celelalte animale este imediat anterioară poveștii turnului Babel, adică dezbinării oamenilor, ca și cum cea de-a doua ar fi o consecință sau un caz particular al celei dintîi. Această concepție
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
semnificativ că această ruptură între specia umană și celelalte animale este imediat anterioară poveștii turnului Babel, adică dezbinării oamenilor, ca și cum cea de-a doua ar fi o consecință sau un caz particular al celei dintîi. Această concepție face din alimentația carnivoră un fel de îmbogățire a regimului vegetarian. Invers, unele popoare fără scriere văd în ea o formă foarte puțin atenuată de canibalism. Ele umanizează relația dintre vînător (sau pescar) și prada sa, concepînd-o după modelul unei relații de rudenie : între
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
fiecare moment în univers trebuie să fie echilibrată. Vînătorul sau pescarul care ia o parte din ea va trebui, dacă se poate spune așa, să o înapoieze pe seama propriei speranțe de viață ; este un alt mod de a vedea alimentația carnivoră ca pe o formă de canibalism : de astă dată, auto canibalism, de vreme ce, potrivit acestei concepții, crezînd că îți mănînci aproapele, te mănînci de fapt pe tine însuți. Cu vreo trei ani în urmă, în legătură cu epidemia numită „a vacii nebune”, care
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
nebune deoarece la teama de a nu contracta o boală mortală se adaugă oroarea pe care ne-o inspiră în mod tradițional caniba lismul, extins acum la bovine. Con di țio nați încă de mici copii, rămînem cu siguranță ființe carnivore și acceptăm, în lipsă de altceva mai bun, cărnuri de substituție. Nu e mai puțin adevărat că a avut loc o scădere spectaculoasă a consumului de carne. Dar oare cîți sîntem cei care, cu mult înainte de aceste evenimente, nu puteam
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
din cadrul animalității, pe cea de-a treia o integrează umanității. Ea reunește speciile sociabile în care oamenii își găsesc tovarăși și adesea chiar auxiliari activi : animale „a căror inferioritate mentală a fost mult exagerată”. Unele, precum cîinele și pisica, sînt carnivore. Altele, ca urmare a naturii lor de erbivore, nu au un nivel intelectual suficient de ridicat care să le facă utilizabile. Comte preconizează transformarea lor în carnivore, lucru deloc imposibil în opinia lui de vreme ce în Norvegia, atunci cînd nutrețul lipsește
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
Șoseta a rezistat, dar simt o umezeală neplăcută pe partea superioară a labei piciorului. Cad iar pe mână, se umflă. Diabolic aparat: arată ca o capcană micuță pentru vulpi, cu două fălci în loc de trei. Mă duce gândul la o plantă carnivoră. E ascunsă cu viclenie printre tufișurile de ferigă. Nu pricep cum de nu s-a prins niciun animal. După șocul inițial îl examinez mai înde-aproape: "îndepărtarea sau dezactivarea aparatului se sancționează. Proprietatea Insp. de Stat pentru Animale". Trebuie să fie
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
de multe actualizări, care sunt semnalmentul principal și specific al omului (dar nu și cauza reprezentărilor sale), pe care le denumim generic "culturi".189 Omul este sfâșiat între instinctele sale de primată (insectivor și fructivor) și cele ce prădător terestru (carnivor), care pun în conflict cele două mari sfere simbolice corespunzătoare, cea arboricolă și cea vânătorească, din încleștarea lor născându-se mitul, "războiul zeilor", ilustrat prin cuplurile antagonice Marte-Venus, Apollo-Dionysos, Cain-Abel etc., și care exprimă "puterile constitutive ale stratului ultim din
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
sintaxei este totuși relativă. Într-adevăr, din punct de vedere sintactic și semantic, un enunț precum cel de la (5) nu este neapărat inacceptabil: (5) Varza mănâncă rândunica. Într-o lume în care varza ar fi recategorizată ca fiind o plantă carnivoră extraordinar de vorace, constrângerile semantice obișnuite nu vor mai exercita o aceeași influență asupra agentului verbului. Prin urmare, este necesar ca o semantică a lumilor posibile (A3) să fie asociată sintaxei. Conexitatea înlănțuirilor de propoziții (fenomene de legare locale) trebuie
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
ușor înclinat, de pe care vântul a spulberat nisipul. HELEȘTEU vezi ELEȘTEU. HELIOCENTRALĂ uzină electrică cu ajutorul căreia se pune în valoare energia solară. HELIU element chimic important care intră în alcătuirea stelelor, alături de hidrogen; este foarte ușor și inflamabil. HERMELINĂ mamifer carnivor, asemănător cu nevăstuica, ce trăiește în pădurea de conifere (taigaua siberiană); blana este foarte prețioasă, de culoare cafenie vara și albă iarna. HIDROCENTRALĂ centrală care utilizează energia apelor, valorificând căderea acestora sau volumul mare de apă, pentru producerea energiei electrice
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
ca adaptare la clima foarte rece. ZAMBOS populație rezultată din amestecul indienilor (amerindienilor) cu negrii. ZĂNOAGĂ vezi CIRC GLACIAR. ZĂVOI formațiune de arbori și arbuști higrofili (salcie, răchită, plop, anin, simple sau în amestec), în lungul luncilor râurilor. ZIBELINĂ animal carnivor, asemănător cu jderul, cu blană scumpă, ce trăiește în taiga (pădurea de conifere); sinonim: samur. ZIMBRU animal sălbatic mare, din familia bovinelor, cu corpul acoperit cu blană deasă, pâsloasă, cu capul mare și coarne scurte, întoarse în afară; este pe cale
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
