808 matches
-
efectul nu se produce, în primul rînd, asupra cercetătorului, ci asupra cititorului! Există o imensă varietate de reprezentări grafice utilizate în prelucrarea și interpretarea fenomenelor de natură educațională, dar cele mai utilizate sînt: diagrama de structură, diagramele de comparație, coordonatele carteziene, histogramele și curbele statistice. Diagrama de structură este o reprezentare grafică prin care putem reda procentual părțile componente ale unui întreg. În exemplul alăturat, am ilustrat grafic procentele promovaților, corigenților și repetenților dintr-o populație școlară (clasă, școală, nivel de
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
trimestrul al doilea, 82% în trimestrul al treilea) marchează o creștere a performanțelor pe parcursul avansării în anul școlar. De bună seamă, nu știm din aceste informații nimic despre cauze, dar putem începe explorarea lor plecînd de la această constatare cantitativă. Coordonatele carteziene sînt reprezentări grafice prin care putem prezenta intuitiv distribuția frecvenței unui fenomen. Linia orizontală (axa 0X), se numește abscisă, iar cea verticală (0Y), ordonată. În exemplu am reprezentat distribuția notelor școlare (am putea însă distribui și medii școlare, ranguri) pe
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
școlare, ranguri) pe abscisă, de la 1 la 10 într-o populație școlară oarecare, iar pe ordonată numărul de elevi alocați respectivei note. Populația școlară este grupată în cea mai mare parte spre notele mari. Histograma este o reprezentare similară reprezentărilor carteziene, în care pe abscisă sînt ordonate notele distribuite în clase de frecvență, iar pe ordonată numărul sau procentele cazurilor. Am folosit același exemplu ca să se poată compara mai bine cele două tipuri de reprezentări grafice. Curbele statistice sînt reprezentări grafice
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
nu putem paria pe continuitatea realului, iar această lume, ca dat imediat sau nu al conștiinței, a devenit nesigură. Ea nu există pentru noi decît pe baza convențiilor principiale și metodologice care o fondează. Însăși concepția tradițională a științei, gîndirea carteziană, este repusă în cauză, ca fiind fondată pe o ignoranță comună (și admisă) și nu pe adevăruri primare, indubitabile, garantate de o instanță sursă de cunoaștere absolută. Pe lîngă inabilitatea sesizării "orelor astrale" ale economiei, se simte lipsa unei gîndiri
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
și în cea a utilizării practice a cunoștințelor este tocmai faptul că teoremele sale nu sunt susceptibile de a fi nici verificate, nici dezmințite pe bază de experiență. 1.4.2.2. Raționalismul și formalismul (Walras) Raționalismul pur sau raționalismul cartezian, atît cît a fost el explicitat de Walras (1874), ne apare ca o poziție comparabilă cu apriorismul, prin faptul că el nu permite o veritabilă confruntare a teoriei cu lumea experienței, fiind totalmente absorbit de construcția unui model căruia să
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
economicului. Dar Hobbes nu este singurul reprezentant al contractualismului. John Locke merită cu prisosință să-i fie asociat, chiar dacă abordarea sa este oarecum diferită. Spre deosebire de Hobbes, Locke nu consideră rațiunea umană ca punct de plecare, cel puțin nu în sens cartezian. Perspectiva sa este una evolutivă. Omul este considerat, înainte de toate, ca o pa-gină albă (tabula rasa), cîștigîndu-și umanitatea în mod progresiv, plecînd de la impresiile recepționate din mediul înconjurător. Condillac va oferi, în 1754, o formulare arhetipală a acestei concepții despre
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
sub forma unei statui ce devine o ființă umană prin intermediul simțurilor sale. Hume, Smith și, mai tîrziu, Hayek vor îmbrățișa această teorie asupra naturii umane. Pentru acest soi de senzualism, rațiunea este sclava pasiunilor. În consecință, în opoziție cu perspectiva carteziană, care face din om o ființă rațională capabilă să instituie societatea, teoria lui Locke și Hume consideră că el e capabil să o gestioneze. Locke descrie statul natural ca o situație în care societatea e structurată după regulile dreptului natural
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
unei valori proprii, sau virtuți, a omului. Probabil cel mai important aport al economiei politice este de a traduce această caracteristică universală a omului în termeni economici. Conceptul de interes reprezintă transpunerea economică a virtuții lui Machiavelli sau a raționalității carteziene. Altfel spus, a te preocupa de propriul interes e consecința naturală și universală a unui comportament fondat pe rațiune. Apărut la sfîrșitul secolului al XVII-lea, fiind utilizat pentru prima dată într-o manieră științifică de către cardinalul Rohan în lucrarea
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
regularități de comportament, și deci de anticipare, antrenează o ordine socială, adică un ansamblu de reguli. Această complexitate socială se caracterizează în particular prin faptul că indivizii nu dețin o cunoaștere explicită a regulilor pe care le urmează. Respingînd dualismul cartezian, Hayek refuză ideea că un om poate urca spre fundamentele lucrurilor și explica regulile care-i ordonează comportamentul. Această opinie apare cu claritate atunci cînd Hayek afirmă că oamenii au acționat înainte de a gîndi. O societate ordonată se bazează pe
