691 matches
-
spune că în Europa capacitatea volumetrică de stocare a CO este mare, însă la fel sunt și incertitudinile, în special în privința acviferelor saline adânci. Acviferele ar putea oferi capacitate de stocare pentru instalații mari pentru mai multe decade. Reevaluarea și cartarea capacităților de stocare în Europa este subiectul unei cercetări în derulare în statele membre individuale și în întreaga Europă în ansamblu prin proiectul CO2STOP. http://www.co2geonet.com - European Network of Excellence on the Geological Storage of CO2 http://www
Stocarea geologică a dioxidului de carbon () [Corola-website/Science/327652_a_328981]
-
muntelui. 1929 - Prima mențiune a peșterii este făcută de R. Jeannel și E. G. Racoviță sub numele de "Peșteră de la Pojarul Ghețarului". 1949 - Peșteră a fost explorata de M. Șerban, I. Viehmann și St. Rotarides. 1955 - A fost făcută prima cartare de I. Viehmann, M. Bleahu și J. Dan. 1952 - Este declarată monument al naturii și închisă cu o poartă de fier. 1982 - Este schimbată poartă de către Polaris Blaj ocazie cu care Viorel Roru Ludusan descoperă și explorează cea mai frumoasă
Peștera Pojarul Poliței () [Corola-website/Science/316048_a_317377]
-
Parichi (1971) ; E. Vespremeanu (1972) — și mai puțin în câmpie — M. Bizerea (1973); N. Mihăilă, N. Popescu, P. Giurgea (1988); Gr. Posea (1997). Între rezultatele la care au ajuns autorii semnalați există neconcordanțe, atât în ce privește altitudinea teraselor, cât și în cartarea acestora. E. Vespremeanu (1972), la Lipova și în amunte de Lipova, identifică următoarele terase: 3-5 m (123 m alt. abs.; luncă), 6-12 m (125 m), 18-25 m (145 m), 50-60 m (175 m), 80-90 m (200 m), 100-110 m (225
Râul Mureș () [Corola-website/Science/298852_a_300181]
-
teritoriul parcului, proiectul "Geo-biodiversitatea Parcului Național Cheile Bicazului - Hășmaș" ("GEOBIOHAS"), de reevaluare a situației actuale a întregului patrimoniu natural existent în acest areal. Acesta s-a concretizat prin: inventarierea stării actuale a siturilor din masiv și din ariile limitrofe acestuia, cartari și studii geologice (petrografice, mineralogice), geotehnice, paleontologice și hidrogeologice, schițarea unui "Catalog al siturilor paleontologice din masivul Hăghimaș" și propuneri privind crearea unor rezervații științifice în zona vârfului Ghilcoș respectiv Hășmașul Mare. Primele date botanice despre flora zonei apar în
Parcul Național Cheile Bicazului - Hășmaș () [Corola-website/Science/311820_a_313149]
-
Polaris - Alpin Speo Club a fost fondat la 1 mai 1966 de Viorel Ludușan (Roru). Membrii clubului își propuneau descoperirea, explorarea, cartarea, protecția și popularizarea peșterilor din Munții Trăscău și Munții Bihor. Nucleul Clubului a fost format din frații Ludușan (Nicolae, Viorel, Dorel, Teodor, Ioan și Mircea) la care s-au adăugat în timp Ovidiu și Gabriel Băcioiu, Ilie Sabău, Eugen și
Polaris Blaj () [Corola-website/Science/316220_a_317549]
-
1988 - ianuarie 1989 se forțează două strâmtori, ultima dintre ele necesitând o muncă de peste 40 de ore pentru a putea fi depășită. Sunt interceptate Complexul Sălilor Mari, Gal. Meandrului și Rețeaua Paralelă. În august 1988 are loc prima acțiune de cartare, masurandu-se 300 m lungime și -104 m denivelare. În iulie 1989 se realizează topografia întregului sector cunoscut la acea dată. Concomitent încep derocările la capătul Sălii cu Aragonite (-77), reușindu-se depășirea și a acestui ultim obstacol în august
Peștera V5 () [Corola-website/Science/318886_a_320215]
-
doctorate. Este considerat fondatorul școlii naționale de biometrie forestieră și amenajament. Doctorul inginer Aurel Ungur, fost ministru adjunct al pădurilor în anii '50, povestea într-un interviu: Cea mai importantă contribuție a sa a fost „Sistemul românesc de zonare și cartare a pădurilor”, pe care l-a elaborat în cadrul Institutului de Cercetări forestiere și care a fost apoi legiferat prin Hotărârea Consiliului de Miniștri (H.C.M) nr. 114/1954, bazată pe “Criteriile de clasificare funcțională a pădurilor” elaborate de prof.dr. Ion