sângeroase sau, poate, amestecate cu viermi. Diareea este totdeauna un semn de boală, de asemenea și excrementele În formă de bulgăr, tare, de culoare neagră. Pielea omului sănătos nu trebuie să răspândească vapori neplăcuți, de exemplu, ca aceia ai animalelor carnivore. Cel mai neplăcut miros pentru om este acela al carnivorelor. Pielea trebuie să fie puțin umedă, dar nu udă, ea trebuie să se simtă caldă peste tot și să prezinte o suprafață frumoasă, netedă și elastică. Părțile păroase trebuiesc să
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
18 Despre poezie (E), p. 146. 19 "Trupul unui om curge" (Platon, Phaidon, 87 d). 20 Rug (PD), p. 259. 21 Vicleim (PD), p. 291. 22 Trupul (PD), p. 320. 23 Deasupra râului (E), p. 113. 24 Vina (E); Floare carnivoră (E), pp. 135, 150. 25 Certarea filosofilor (E); Epifania (E), pp. 157, 190. 26 Cel care, neștiut (PD), p. 293. 27 Și cum fusesem chemați (PD), p. 261. Dezgolirea este smerirea în Dumnezeu: "partea cea mai înaltă din insondabila sa
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
200, 275. 57 Logos, izvorul (E), p. 203. 58 Numim (PD), p. 325. 59 Certarea filosofilor (E), p. 154. 60 Murim pentru a nu muri (PD), p. 245. 61 Din nou acum (PD), p. 231. 62 Deasupra râului (E); Floare carnivoră (E); Cel care, neștiut (PD); Peisaj (PD), pp. 113, 150, 293, 300. 63 Necuprinsul (PD), p. 304. Nu vei mai avea soarele ca lumină (...), ci Domnul va fi pentru tine o lumină veșnică" (Isaia 60, 19). Cf. Apoc. 21, 23
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
clară, reguli cutumiare, ceremonialuri de admitere, rituri de inițiere, faze de ucenicie, probe de trecere de la o vârstă la alta și, desigur, o „probă finală” care atesta maturitatea deplină prin standarde de performanță fizică și profesională bine definite. Întrucât era carnivor - și, implicit, ucigaș, vânător și canibal -, acest Homo necans practica rituri de înmormântare bazate pe cultul strămoșilor și credința în zeitățile eshatologice. Cultura clactoniană, cea mai veche „cultură de așchii” a Paleoliticului inferior (540000-500000 î.Hr.), răspândită și în România (la
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
masa unui bar pretențios și kitsch din apropiere, populat cu blonde platinate și bărbați tatuați, cu tricouri albe, strânse pe torsul nu tocmai sportiv, și cu ochelari mari de soare, negri, care-i fac să semene cu niște uriașe insecte carnivore. De altfel, câteva ore mai târziu, o doamnă în vârstă, fostă învățătoare, mi-a povestit cu vocea din care picura nostalgia trecutului că această piață a fost mereu frecventată, dar ar fi trebuit populată cu arbori și flori, nu cu
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
sensul lor cel mai puternic și cel mai dramatic. Căci omul este produsul final al unei decizii luate "la începutul Timpului": aceea de a ucide pentru a trăi. Într-adevăr, hominienii au reușit să-i depășească pe "strămoșii" lor, devenind carnivori. Timp de vreo două milioane de ani paleantropii au trăit din vânătoare; fructele, rădăcinile, moluștele etc., recoltate de către femei și copii, erau insuficiente pentru a asigura supraviețuirea speciei. Vânătoarea a determinat diviziunea muncii după sex, intensificând, în acest fel, "hominizarea"; căci
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
pentru zei partea mai slabă, lăsând oamenilor carnea și măruntaiele. De atunci, spune Hesiod, oamenii ard oasele pe altarele zeilor fără de moarte (Theog., 556). Această împărțire aparte a avut consecințe însemnate pentru omenire. Era, pe de o parte, promovarea regimului carnivor ca act religios exemplar și suprem omagiu adus zeilor; dar, în ultimă instanță, acest lucru implica abandonarea alimentației vegetariene din epoca de aur. Pe de altă parte, înșelăciunea lui Prometeu 1-a ațâțat pe Zeus împotriva oamenilor, și acesta nu
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
de la țară sau de prin mahalale - frizeri, muncitori, soldați ori, pur și simplu, golani și șantajiști, care puneau la încercare nu numai plăcerea trupului, ci și toate spaimele sufletului, stârnind un diapazon de senzații din cele mai largi, asemenea fiarelor carnivore din junglă, a căror urmărire și vânătoare nu se puteau compara nici pe departe cu sărmanele competiții de tragere la țintă ori cu masacrarea în masă a potârnichilor... Eu nu satisfăceam nici pe departe nevoia de „ancilatorism“ de care bietul
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
devenit, s-ar zice, conștient de poziția lui în casă: e autoritar, poruncitor, ne domină. * De-a dreptul maiestuos este când stă cu labele lui motănești, cele din față, mult întinse înainte, leonin, cu o regească solemnitate. * Gălbenuș (mai puțin carnivor) ar mânca tot timpul. De câte ori o aude pe Doina (sau, mai rar, pe altcineva) trebăluind în bucătărie, înalță capul (trezindu-se dacă dormea) și ascultă cu atenție. Trage concluzia că se dă ceva și acționează în consecință, țâșnind spre sursa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
prima dată în viață. Le admir , și o rog pe Cristina sămi facă poze cu cele mai deosebite dintre ele... De cum am intrat, o plantă cu floarea ciudată și-a intins o frunză spre mine... Cred că este o plantă carnivoră; Criss mi-a făcut o fotografie, fiind foarte atentă să prindă și florile necunoscute care emanau un parfum greoi. Pe una dintre alei, o fascinantă cascadă , de flori violet, ne-a fermecat privirea. Mai departe, arborele pasiunii creștea nestingherit lângă
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]