484 matches
-
munte (Trollius europaeus), limba siberiana (Lingularia sibirica), trifoiul lutrei (Manyanthes trifoliata). Nu este lipsită de interes nici prezenta plantelor medicinale și aromatice. Există 2 arii protejate: Pădurile din jurul depresiunii dețin importante resurse cinegetice ocrotind și animale protejate prin lege: cerb carpatin (Cervus elaphus carpaticus), râs (Lynx lynx), mistreț (Sus scrofa), iepure (Lepus europaeus), cocosul de munte (Tetrao urogallus), jderul, barza albă, etc. Predomina districambosolurile (solurile brune acide), (G. B. Tofan, 2013) În anul 1850, populația satului era de 628 locuitori din
Bilbor, Harghita () [Corola-website/Science/300474_a_301803]
-
râde". Pe cealaltă parte, cuvântul "linx" este un împrumut mai recent din franceză, care mai are origine în limba latină și este derivat de denumirea științifică "lynx". Statutul în care se găsesc toate speciile de lincși este foarte vartiat. Râsul carpatin, râsul roșu și râsul canadian sunt prezentate de populații destul de mari pentru a asigura continuitatea speciei. Râsul iberic este pe cale de dispariție, doar 84-143 lincși de această specie mai trăind în Spania. Prezența râșilor în Portugalia este incertă. Râșii carpatini
Râs (animal) () [Corola-website/Science/299722_a_301051]
-
carpatin, râsul roșu și râsul canadian sunt prezentate de populații destul de mari pentru a asigura continuitatea speciei. Râsul iberic este pe cale de dispariție, doar 84-143 lincși de această specie mai trăind în Spania. Prezența râșilor în Portugalia este incertă. Râșii carpatini trăiesc în multe arii ale Europei și Asiei, ceea ce a rezultat în a doua denumire a lor - râșii eurasiatici. Toată populația de această specie este estimată la 55.000 de indivizi, din care majoritatea trăiește în Rusia. În țările Europei
Râs (animal) () [Corola-website/Science/299722_a_301051]
-
kg, dar în mod normal reprezentanții niciunei specii nu depășesc greutatea de 30 kg. Ca toate altele felide, râșii au gheare ascuțite și retractile care ajung lungimea de 4-6 cm. Lincșii trăiesc aproxmiativ 20 ani. Cele mai mari sunt lincșii carpatini, având 80-150 cm lungime și o greutate de 18-30 kg . Urmează cei iberici, cu 85-120 cm și 13-25 kg și ambele specii americane care au aceleași valori de lungime (70-120 cm) și de greutate (9-15 kg). Râșii mici sunt uneori
Râs (animal) () [Corola-website/Science/299722_a_301051]
-
comuna Moisei există aproape 1500 de specii de plante cu flori, ceea ce reprezintă 40 % din totalul plantelor care trăiesc în România. Etajul alpin este cucerit de capra neagră, cocoșul de munte și marmota. În pădurile de conifere trăiesc ursul, cerbul carpatin, râsul, căpriorul, jderul de copac, mistrețul și vulpea, iar în ape, păstrăvul, scobarul și lipanul. Conform recensământului din 1910 populația satului Moisei era de 4.093 de locuitori, dintre care 2.961 români, 1.092 germani și 35 de unguri
Moisei, Maramureș () [Corola-website/Science/299764_a_301093]
-
Orientali, între Călimani si Giurgeu, respectiv Persanii de Nord și Baraoltul, pătrunzând până în centrul bazinului Transilvaniei in zona Târgu Mureș, astfel se poate spune despre următoarele etaje: Etajul montan este format din variate specii având numeroși reprezentanți printre care: cerbul carpatin (Cervus elaphus carpaticus), ursul brun (Ursus arctos), râsul (Lynx lynx), jderul (Martes martes), jderul de piatră (Martes foina), pisica sălbatică (Felis silvestris), veverița (Sciurus vulgaris), mistrețul (Sus scrofa), lupul (Canis lupus), Căprioara (Capreolus capreolus), cocoșul de munte (Tetrao urogallus), cocoșul
Ținutul Secuiesc () [Corola-website/Science/299319_a_300648]
-