Ion Popescu-Zeletin () [Corola-website/Science/306693_a_308022]
-
de colectare a apelor de precipitații, care au drenat peștera lărgind un sistem de diaclaze cu orientare generală E-V.Peștera este localizată la Peștera cunoscuta de localnici, este explorată și cartata de Viorel Ludusan de la Polaris Blaj. Explorarea și cartarea peșterii s-a făcut în două expediții în lunile Martie și Aprilie, 1986. Intrarea peșterii de 2/1,5 m se află la o altitudine absolută de 1355m. Lungimea totală a galeriilor este de 1200 de metri, lungime aeriană de
Peștera Dâmbău () [Corola-website/Science/316007_a_317336]
-
peștera 10.000 de ani, în vitrina Universității a rezistat doar 20, fiind distrus și aruncat la gunoi de minerii veniți să facă ordine în București în 1990. Cu ocazia ridicării craniului, în anul 1972, a fost efectuată și prima cartare a peșterii, de către Nicolae Ludușan. Mai tragic însă e faptul că într-o vizită recent făcută în peștera, s-a constatat dispariția tuturor craniilor și oaselor din Sală Ursșilor. În peștera au fost făcute săpături arheologice sistematice. Au fost descoperite
Peștera Bisericuța () [Corola-website/Science/316041_a_317370]
-
de arbori; ... e) evaluarea gradului de întreținere. ... III.2. Întreținerea și actualizarea Registrului local al spațiilor verzi din intravilanul localităților Articolul 14 (1) Sistemul informațional al spațiilor verzi se realizează ca urmare a efectuării lucrărilor de identificare, măsurare, inventariere și cartare a terenurilor definite ca spații verzi, precum și a culegerii informațiilor specifice privind speciile de arbori și vegetația existentă, cu determinarea indicilor cantitativi și calitativi. ... (2) Sistemul informațional al spațiilor verzi reprezintă un ansamblu de baze de date grafice și textuale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205593_a_206922]
-
identificare, măsurare, inventariere și reprezentare pe planuri și hărți a spațiilor verzi se fac de către persoane autorizate, cu drept de semnătură, în condițiile prevăzute de lege. ... III.3. Verificarea și recepția lucrărilor Articolul 18 Toate lucrările tehnice (geodezice, topografice, de cartare a spațiilor verzi) necesare pentru întocmirea planurilor și hărților și a Fișei spațiului verde, precum și pentru constituirea seturilor de date și informații specifice privind speciile de arbori și vegetația existentă, cu determinarea indicilor calitativi și cantitativi etc., se verifică de către
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205593_a_206922]
-
precum și limitele de competență ale acestora, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 766 din 23 august 2005, se modifică după cum urmează: 1. Titlul ordinului se modifică și va avea următorul cuprins: "ORDIN pentru stabilirea unităților responsabile cu cartarea zgomotului pentru căile ferate, drumurile, porturile din interiorul aglomerărilor și aeroporturile, aflate în administrarea lor, elaborarea hărților strategice de zgomot și a planurilor de acțiune aferente acestora, din domeniul propriu de activitate" 2. Articolul 1 se modifică și va avea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/190355_a_191684]
-
aferente acestora, din domeniul propriu de activitate" 2. Articolul 1 se modifică și va avea următorul cuprins: " Art. 1. - Potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 321/2005 privind evaluarea și gestionarea zgomotului ambiental, cu modificările și completările ulterioare, unitățile responsabile cu cartarea zgomotului pentru căile ferate, drumurile, porturile din interiorul aglomerărilor și aeroporturile aflate în administrarea lor, elaborarea hărților strategice de zgomot și a planurilor de acțiune aferente acestora sunt: a) Compania Națională de Căi Ferate «C.F.R.» - S.A., pentru căile ferate: ... b
EUR-Lex () [Corola-website/Law/190355_a_191684]
