KorAP: Find »[drukola/base=carotidian & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...16 17 18 ...33 >

801 matches

Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406

examinării in vivo a arterelor iliace [Vincenti et al., 1980], cât și al investigațiilor coronarografice [Vincenti et al., 1980; Rostand et al., 1984]. Acest concept a supraviețuit prin prisma prevalenței deosebit de ridicate a manifestărilor subtile (grosimea intimă-medie la nivelul arterei carotidiene), subclinice (plăci carotidiene, leziuni coronariene) sau clinic evidente ale bolii ateromatoase în insuficiența renală [Huysmans et al., 1998]. Conceptul de ateroscleroză (ATS) accelerată este însă ambiguu, fiind folosit imprecis pentru a justifica prevalența ridicată a leziunilor aterosclerotice și a patologiei

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
a arterelor iliace [Vincenti et al., 1980], cât și al investigațiilor coronarografice [Vincenti et al., 1980; Rostand et al., 1984]. Acest concept a supraviețuit prin prisma prevalenței deosebit de ridicate a manifestărilor subtile (grosimea intimă-medie la nivelul arterei carotidiene), subclinice (plăci carotidiene, leziuni coronariene) sau clinic evidente ale bolii ateromatoase în insuficiența renală [Huysmans et al., 1998]. Conceptul de ateroscleroză (ATS) accelerată este însă ambiguu, fiind folosit imprecis pentru a justifica prevalența ridicată a leziunilor aterosclerotice și a patologiei cardiovasculare imputabile aterosclerozei

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
Astfel, London et al. [1990] au evidențiat o corelație inversă între viteza undei de puls la nivel aortic (VUP) și HDL-colesterol. De asemenea, Burdick et al. [1994] și Nishizawa et al. [1997] au descris o corelație pozitivă între grosimea intimă-medie carotidiană și fracțiunile LDL și IDL ale colesterolului. Cele mai frecvente alterări asociate rigidității arteriale la pacientul uremic sunt legate de metabolismul fosfocalcic [Goldsmith et al., 2002]. Unele studii experimentale sugerează că efectele insuficienței renale cronice asupra remodelării arteriale și asupra

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
HD versus DP sunt mai degrabă modeste; Konings et al. [2002] au evidențiat că coeficientul de distensibilitate a arterei carotide comune la pacienții cu DP este semnificativ mai redus în comparație cu cel de la populația generală. Mai mult, mai degrabă surprinzător, distensibilitatea carotidiană la pacienții cu DP a fost mai bună decât la cei cu HD și chiar mai bună decât la subiecții cu IRC în stadiile predialitice. în foarte recentul studiu al grupului nostru [Covic et al., 2004] am demonstrat că, în

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
prognosticului [Blacher et al., 1998, 1999]. Blacher și col. [2001] au studiat prospectiv valoarea predictivă și contribuția independentă la mortalitatea cardiovasculară și la cea generală ale mai multor parametri arteriali. Autorii au evaluat proprietățile peretelui arterial la niveluri multiple: diametrul carotidian, grosimea carotidă-intimă, parametrii complianței arterei carotide, diametrul aortic, viteza undei de puls în aortă și prezența calcificărilor arteriale la nivelul carotidei, aortei abdominale, axei ileofemurale și al arterelor periferice ale membrelor inferioare, determinate ecografic. Calcificările arteriale au fost analizate semicantitativ

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
Corola-publishinghouse/Science/92086_a_92581

Capitolul 24 CHIRURGIA ARTEREI CAROTIDE INTERNE Stenoza carotidiană (SC) reprezintă una din cauzele principale de accident vascular cerebral (AVC). De aceea, prevenția evenimentelor neurologice este obiectivul major al chirurgiei carotidiene, în încercarea de a îmbunătăți istoria naturală și prognosticul acestor leziuni și de a oferi o alternativă superioară

Tratat de chirurgie vol. VII by VLAD ANTON ILIESCU, LUCIAN FLORIN DOROBANŢU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92086_a_92581]
Capitolul 24 CHIRURGIA ARTEREI CAROTIDE INTERNE Stenoza carotidiană (SC) reprezintă una din cauzele principale de accident vascular cerebral (AVC). De aceea, prevenția evenimentelor neurologice este obiectivul major al chirurgiei carotidiene, în încercarea de a îmbunătăți istoria naturală și prognosticul acestor leziuni și de a oferi o alternativă superioară tratamentului medical. INDICAȚII Prima endarterectomie carotidiană (EAC) deschisă a fost efectuată în 1950, iar de atunci această metodă reprezintă soluția terapeutică de