frecvent premiul I (cu “Logodna”, “Cântec din fluier”, “Câteva halbe cu rom”, “Trepte”, “Cadoul”, “Urme pe zăpadă”, “Iancu la Hălmagiu”, “Autograful”, “Dulapul”, și altele), piese din care unele sunt reluate și în teatre profesioniste. În 1997, a înființat Fundația "Steaua Carpatină", în casa sa de vacanță de la Podu Dâmboviței, județul Argeș, prin care a desfășurat mai multe manifestări culturale și artistice. În 2008, îi este publicat volumul "Scrisori", cu epistole către personalități ca Ion Iliescu, Constantin Noica, Răzvan Theodorescu, Cristian Tudor
Paul Everac () [Corola-website/Science/298913_a_300242]
-
multe endemisme: "Daudebardia transsylvanica", "Vitrea transsylvanica", "Helicigona banatica", "Trichia transsylvanica", "Alopia canescens", "Alopia nixa". Fauna mamiferelor este încă bine reprezentată în pădurile de la poalele masivului, deși activitățile economice și dezvoltarea orașelor sunt principalele cauze ale dispariției multor exemplare din: cerbul carpatin, căprioare, mistreți, râși, lupi, vulpi, veverițe, pârșul mare, pârșul cu coada stufoasă, pârșul de alun, șoarecele scurmător etc. Fauna ornitologică, studiată în special de I. Cătuneanu, este reprezentată prin: cocoșul de munte ("Tetrao urogallus"), vulturul pleșuv sur ("Gyps fulvus fulvus
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
Carex rostrata, Carex echinata, Carex dacica"). Fauna parcului este una diversificată și reprezentată de mai multe specii de mamifere, păsări, pești, amfibieni și reptile, unele protejate prin lege și aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere cu specii de: urs carpatin ("Ursus arctos"), lup ("Canis lupus"), râs ("Lynx lynx"), mistreț ("Sus scrofa"), capră neagră ("Rupicapra rupicapra"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), jder de copac ("Martes martes"), vulpe ("Vulpes vulpes"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliacul de apă
Parcul Național Retezat () [Corola-website/Science/308756_a_310085]
-
așa cum ar fi Garofița Pietrei Craiului ("Dianthus callizonus"), fiind faimoase. Alte specii protejate sunt floarea de colț ("Leontopodium alpinum") și ghințura galbenă ("Gentiana lutea"). Printre speciile de animale amintim capra neagră ("Rupicapra rupicapra"), declarată monument al naturii, căpriorul, mistrețul, ursul carpatin, râsul, vulpea, lupul, veverița. Cheile Dâmbovicioarei și Peștera Dâmbovicioarei sunt cele mai importante fenomene carstice din Piatra Craiului. În partea nord-estică apar Prăpăstiile Zărneștilor, izbucurile Fântânile Domnilor și Fântâna lui Botorog, La Zaplaz, Cerdacul Stanciului, Peștera Stanciului, Moara Dracului. Aminitim
Munții Piatra Craiului () [Corola-website/Science/303030_a_304359]
-
considerat unul dintre cei mai mari monarhi maghiari. Regele a decis scutirea clădirii de taxe și impozite, scutire pe care au respectat-o și domnitorii ce i-au urmat. Pe 22 octombrie 1902 a fost deschis în incintă Muzeul Societății Carpatine Ardelene, unul dintre cele mai frumoase muzee din Transilvania la vremea respectivă, dedicat turismului, etnografiei și balneologiei. Aici era expusă o colecție de peste 7.000 de obiecte, cuprinzând ceramică, broderii, unelte agricole, porturi, obiecte casnice rurale. Două dintre încăperile edificiului
Casa Matia din Cluj () [Corola-website/Science/302574_a_303903]
-
după 1821. Viața monahală ortodoxă în Transilvania a continuat organizat după 1761 în doar câteva mânăstiri și schituri scăpate de urgie sau refăcute - în general pe ascuns - ulterior. Mai existau sihaștri, mai ales în pădurile din Maramureș și alte zone carpatine. Acești sihaștri au asigurat totdeauna continuitatea monahismului românesc atunci când prigoanele au distrus sau controlat excesiv mânăstirile. Atât dintre călugării scăpați cu viață, cât și dintre ardelenii ortodocși cu vocație monahală, mulți au fost nevoiți să treacă în Muntenia și mai
Istoria creștinismului în România () [Corola-website/Science/302635_a_303964]
-
