620 matches
-
constituie factorul etiopatogenic dominant al AVC-urilor la pacienți sub 40 de ani și se produce cel mai frecvent la 2 cm distal de bifurcare, putând fi corelată cu traumatisme ale arterei. În cazul victimelor accidentelor rutiere, de exemplu, arterele carotide trebuie examinate de rutină atunci când se decelează fracturi ale primelor două coaste sau fracturi ale proceselor transverse ale vertebrelor cervicale (3). Displazia fibromusculară are o frecvență dublă la femei și se asociază cu anevrisme intracraniene, stenoze și disecție de aortă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
se decelează fracturi ale primelor două coaste sau fracturi ale proceselor transverse ale vertebrelor cervicale (3). Displazia fibromusculară are o frecvență dublă la femei și se asociază cu anevrisme intracraniene, stenoze și disecție de aortă (3). Evaluarea imagistică a arterelor carotide este obligatorie în planning-ul terapeutic și evolutiv (tabelul 38.2 și figura 38.1). Metodele imagistice identifică localizarea bifurcației în raport cu gonionul, extensia plăcii, stenoza sau tortuozitățile arteriale distale, statusul carotidei controlaterale, și reali zează diagnosticul diferențial al aterosclerozei cu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
și disecție de aortă (3). Evaluarea imagistică a arterelor carotide este obligatorie în planning-ul terapeutic și evolutiv (tabelul 38.2 și figura 38.1). Metodele imagistice identifică localizarea bifurcației în raport cu gonionul, extensia plăcii, stenoza sau tortuozitățile arteriale distale, statusul carotidei controlaterale, și reali zează diagnosticul diferențial al aterosclerozei cu alte determinări etiopatogenice, conform parametrilor măsurabili ecografic (6) (tabelul 38.3). Ecografia este în general folosită ca primă investigație pentru diagnosticul pozitiv și de severitate, dar poate oferi și date valoroase
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
în cazul stenozelor peste 60% sau se administrează tratament medical. Rolul endarterectomiei în tratamentul pacienților asimptomatici cu stenoză carotidiană trebuie individualizat în raport cu recomandările American Heart Association (AHA) (12) Factorii de risc chirurgical includ dimensiunea plăcii, sexul pacientului, stenoza sau ocluzia carotidei controlaterale (12). Riscul combinat de AVC perioperator sau deces este de 1,5-3%. Riscul de AVC ipsilateral la 5 ani este de 5,1% la pacienții cu EAC versus 11% la cei fără EAC (12). Atitudinea terapeutică la pacienții cu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
carotidiană comparativ cu EAC este asociată cu risc mai mare de accident vascular de orice tip, fără a crește însă rata mortalității (15). Tehnici chirurgicale Abord chirurgical Se practică o incizie paralel și anterior de mușchiul sternocleidomastoidian, centrată pe bifurcarea carotidei. Incizia poate fi extinsă proximal, spre incizura sternală, în cazul leziunilor proximale ale ACC, și distal, spre procesul mastoidian, pentru leziuni mai înalte. Extremitatea superioară se angulează posterior, spre lobulul urechii, pentru a evita glanda parotidă și nervul auricular mare
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
angulează posterior, spre lobulul urechii, pentru a evita glanda parotidă și nervul auricular mare. Cu ajutorul unor retractoare, incizia se poate cranializa prin mușchiul platysma, cu retrac ia laterală a sternocleidomastoidianului. Se vizualizează vena jugulară internă și se deschide teaca arterei carotide de-a lungul marginii anterioare a venei. Vena jugulară internă se retractează lateral și se ligaturează vena facială comună. Disecția se continuă anterior de ACC pentru a evita nervul vag (X) aflat posterolateral în teaca arterei carotide. Există situații în
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