Tratat de chirurgie vol. VII by VLAD ANTON ILIESCU, LUCIAN FLORIN DOROBANŢU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92086_a_92581]
principale de accident vascular cerebral (AVC). De aceea, prevenția evenimentelor neurologice este obiectivul major al chirurgiei carotidiene, în încercarea de a îmbunătăți istoria naturală și prognosticul acestor leziuni și de a oferi o alternativă superioară tratamentului medical. INDICAȚII Prima endarterectomie carotidiană (EAC) deschisă a fost efectuată în 1950, iar de atunci această metodă reprezintă soluția terapeutică de elecție în această patologie. Într-un recent articol [1] publicat în 2008 sub patronajul Society for Vascular Surgery, un grup de experți ai acestei

Tratat de chirurgie vol. VII by VLAD ANTON ILIESCU, LUCIAN FLORIN DOROBANŢU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92086_a_92581]
elecție în această patologie. Într-un recent articol [1] publicat în 2008 sub patronajul Society for Vascular Surgery, un grup de experți ai acestei societăți, pe baza dovezilor existente la nivelul acestui an, au formulat indicațiile de tratament ale stenozei carotidiene. Acestea au fost grupate pe baza nivelelor de indicație (Grad 1 - indicație absolută și Grad 2 - indicație relativă), precum și a nivelelor de evidență derivate din studii pentru aceste indicații (ridicat, mediocru, scăzut, foarte scăzut). Astfel, în cazul pacienților simptomatici și

Tratat de chirurgie vol. VII by VLAD ANTON ILIESCU, LUCIAN FLORIN DOROBANŢU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92086_a_92581]
grupate pe baza nivelelor de indicație (Grad 1 - indicație absolută și Grad 2 - indicație relativă), precum și a nivelelor de evidență derivate din studii pentru aceste indicații (ridicat, mediocru, scăzut, foarte scăzut). Astfel, în cazul pacienților simptomatici și asimptomatici cu stenoză carotidiană nesemnificativă (mai mică de 50% în cazul celor simptomatici și mai mică de 60% în cazul celor asimptomatici), este recomandată terapia medicală (indicație grad 1 cu nivel de evidență ridicat). La pacienții simptomatici cu stenoză carotidiană moderat-severă (mai mult de

Tratat de chirurgie vol. VII by VLAD ANTON ILIESCU, LUCIAN FLORIN DOROBANŢU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92086_a_92581]
și asimptomatici cu stenoză carotidiană nesemnificativă (mai mică de 50% în cazul celor simptomatici și mai mică de 60% în cazul celor asimptomatici), este recomandată terapia medicală (indicație grad 1 cu nivel de evidență ridicat). La pacienții simptomatici cu stenoză carotidiană moderat-severă (mai mult de 50%) este recomandată terapia chirurgicală în asociere cu cea medicală. La pacienții simptomatici cu stenoză carotidiană moderat-severă (cel puțin 50%) și risc operator crescut, soluția recomandată este stentarea carodiană privită ca o alternativă mai puțin invazivă

Tratat de chirurgie vol. VII by VLAD ANTON ILIESCU, LUCIAN FLORIN DOROBANŢU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92086_a_92581]
cazul celor asimptomatici), este recomandată terapia medicală (indicație grad 1 cu nivel de evidență ridicat). La pacienții simptomatici cu stenoză carotidiană moderat-severă (mai mult de 50%) este recomandată terapia chirurgicală în asociere cu cea medicală. La pacienții simptomatici cu stenoză carotidiană moderat-severă (cel puțin 50%) și risc operator crescut, soluția recomandată este stentarea carodiană privită ca o alternativă mai puțin invazivă a endarterectomiei carotidiene (indicație grad 2 cu nivel scăzut de evidență). Ce se înțelege însă la ora actuală ca factor

Tratat de chirurgie vol. VII by VLAD ANTON ILIESCU, LUCIAN FLORIN DOROBANŢU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92086_a_92581]
mult de 50%) este recomandată terapia chirurgicală în asociere cu cea medicală. La pacienții simptomatici cu stenoză carotidiană moderat-severă (cel puțin 50%) și risc operator crescut, soluția recomandată este stentarea carodiană privită ca o alternativă mai puțin invazivă a endarterectomiei carotidiene (indicație grad 2 cu nivel scăzut de evidență). Ce se înțelege însă la ora actuală ca factor de risc în chirurgia carotidiană? Unul dintre factorii cei mai discutați în literatură se referă la ocluzia carotidei contralaterale, care poate agrava ischemia