noile structuri europene, dar ceea ce este sigur reprezintă dorința majorității românilor de a depăși carapacea mentalului conservator pentru a circula liber în Europa și în lume, nu umiliți și servili, ci ca cetățeni egali și demni ai Terrei. Vara toridă, carpatină, cu valori sahariene, greu de suportat, m-a determinat să caut răcoarea dimineților și susurul apelor la mii de kilometri spre apus, în misterioasa Scoție, într-un itinerar lung și plin de peripeții. Majoritatea statelor incluse în program îmi erau
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
populară. Pentru a-și îmbogăți cunoștințele de artă populară, Emil Sigerus a întreprins în 1880 o călătorie de studii la Viena, unde a vizitat muzee și colecții de artă. Reîntors de la Viena, Sigerus a înființat în 1885 în Sibiu, Muzeul Carpatin ("Karpatenmuseum"), la baza căruia a stat colecția proprie, de aproximativ 500 de obiecte, în special ulcioare, farfurii, vase de cositor și textile. Muzeul a fost integrat în 1918 în Muzeul Brukenthal. Ca rezultat a pasiunii sale pentru broderiile și țesăturile
Emil Sigerus () [Corola-website/Science/312683_a_314012]
-
Începând cu anul 1880, Emil Sigerus, care a fost întâi funcționar, apoi director al Asociației de Asigurări “Transsylvania”, a devenit și redactor la ziarul Siebenbürgisch-Deutsches Tageblatt din Sibiu. Emil Sigerus s-a numărat printre membrii fondatori ai "Siebenbürgischer Karpatenverein" (Asociația Carpatină Transilvană) și al Asociației Sebastian-Hann, al cărei director a fost din 1907 până în 1946. Când Emil Sigerus a împlinit 80 de ani, Muzeul de artă populară din Viena l-a numit membru de onoare. La 1 iulie 1997, în cadrul Complexului
Emil Sigerus () [Corola-website/Science/312683_a_314012]
-
filmul "Nemuritorii", bazat și el pe o legendă medievală), având și mijloacele necesare: costumele, decorurile și locurile de filmare. Scenariul a fost scris rapid de Francisc Munteanu, după ideea lui Sergiu Nicolaescu. Titlul inițial al filmului urma să fie „Legenda Carpatină”, iar într-un interviu publicat în numărul din iunie 1989 al revistei Cinema regizorul își anunța intenția de a realiza „o baladă optimistă, viguroasă, bărbătească, care să înfrunte destinul” , combătând mesajul fatalist și defetist transmis de baladele populare românești "Miorița
Coroana de foc () [Corola-website/Science/312746_a_314075]
-
Fauna parcului este una diversificată și bine reprezentată de mai multe specii (unele protejate prin lege și aflate pe lista roșie a IUCN) de mamifere, păsări, pești, reptile și amfibieni. Animale ocrotite: capră neagră ("Rupicapra rupicapra"), marmotă ("Marmota marmota"), ursul carpatin ("Ursus arctos"), vidra de râu ("Lutra lutra"), râsul ("Lynx lynx"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), jder de copac ("Martes martes"), jder de piatră ("Martes foina"), nevăstuică ("Mustela nivalis") vulpe roșcată ("Vulpes vulpes"), căprioară ("Capreolud capreolus"), cerb ("Cervus elaphus"), mistreț ("Sus scrofa
Parcul Național Munții Rodnei () [Corola-website/Science/311373_a_312702]
-
este un săptămânal de limba germană, apărut la 1 martie 1968 la Brașov, prin schimbarea denumirii bisăptămânalului "Volkszeitung" (Ziarul poporului), care apărea din 30 mai 1957. De la apariție, în 1968, "" (Orizont Carpatin) era o publicație săptămânală pentru societate, politică și cultură ("Wochenschrift für Gesellschaft, Politik, Kultur"), distribuită în toate zonele din România cu populație germană. Redactor-șef al publicației, la înființarea, a fost Eduard Eisenburger, fostul redactor-șef de la "Volkszeitung". La sfârșitul
Karpatenrundschau () [Corola-website/Science/310908_a_312237]
-
leandru, urzica moartă, begonia, crăciuneasa, cercelușii și diferite specii de cactuși numiți de localnici „limba soacrii". În păduri este comun ursul, nărăvit uneori nu numai la vitele locuitorilor ci și la stupii și poamele de prin ogrăzi. Îl urmeaza cerbul carpatin, căpriorul, lupul, râsul și mistrețul, acesta din urmă dijmuind și el toamna lanurile de porumb și culturile de cartofi. Destul de frecvent se întâlnește jderul și veverița cât și, uneori, pisica sălbatică. În zona colinară, ba chiar și în lunca Oltului