deschide teaca arterei carotide de-a lungul marginii anterioare a venei. Vena jugulară internă se retractează lateral și se ligaturează vena facială comună. Disecția se continuă anterior de ACC pentru a evita nervul vag (X) aflat posterolateral în teaca arterei carotide. Există situații în care nervul vag se poate spirala anterior, predominant la extremitatea inferioară a inciziei. O atenție deosebită trebuie acordată nervilor IX (gloso faringian), X (vag), XI (accesor), XII (hipoglos), ramului mandibular marginal al nervului VII (facial) și, inconstant
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
faringian), X (vag), XI (accesor), XII (hipoglos), ramului mandibular marginal al nervului VII (facial) și, inconstant, nervului laringeu recurent care are originea din nervul vag și se distribuie corzilor vocale. În traiectul său, nervul laringeu recurent poate încrucișa anterior artera carotidă. În cazul lezării iatrogene a nervului recurent laringeu se produce paralizia corzilor vocale. Frecvent, nervul laringeu recurent se exteriorizează în regiunea cervicală dreaptă. ACC se mobilizează proximal de leziunea carotidiană, disecția se continuă cranial pentru izolarea ACE. ACI se mobilizează
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
bifurcării carotidiene pentru corectarea bradicardiei reflexe. Odată obținut controlul proximal, disecția se continuă distal, în jurul ACE și al primului său ram, artera tiroidiană superioară. Subsecvent, se obține controlul distal al ACI. În cursul disecției este important a minimiza manipularea arterei carotide pentru a reduce riscul de embolizare. Disecția se face cu grijă extremă pentru a nu leza structurile nervoase adiacente, în special nervii X și XII. Pentru facilitarea disecției se poate secționa ansa cervicală. Arteriotomia și șuntarea Se administrează heparină intravenos
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
proximal de placă. Îndepărtarea plăcii Planul optimal de EAC se află între straturile intern și medial extern. Punctul terminal proximal se obține prin secționarea plăcii în ACC. Placa se îndepărtează și EAC se continuă în bulbul carotidian. Placa de pe artera carotidă ce se întinde pe o scurtă distanță în ACI poate fi tracționată medial spre originea ACE pentru a obține un punct terminal adecvat. Prin urmare, placa poate fi secționată intrabulbar, astfel încât endarterectomiile ACI și ACE să fie efectuate independent. Odată
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
persoanele peste 65 de ani este de 15% în populația generală, un procent substanțial scăzut al acestor indivizi putând prezenta afectare semnificativă a circulației posterioare. În concluzie, amețeala nu trebuie corelată direct cu obstrucția aterosclerotică (20). La pacienții vârstnici, arterele carotide pot avea un traiect spiralat sau sinuos, ceea ce determină formarea de stenoze sau de anse vasculare complete. Incidența tortuozităților extreme ale ACI este dificil de determinat, majoritatea pacienților fiind asimptomatici în momentul prezentării (20). Tortuozitatea se definește ca o lungime
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
plasare a stentului comparativ cu segmentele rectilinii ale arterelor. Tratamentul chirurgical al acestor variante de traiect constă în rezecția și lărgirea segmentului redundant, adesea prin EAC de eversie, după rezecția segmentară pe ACI sau ACC. 38.4. Concluzii Afectarea arterelor carotide este cauza determinantă a AVC și poate fi evaluată printr-o serie de teste non-invazive la toți pacien ii care prezintă în antecedente AIT sau AVC în teritoriile de distribuție ale arterelor carotide. Controlul HTA și dislipidemiei, stoparea fumatului, precum și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
sau ACC. 38.4. Concluzii Afectarea arterelor carotide este cauza determinantă a AVC și poate fi evaluată printr-o serie de teste non-invazive la toți pacien ii care prezintă în antecedente AIT sau AVC în teritoriile de distribuție ale arterelor carotide. Controlul HTA și dislipidemiei, stoparea fumatului, precum și administrarea de agenți antiagreganți sunt indicate pentru a reduce riscul de AVC la persoanele cu afectare carotidiană. Stentarea arterelor carotide reprezintă o alternativă la EAC la pacienții cu risc chirurgical, dar sub 70