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
și intensitatea interacțiunii centrilor afectivi cu cei emoționali. Crick și Koch susțin că sistemele biologice, spre deosebire de sistemele fizice, nu au legi rigide, creierul fiind într-o continuă transformare dinamică, dând naștere unei "qualia" în permanentă schimbare. D. Chalmers, neuropsiholog dualist cartezian, crede în percepția lipsită de conștiință, nu ca aparținând creierului "limbo", ci creierului cognitiv. Consideră procesele cerebrale conștiente și inconștiente ca procese ale cunoașterii. El separă neurocognitivitatea în "date de persoana treia" (conținând procesele cerebrale și comportamentul) și "date de
[Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
simbolismului ascensiunii spre un alt mod de a fi, care anulează timpul și spațiul și atinge momentul mitic al creației lumii, este o concepție fără substrat neuroștiințific. Este o încercare de a dihotomiza mintea de corp și a accepta axioma carteziană. Axioma dedublării supune creierul la o stare de ambiguitate. Această ambiguitate conduce creierul la "abstractizări ale abstractului", rupând orice contact cu realitatea. C.G. Jung (vezi Cap. III, nota 138) afirmă că, datorită caracterului atemporal al "inconștientului colectiv", se obține "experiența
[Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
industrial, are la bază variația temperaturii în timp prin ecuația diferențială a conductivității termice a lui Fourier (care conține coeficientul conductivității termice a lui Maxwell si timpul), particularizată în funcție de forma geometrică a metalului si exprimată în coordonate sferice, cilindrice sau carteziene. În Europa s-a extins foarte mult metodologia dată de Heiligenstaedt care introduce pentru rezolvarea problemei șiruri de sume infinite a unor funcții trigonometrice (cazul plăcilor plane). În cazul cilindrului de lungime infinită se utilizează funcțiile Bessel, care se comportă
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Caţarschi Vasile, Caţarschi Smaranda () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92834]
-
dinamica relației cu Unul stă mărturie pentru imposibilitatea (și eroarea) de a descrie legătura cu Unul ca fiind „existentă“, stabilă și continuă, având natura și persistența unui „obiect“. Această viziune perimată a înțelegerii „obiectualizante“ și „obiectivizante“, din perspec tiva sciziunii carteziene, se cere reevaluată în contextul cercetărilor actuale cu privire la monoteism. Orice legătură este unică în întregimea ei, dar și prin unicitatea fiecărui moment al relației. Constituirea (și numirea) unui „obiect“ având atributele unicității și stabilității (fie el lucru, ființă, fenomen etc.
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
și forțat un mesaj străin. O relație genuină nu poate fi, de aceea, decât unică, personalizată, aducând astfel darul ei lumii. V. DISCURS ȘI METODĂ: HERMENEUTICĂ CREATOARE ȘI PERSPECTIVISM Preambul Explicitare succintă a titlului V.1 Discurs și metodă îndoiala carteziană și purificarea discursului - recontextualizare. Tradiție, creativitate, organicitate. V.2 „Hermeneutică creatoare“ Mircea Eliade și viziunea cu privire la „hermeneutica creatoare“. Ilustrări. Dezvoltarea studiului religiei și reconfigurarea viziunii științifice. Precizări metodologice. Noua dimensiune hermene utică și „fenomenologia minții“ (Mircea Eliade). Repere pentru aplicarea
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
generalizări și deci unei teoretizări metodologice, conferind textului o identitate proprie și neasemenea. V.1 Discurs și metodă Această primă formulă preia, în aceeași ordine, termenii-cheie din titlul celebrei lucrări semnate de René Descar tes Discurs asupra metodei 1. Exercițiul cartezian este unul de „epurare“ la nivelul gândirii, pentru a lăsa deoparte tot ceea ce ne contaminează prin tradiție și a ajunge la ceea ce ne este propriu și ne constituie la modulabsolut, fără intervenția modelatoare, manipu latoare și relativă a mediului în
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
Marea Britanie va exista un stil diferit de cel din Franța. În primul caz abordarea este mai sintetică și evidențiază concepte din zona de limbă engleză cu terminologia specifică, în timp ce în al doilea caz ea este mai analitică cu o tentă carteziană și, evident, cu o terminologie adaptată specificului zonei francofone. Fără a mai discuta alte caracteristici ale acestor cărți, trebuie subliniat faptul că probabilitatea ca lucrările să poată fi utilizate în spațiul managementului românesc este redusă de numărul mare de obstacole
[Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
instinctele, intuițiile sunt mai eficiente din punct de vedere economic decît calculele logice reci, raționale. Prin urmare, rațiunea are limitele ei, iar informația și cunoașterea pot fi mai ușor dobîndite, conservate și mai bine dezvoltate prin alte mijloace mai puțin carteziene, ținîndu-se seama de obiceiuri, tradiții, impulsuri, cutume, norme și valori înscrise în matricea culturală, în subconștientul colectiv al unei anumite comunități. Comportamentele umane nu pot fi programate, ele sunt mereu generate de situații specifice. Chiar așa-zisele comportamente "raționale" au