-
S.A. Constanța, pentru portul Constanța, și Compania Națională «Administrația Porturilor Dunării Maritime» - S.A. Galați, pentru portul Galați; ... d) Compania Națională «Aeroportul Internațional Henri Coandă - București» - S.A., pentru aeroport". ... 3. Articolul 2 se modifică și va avea următorul cuprins: "Art. 2. - Cartarea zgomotului, elaborarea și reactualizarea hărților strategice de zgomot și a planurilor de acțiune aferente acestora se vor realiza în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 321/2005 , cu modificările și completările ulterioare." 4. Articolul 3 se abrogă. Articolul II Prezentul ordin se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/190355_a_191684]
-
Random Amplified Polymorphic DNA- polimorfismul ADN amplificat aleator) sunt cele mai folosite metode pentru identificarea soiurilor de viță de vie (Tessier C. ș.a., 1999). Pe plan internațional există deja o bancă de date cu soiuri inventariate genetic și informații privind cartarea, secvența de gene, proteine etc. O analiză genetică cu ajutorul tehnicilor RAPD (Randomly Amplified Polymorphic DNA - Polimorfismul ADN Amplificat Aleator) și ISSR - PCR (Inter Simple Sequence Repeat-Polymerase Chain Reaction, Repetarea Secvențelor Simple-Reacția în Lanț a Polimerazei) a fost efectuată în cadrul a
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
reprezintă o preocupare a cercetărilor, în scopul preîntâmpinării fenomenului de reducere a diversității în procesul de ameliorare. Alte aplicații ale analizei RADP sunt: obținerea materialului vegetal înmulțit "in vitro" și variabilitatea somoclonală, identificarea hibrizilor somatici și identificarea sexului la plante; cartarea genomului cu ajutorul markerilor RAPD. 3. Polimorfismul lungimii fragmentelor de restricție (Restriction Fragment Length Polymorphism - RELF), descrisă pentru prima dată de Farria și colab. în anul 1994, reprezintă un ansamblu de fragmente specifice de ADN, generate din ADN genomic prin digestie
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
preliminară. Harta are la bază metodele arealelor și a hașurilor, presupunând includerea unui volum bogat de informație structurată în hărți analitice cum ar fi procesele actuale, pantele, densitatea fragmentării, solul, vegetația și utilizarea terenurilor. Pentru realizarea hărții sunt necesare și cartările terenului, inclusiv actualizarea bazei topografice sub raportul limitei pădurilor sau a altor elemente. Legenda este structurată după treptele majore de relief (culmi, versanți, albii) și detaliat în funcție de intensitatea și specificul fenomenelor ce au caracter de risc. La acestea se adaptează
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
Dunăre, Comana de Jos, Sălașuri, Lăpușel, Albești, Gornea, Morești, Biharea, și Alba Iulia în Transilvania, iar din primele trei secole ale mileniului al IIlea d. Hr. pe cele de la Orheiul Vechi, Hansca, Prodana-Bârlad, Răducăneni, Oltenești, Dridu-Metereze, Dăbâca, Cenad și altele. Cartarea geografică a descoperirilor atestate până în prezent arată că, locuirea cea mai intensă este documentată în zonele de podișuri și platouri submontane, altă dată acoperite în cea mai mare parte cu păduri seculare. Mult mai puțin densă, în unele părți chiar
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
să devină în anumite condiții purtătoare ale uneia și aceleiași culturi”. Este general cunoscut faptul că factorul cultural se îmbină cu cel etno-demografic, comunitățile umane fiind creatorii vestigiilor arheologice ce ne-au rămas peste timp ca mărturie a existenței lor. Cartarea siturilor arheologice a permis și permite, prin apariția de noi descoperiri, observarea dinamicii așezărilor, din diferite contexte geografice și istorice. Acest scop a fost urmărit în cuprinsul monografiei, relevând permutări de populații, datorită factorilor interni și externi, determinând plecări, reveniri