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
care prezintă în antecedente AIT sau AVC în teritoriile de distribuție ale arterelor carotide. Controlul HTA și dislipidemiei, stoparea fumatului, precum și administrarea de agenți antiagreganți sunt indicate pentru a reduce riscul de AVC la persoanele cu afectare carotidiană. Stentarea arterelor carotide reprezintă o alternativă la EAC la pacienții cu risc chirurgical, dar sub 70 de ani. EAC trebuie efectuată în decurs de două săptămâni de la AVC în condițiile diagnosticării unei stenoze de peste 70% a arterei carotide ipsilaterale, evaluare efectuată angiografic sau
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
cu afectare carotidiană. Stentarea arterelor carotide reprezintă o alternativă la EAC la pacienții cu risc chirurgical, dar sub 70 de ani. EAC trebuie efectuată în decurs de două săptămâni de la AVC în condițiile diagnosticării unei stenoze de peste 70% a arterei carotide ipsilaterale, evaluare efectuată angiografic sau prin ecografie în modul Doppler. Metoda este mai puțin benefică la pacienți asimptomatici cu stenoze de 50-69%, iar aportul este redus spre 0 în caz de stenoze sub 50%. Rolul endar terectomiei în managementul pacienților
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
simpatice. Pentru toate glandele salivare fibrele eferente pornesc de la nivelul măduvei toracale (T1-T2; coarnele laterale), părăsesc rădăcinile anterioare, merg prin ramuri comunicante în ganglionul cervical superior unde fac sinapsă și de unde pornesc fibre postganglionare pentru parenchimul glandular pe traiectul adventicei carotidei și a ramurilor sale. Mecanismul reflex necondiționat de intensificare a secreției salivare este cel mai important. Este declanșat de acțiunea stimulatoare a alimentelor asupra receptorilor gustativi. Masticația contribuie la întreținerea secreției salivare. Mecanismul reflex condiționat se realizează prin intermediul receptorilor vizuali
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
simpatic. In efort apare vasodilatație cutanată datorită prevalenței controlului hipotalamic asupra altor activități reflexe. 14.5.3. Circulația cerebrală Sângele ajunge la creier prin cele două artere vertebrale ce se unesc pentru a forma artera bazilară și prin cele două carotide interne (sursa majoră la om), care laolaltă formează un inel anastomotic (poligonul sau cercul arterial Willis; cu importanță funcțională în condiții normale) din care trei perechi de artere mari se distribuie la nivel cerebral. Anastomozele precapilare sunt în general insuficiente
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
metode de protecție a funcției cerebrale pe perioada stopului circulator. Chirurgia crosei aortei pentru disecții și anevrisme aortice practică metoda opririi circulatorii totale, 15-60 minute, în hipotermie profundă (răcirea pacientului de la 37 la 18°C), și administrarea pe cale antegradă (a. carotide) sau retrogradă (pe vena cavă superioară) a unei perfuzii cu debit mai redus printr-un circuit al aparatului inimă-plămân artificial pentru a evita leziuni cerebrale. Folosind această tehnică se poate înlocui arcul aortic parțial sau în totalitate, cu reimplantarea trunchiurilor
Tratat de chirurgie vol. VII by MARIAN GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/92076_a_92571]
-
valva mitrală, atriul stâng, ventricul drept, valva tricuspidă, atriul drept; Apicala 5 camere (A5C): toate structurile vizualizate în A4C la care se adaugă valva aortic; Apicală 2 camere (A2C): ventricul stâng, atriul stâng; • Suprasternală: aorta, crosa aortei, trunchiul brahiocefalic, artera carotidă stângă, artera subclavie stângă; Subcostală: vena cavă inferioară (VCI) venele hepatice, pericardul, atriile, septul interatrial (SIA), VS, VD, SIV. B. Examinarea în modul M (monoplan). Fereastra parasternală este cel mai frecvent interogată, atât în ax lung cât și în ax
CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Ciprian Rezuş, Raluca Arhirii () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1107]
-
fibre și În carbohidrați complecși, cum sunt cerealele integrale, legumele și fructele, mai ales banane, portocale, cantalup, cartofi, igname, smochine și spanac. De asemenea, este important să renunțați la fumat. Fumatul mărește imens riscul de atac cerebral, prin accelerarea Îngroșării carotidelor, cele două vase de sânge mari amplasate pe ambele laturi ale gâtului. Îngroșarea acestor artere vitale Înseamnă că sângele nu mai ajunge la creier. De fapt, blocarea acestor vase principale care duc la creier este vinovată de aproape două treimi
[Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
Creierul este organul care reprezintă 2% din greutatea corporală, are nevoie de 20% din oxigenul total și primește 14% din fracția de ejecție cardiacă. Vascularizația cerebrală este asigurată de arterele carotide și arterele vertebrale care se unesc la baza creierului formând poligonul Willis, loc de unde se desprind numeroase alte artere care asigură vascularizația cerebrală [1,2]. CIRCULAȚIA ARTERIALĂ ARTERA CAROTIDĂ INTERNĂ Artera carotidă internă (ACI) asigură vascularizația porțiunii anterioare a emisferelor
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
din fracția de ejecție cardiacă. Vascularizația cerebrală este asigurată de arterele carotide și arterele vertebrale care se unesc la baza creierului formând poligonul Willis, loc de unde se desprind numeroase alte artere care asigură vascularizația cerebrală [1,2]. CIRCULAȚIA ARTERIALĂ ARTERA CAROTIDĂ INTERNĂ Artera carotidă internă (ACI) asigură vascularizația porțiunii anterioare a emisferelor cerebrale și este divizată în mai multe segmente de la 4 la 8 segmente [3-5]. Clasificarea Cincinnati împarte artera carotidă internă în 7 segmente (fig. 5.1): cervical, pietros, lacerum
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
ejecție cardiacă. Vascularizația cerebrală este asigurată de arterele carotide și arterele vertebrale care se unesc la baza creierului formând poligonul Willis, loc de unde se desprind numeroase alte artere care asigură vascularizația cerebrală [1,2]. CIRCULAȚIA ARTERIALĂ ARTERA CAROTIDĂ INTERNĂ Artera carotidă internă (ACI) asigură vascularizația porțiunii anterioare a emisferelor cerebrale și este divizată în mai multe segmente de la 4 la 8 segmente [3-5]. Clasificarea Cincinnati împarte artera carotidă internă în 7 segmente (fig. 5.1): cervical, pietros, lacerum cavernos, clinoidian, supraclinoidian
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
artere care asigură vascularizația cerebrală [1,2]. CIRCULAȚIA ARTERIALĂ ARTERA CAROTIDĂ INTERNĂ Artera carotidă internă (ACI) asigură vascularizația porțiunii anterioare a emisferelor cerebrale și este divizată în mai multe segmente de la 4 la 8 segmente [3-5]. Clasificarea Cincinnati împarte artera carotidă internă în 7 segmente (fig. 5.1): cervical, pietros, lacerum cavernos, clinoidian, supraclinoidian și comunicant [3,6]. ARTERA VERTEBRALĂ (AV) Vascularizează porțiunea posterioară a emisferelor cerebrale și toate structurile de la nivelul fosei posterioare. Artera vertebrală ia naștere din artera subclaviculară
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
PW) Este situat la nivelul cisternei interpedunculare, este delimitat de chiasma optică, tija pituitară și corpii mamilari [7] (fig. 5.2). ARTERELE SUPRATENTORIALE Sunt reprezentate de: - Artera cerebrală anterioară (ACA) este ramul terminal de calibrul cel mai mic al arterei carotide interne și este împărțită în trei segmente [4,8] (fig. 5.3): segmentul A1 (orizontal), segmentul A2 (vertical cu ramurile: artera recurentă Heubner [5,8], artera orbito-frontală medială, artera frontopolara, artera calosomarginală, artera para-centrală) (fig. 5.4), artera pericaloasă. - Artera
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]