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
supraviețuiește până azi în rezervația Arpășel din Făgăraș) și a cărei teritoriu era parte din zona montană locuită de valahii (românii) acelor vremuri. În această zonă cu crestele abrupte ale munților Făgăraș, unele din cele mai înalte din întregul lanț carpatin, își face cuibul acvila, de obicei la mari înălțimi . Pajura e mai mică ca dimensiuni decât vulturul, asemuindu-se mai degrabă cu șoimul în abilitatea sa de a fi utilizată la șoimărit. Acvila (vulturul / șoimul) a fost stindardul legiunilor romane
Cumani și pecenegi în Țara Făgărașului () [Corola-website/Science/309513_a_310842]
-
pasionat de timbre. De la el a deprins dragostea pentru mărci poștale. A început să lucreze timbre în anul 1955. Prima serie gravată de el a fost "Luna pădurii", o serie de trei mărci poștale. A doua serie a fost "Flora carpatină" (8 valori) apărurută în iulie 1957, care l-a consacrat definitiv ca cel mai bun grafician de mărci poștale a momentului, din România. Inițial, fiecare timbru trebuia să cuprindă inițiala creatorului său, litera "M". Înainte de tipărirea seriei, s- a decis
Harald Meschendörfer () [Corola-website/Science/309577_a_310906]
-
Loxia curvirosta), pițigoiul de brădet (Parus ater), pițigoiul de creastă (Parus cristatus), mierla gulerată (Turdus torquatus), etc. sunt specii caracteristice pentru pădurile de conifere. Este deosebit de bogată. Pădurea reprezintă adăpostul preferat al mamiferelor sălbatice de interes cinegetic. Astfel amintim: cerbul carpatin (Cervus Elaphus), vulpea (Vulpes vulpes), jderul de pădure (Mortes mortes), jderul de piatră (Mortes foina), veverița (Scirus vulgaris), hermelina (Mustella ezminea), nevăstuica (Mortella mirolis), etc. Arifauna pădurilor mixte este bine reprezentată prin specii ca: huhurezul, mare (Steix ulalensis), gaița (Garullus
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
că pădurile și golurile alpine găzduiesc un important fond cinegetic prin varietatea și valoarea speciilor, dovedite prin medaliile de aur obținute la diverse concursuri internaționale pe fondurile de vânătoare cum sunt cele de la Făina și Valea Babii, populate cu cerbi carpatini, urși, lupi, mistreți, jderi, cocoși de munte, etc., ce se vânează cu autorizație. Vânătoarea este o activitate recreativă care, în zona Munților Maramureș, întrunește condiții deosebite având în vedere: Avându-se în vedere valoarea ridicată cinegetică a zonei, bazinul Vaser
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
1873 la Brașov, sunt considerate a fi primele societăți de turism din România. Aveau ca scop cercetarea munților Carpați, îmbunătățirea căilor de acces, organizarea de excursii în zonele montane. SAVK a activat până în anul 1881, când a fuzionat cu „Asociația Carpatină Transilvană” („Siebenbürgischer Karpathenverein - S.K.V.”) din Sibiu, devenind filială a acesteia. În anul 1875, s-a înființat la București Societatea Română de Geografie, care publică "Buletinul Societății geografice române" (1876-1943), "Marele dicționar geografic al României" (1898-1902), precum și numeroase descrieri de călătorie
Turismul în România () [Corola-website/Science/305036_a_306365]
-
În anul 1875, s-a înființat la București Societatea Română de Geografie, care publică "Buletinul Societății geografice române" (1876-1943), "Marele dicționar geografic al României" (1898-1902), precum și numeroase descrieri de călătorie, expediții geografice, turism. În Transilvania, și-a desfășurat activitatea „Asociația Carpatină Transilvania” („Siebenburgische Karpathen Verein - S.K.V.”), fondată în anul 1880 la Sibiu, după modelul DOeA - „Asociația Alpină Germano-Austriacă”. Asociația își propunea ca obiectiv cultivarea spiritului turistic, făcând cunoscute și accesibile populației frumusețile naturale ale munților Carpați. „Cercul Excursioniștilor” înființată la 1
Turismul în România () [Corola-website/Science/305036_a_306365]