Tratat de chirurgie vol. VII by VLAD ANTON ILIESCU, LUCIAN FLORIN DOROBANŢU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92086_a_92581]
și risc operator crescut, soluția recomandată este stentarea carodiană privită ca o alternativă mai puțin invazivă a endarterectomiei carotidiene (indicație grad 2 cu nivel scăzut de evidență). Ce se înțelege însă la ora actuală ca factor de risc în chirurgia carotidiană? Unul dintre factorii cei mai discutați în literatură se referă la ocluzia carotidei contralaterale, care poate agrava ischemia cerebrală în timpul EAC. Deși mai multe studii [2-7] nu au evidențiat diferențe semnificative între incidența AVC postoperator la pacienții cu și fără

Tratat de chirurgie vol. VII by VLAD ANTON ILIESCU, LUCIAN FLORIN DOROBANŢU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92086_a_92581]
studii [2-7] nu au evidențiat diferențe semnificative între incidența AVC postoperator la pacienții cu și fără ocluzie contralaterală, există însă autori și studii mai recente care contrazic această opinie [8-10], care consideră la ora actuală că pacienții cu ocluzie contralaterală carotidiană au o rată de până la 5 ori mai mare de AVC postoperator după endarterectomie carotidiană. Reintervenția ipsilaterală este de asemenea considerată ca unul dintre factorii de risc ai EAC. Există multe studii care susțin acest fapt în termeni de creștere

Tratat de chirurgie vol. VII by VLAD ANTON ILIESCU, LUCIAN FLORIN DOROBANŢU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92086_a_92581]
fără ocluzie contralaterală, există însă autori și studii mai recente care contrazic această opinie [8-10], care consideră la ora actuală că pacienții cu ocluzie contralaterală carotidiană au o rată de până la 5 ori mai mare de AVC postoperator după endarterectomie carotidiană. Reintervenția ipsilaterală este de asemenea considerată ca unul dintre factorii de risc ai EAC. Există multe studii care susțin acest fapt în termeni de creștere a mortalității și a AVC-ului postoperator [11], după cum sunt autori care au constatat doar

Tratat de chirurgie vol. VII by VLAD ANTON ILIESCU, LUCIAN FLORIN DOROBANŢU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92086_a_92581]
la pacienții care au fost iradiați în această zonă să conțină mai multe lipide și colagen decât o placă „tipică” [12]. Aceste caracteristici fac ca acestea să devină instabile și mai dificil de detectat ecografic. La pacienții asimptomatici cu stenoză carotidiană de peste 60%, recomandarea este endarterectomia în asociere cu terapia medicală, cel puțin în ceea ce privește pacienții cu risc chirurgical scăzut (indicație absolută, grad 1, cu nivel de evidență ridicat). La acest ultim grup de pacienți, tratamentul intervențional este contraindicat (grad 1 dar

Tratat de chirurgie vol. VII by VLAD ANTON ILIESCU, LUCIAN FLORIN DOROBANŢU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92086_a_92581]
endarterectomii. Se remarcă așadar recomandarea extinsă a tratamentului chirurgical la pacienții cu stenoze semnificative, în dauna tratamentului intervențional. Trebuie menționat că în trecut a existat în literatura de specialitate o controversă extinsă pe mai mulți ani asupra beneficiilor angioplastiei endoluminale carotidiene în dauna EAC chirurgicale, din prisma unei așteptate reduceri a complicațiilor în cazul folosirii metodei percutanate. În 2008, într-o recenzie efectuată asupra a nu mai puțin de 10 studii randomizate prospective deja publicate, care au înglobat peste 3180 de

Tratat de chirurgie vol. VII by VLAD ANTON ILIESCU, LUCIAN FLORIN DOROBANŢU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92086_a_92581]
2008, într-o recenzie efectuată asupra a nu mai puțin de 10 studii randomizate prospective deja publicate, care au înglobat peste 3180 de pacienți [13], se concluzionează că, pe baza datelor existente până în acest an în literatură, EAC și stentarea carotidiană sunt metode echivalente în ceea ce privește rata mortalității și infarctului miocardic postoperator, dar angioplastia se asociază paradoxal cu o rată semnificativ crescută a AVC postprocedural. Așadar, așteptata reducere a complicațiilor neurologice în cazul folosirii procedurilor percutanate pare că nu se confirmă, iar