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
la unele așezări, o continuitate de locuire în vechea vatră încă din Preistorie sau Antichitate (Dodești, Drăgești, Negrești). Însă, cercetarea arheologică a constatat, pentru intervalul veacurilor VI-XI, mutarea vetrelor de sat datorită nevoilor comunităților respective; în acest context, la cartarea siturilor s-a remarcat prezența unor grupuri apropiate de stațiuni (uneori la mai puțin de 1 km), care pot reprezenta sate vecine sau mai degrabă vetre ale aceluiași sat (vetre de sat succesive), folosite de aceiași membri ai comunității. Numărul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
ș.a.), însă și dezavantaje, fiind nesigure, vulnerabile oricărui pericol. Cele mai puțin alese erau locurile montane și submontane, datorită terenului accidentat și acoperit în cea mai mare parte de păduri, fapt ce împiedica practicarea agriculturii, ocupația de bază a locuitorilor. Cartarea geografică a descoperirilor arheologice, din spațiul est-carpatic, susține această dispunere teritorială a siturilor, indicând o intensă locuire în zonele delimitate de interfluviul cursurilor superioare ale unor râuri, precum Siretul și Prutul, sau în bazinele hidrografice ale altor râuri, care ulterior
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
oncogene recesive (gene supresoare de tumori). Înainte de punerea la punct a tehnicilor moderne moleculare de identificare a genelor, bazate eminamente pe tehnologia ADN recombinant, hibridizare in situ, secvențiere de nucleotide și amplificare genică in vitro (PCR) se utilizau strategii de cartare genică după care se realiza screening-ul genelor candidat în regiunea pentru mutații în cancer. O asemenea strategie avea multe limitări, generând confuzii și erori. Multe gene ale cancerului nu prezintă „identificatori” genomici și nu pot fi ușor de localizat. Oncogenele
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
acestor gene s-a descoperit prin experiențe de transgeneză. Punerea la punct a tehnicii fuziunii celulelor somatice în culturile de laborator, de către H. Harris și colaboratorii (1969), a permis obținerea hibrizilor intra- și interspecifici de celule somatice, deschizând larg drumul cartării genice și efectuării unor experiențe sui-generis, în descifrarea mecanismelor vieții. Utilizarea metodelor biologiei moleculare a condus la deslușirea multor aspecte misterioase, criptice, ale tumorigenezei. Astfel, s-a constatat că fuziunea unor celule normale cu celule maligne conduce adesea la pierderea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
Cercetările moderne, bazate pe tehnici moleculare precum hibridizarea moleculară in situ, permit detectarea secvențelor omoloage din ADN celular, a oncogenelor virale și determinarea relației strânse dintre benzile cromozomale implicate nerandomic în formarea markerilor cromozomali și locii protooncogenelor (fig. 23.6). Cartarea protooncogenelor și a punctelor de rupere cromozomală a evidențiat corelația dintre alterarea structurii cromozomale și alterarea funcției protooncogenelor. În limfoproliferările maligne este frecventă apariția dicentricilor și a izocromozomilor. Izocromozomul i(17)q este un marker citologic pentru faza blastică a
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
cultivarea soiurilor și a hibrizilor cu rezistență/toleranță la atacul de agenți patogeni și dăunători. Această măsură permite reducerea numărului de tratamente din timpul perioadei de vegetație; o nutriția echilibrată. Printr-o fertilizare rațională cu principalele elemente nutritive, pe baza cartării agrochimice și a cerințelor plantelor corespunzătoare fenofazele, se asigură o rezistență sporită la atacul dăunătorilor; o igiena culturală. Îndepărtarea periodică din cultură a plantelor puternic atacate contribuie la diminuarea surselor de infestare; o executarea arăturii adânci de toamnă. Această lucrare
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]