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
1928; Formale und transzendentale Logik. Versuch einer Kritik der logischen Vernunft, Niemeyer, Halle, 1929; Nachwort zu meinen "Ideen zu einer reinen Phänomenologie und phänomenologischen Philosophie", Niemeyer, Halle, 1930; Cartesianische Meditationen und Pariser Vorträge, Nijhoff, Den Haag 1950 (trad. rom. Meditații carteziene. O introducere în fenomenologie, Humanitas, București, 1994); Die Krisis der europäischen Wissenschaften und die transzendentale Phänomenologie. Eine Einleitung in die phänomenologische Philosophie, 1936 (trad. rom. Criza științelor europene și fenomenologia transcendentală, Humanitas, București, 2011); Erfahrung und Urteil. Untersuchungen zur Genealogie
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
paradigmă În știința actuală. Nu se mai poate considera, după cum scria Pierre-Simon, Marchiz de Laplace (1749 -1827) că universul funcționează după niște legi precis determinate, ca un mecanism cu autoreglare. Fundamentul filosofic al acestui determinism riguros e constituit de divizarea carteziană eu-lume. S-a ajuns În consecință la ideea că lumea poate fi descrisă obiectiv, fără a se Ține seama de factorul uman, iar știința și-a fixat ca ideal descrierea obiectivă a naturii. Rezultatul cercetărilor sale s-a constituit Într-
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
a dus la o viziune a Universului ca sistem mecanic constând din obiecte separate care, la rândul lor, au fost reduse la elemente materiale fundamentale, ale căror proprietăți și interacțiuni se considerau că determină complet toate fenomenele naturale. Această viziune carteziană asupra materiei a fost extinsă și la organismele vii, care au fost privite ca niște mașini construite din piese separate. Paradigma newtoniană care se schimbă acum și care a dominat cultura umană timp de câteva secole, influențând comunitatea umană În
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
decenii ale secolului XX a impus schimbări profunde În conceptele de spațiu, timp, materie, obiect, cauză și efect. Din aceste schimbări revoluționare În conceptele noastre despre realitate, aduse de fizica modernă, apare acum o viziune coerentă asupra lumii. În contrast cu viziunea carteziană asupra lumii, viziunea ce reiese din fizica modernă poate fi caracterizată prin termenii de organică, holistică și ecologică. Universul nu mai este privit ca o mașină, compusă dintr-o multitudine de obiecte, ci trebuie imaginat ca un Întreg indivizibil, dinamic
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
moderne confirmă că conștiința este În creier și trebuie căutată În neuroni, motiv pentru care toate cercetările efectuate În domeniu sunt explicate prin comportamentul neuronilor. „Teoria conștiinței ca produs al creierului a putut fi afirmată după respingerea categorică a dualismului cartezian dintre minte și corp”. O contribuție deosebită la Înțelegerea relației dintre creier și conștiință este adusă de Sir Roger Penrose (n. 1931), un matematician și fizician englez, profesor emerit de matematică la Universitatea Oxford, care exprimă un punct de vedere
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
manifestare a individului, orice acțiune umană, trebuie Înțeleasă prin ambele sale aspecte, prin identitatea complementară de a fi și a nu fi În același timp. În realitatea exterioară, o realitate suficient de bine explicată de legile mecanice ori de filozofia carteziană, un individ este perceput, de exemplu, ca fiind viu, sănătos și cu Înclinație spre a fi onest. Dar În această realitate exterioară individul se expune prin universul său interior, un univers cuantic, de stări suprapuse, ceea ce Înseamnă că, dincolo de modul
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
timpi. Totul poate fi regândit despre om și lume". Teoria cuantică este una din marile provocări ale epistemologiei secolului XX. Perspectiva deschisă de rezultatele științei cuantice va depăși separarea subiect-obiect În actul cercetării, existența În paradigma mecanicistă dominată de filosofia carteziană. Totodată se va afirma ordinea interioară a universului existentă la nivelul microfizicii. Ordinea nu mai este Înțeleasă ca un aranjament exterior sau o dispunere regulată a evenimentelor, ci există o ordine totală implicată În fiecare realitate spațio-temporală. Se trece de la
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
ca un aranjament exterior sau o dispunere regulată a evenimentelor, ci există o ordine totală implicată În fiecare realitate spațio-temporală. Se trece de la o ordine explicită la o ordine implicită. Un exemplu de ordine explicită Îl constituie sistemul de coordonate carteziene, dar În noua paradigmă ordinea explicită devine secundară. Legile fizicii nu vor mai fi descrise Într-un sistem cartezian, ci vor fi evidențiate prin intermediul holomișcării care este o totalitate nedivizată, indefinibilă și incomensurabilă. Holograma (Înregistrarea fotografică a figurii de interferență
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]