Tratat de chirurgie vol. VII by VLAD ANTON ILIESCU, LUCIAN FLORIN DOROBANŢU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92086_a_92581]
paradoxal cu o rată semnificativ crescută a AVC postprocedural. Așadar, așteptata reducere a complicațiilor neurologice în cazul folosirii procedurilor percutanate pare că nu se confirmă, iar indicațiile lor au evoluat în consecință. O situație particulară o constituie pacienții cu stenoze carotidiene și leziuni coronariene concomitente. Prevalența leziunilor carotidiene semnificative la acești bolnavi se situează între 1,5 și 8,5% [14-16], chiar de 17% la cei de peste 80 de ani [17]. Existența leziunilor carotidiene necorectate la un pacient operat cu circulație

Tratat de chirurgie vol. VII by VLAD ANTON ILIESCU, LUCIAN FLORIN DOROBANŢU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92086_a_92581]
AVC postprocedural. Așadar, așteptata reducere a complicațiilor neurologice în cazul folosirii procedurilor percutanate pare că nu se confirmă, iar indicațiile lor au evoluat în consecință. O situație particulară o constituie pacienții cu stenoze carotidiene și leziuni coronariene concomitente. Prevalența leziunilor carotidiene semnificative la acești bolnavi se situează între 1,5 și 8,5% [14-16], chiar de 17% la cei de peste 80 de ani [17]. Existența leziunilor carotidiene necorectate la un pacient operat cu circulație extracorporeală (CEC) este un factor de risc

Tratat de chirurgie vol. VII by VLAD ANTON ILIESCU, LUCIAN FLORIN DOROBANŢU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92086_a_92581]
situație particulară o constituie pacienții cu stenoze carotidiene și leziuni coronariene concomitente. Prevalența leziunilor carotidiene semnificative la acești bolnavi se situează între 1,5 și 8,5% [14-16], chiar de 17% la cei de peste 80 de ani [17]. Existența leziunilor carotidiene necorectate la un pacient operat cu circulație extracorporeală (CEC) este un factor de risc important pentru AVC postoperator [18], fiind responsabil de 30% dintre acestea [19]. S-a dovedit că EAC la pacienții simptomatici sau la cei asimptomatici cu stenoze

Tratat de chirurgie vol. VII by VLAD ANTON ILIESCU, LUCIAN FLORIN DOROBANŢU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92086_a_92581]
necorectate la un pacient operat cu circulație extracorporeală (CEC) este un factor de risc important pentru AVC postoperator [18], fiind responsabil de 30% dintre acestea [19]. S-a dovedit că EAC la pacienții simptomatici sau la cei asimptomatici cu stenoze carotidiene semnificative care urmează a fi supuși unei intervenții de revascularizare coronariană, scade incidența AVC postoperator [20, 21]. De aceea, se recomandă screening-ul prin intermediul examenului Doppler carotidian a tuturor pacienților propuși pentru by-pass aorto-coronarian (BAC), cel puțin a celor la care

Tratat de chirurgie vol. VII by VLAD ANTON ILIESCU, LUCIAN FLORIN DOROBANŢU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92086_a_92581]
S-a dovedit că EAC la pacienții simptomatici sau la cei asimptomatici cu stenoze carotidiene semnificative care urmează a fi supuși unei intervenții de revascularizare coronariană, scade incidența AVC postoperator [20, 21]. De aceea, se recomandă screening-ul prin intermediul examenului Doppler carotidian a tuturor pacienților propuși pentru by-pass aorto-coronarian (BAC), cel puțin a celor la care examenul clinic a decelat suflu carotidian. În cazul în care se decelează o stenoză semnificativă și pacientul este stabil hemodinamic, ea trebuie confirmată angiografic. Dacă pacientul

Tratat de chirurgie vol. VII by VLAD ANTON ILIESCU, LUCIAN FLORIN DOROBANŢU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92086_a_92581]
supuși unei intervenții de revascularizare coronariană, scade incidența AVC postoperator [20, 21]. De aceea, se recomandă screening-ul prin intermediul examenului Doppler carotidian a tuturor pacienților propuși pentru by-pass aorto-coronarian (BAC), cel puțin a celor la care examenul clinic a decelat suflu carotidian. În cazul în care se decelează o stenoză semnificativă și pacientul este stabil hemodinamic, ea trebuie confirmată angiografic. Dacă pacientul este instabil hemodinamic si are indicație chirurgicală de urgență, stenoza carotidiană trebuie operată doar pe baza examenului Doppler. EAC trebuie

Tratat de chirurgie vol. VII by VLAD ANTON ILIESCU, LUCIAN FLORIN DOROBANŢU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92086_a_92581]