1,043 matches
-
până în contemporaneitate. Obiecte de piatră ― ciocane, topoare ― unelte de os, găsite în săpăturile arheologice făcute în Câmpulung, ne poartă cu milenii în urmă, în epoca de anilor 6000-1800 î.e.n. Vestigiile stăpânirii romane în Dacia sunt înfățișate prin obiecte găsite la castrul Jidava, de lângă Schtul Golești: unelte, vase cu mozaic, arme, monede romane, ceramică romană cu elemente dacice, provenind din secolul al IV-lea e.n. Intrând în perioada feudală, participarea Câmpulungului la istoria țării este dovedită prin alte numeroase exponate. Nu lipsește
Câmpulung () [Corola-website/Science/303859_a_305188]
-
Sestiere este unul dintre cele șase zone sau districte în care se divide orașul Veneția ((Italia). Corespunde cartierelor din alte orașe ("quartiere" în limba italiană), care reprezentau în mod ideal a patra parte a unui castru roman, schema ideală de construire a unui număr mare de centre urbane din Europa. Subdiviziunea urbană în "sestiere" datează de la originile Veneției; numerotarea este unică pentru fiecare "sestiere", cu unele excepții pentru zone mai mari care includ insule neunite prin
Sestiere (Veneția) () [Corola-website/Science/333400_a_334729]
-
sud de municipiul Sibiu. Această localitate, în care Mircea cel Bătrân a ctitorit mănăstirea Cozia, este cunoscută încă din vremea dacilor, care au descoperit efectele benefice ale apelor termale din zonă. În anul 138 romanii cucerind Dacia ridică aici un castru de apărare în locul numit "Bivolari" sub poalele muntelui sfânt al dacilor, "Kogaionon" (muntele Cozia de astăzi), cunoscut sub numele de "castrul roman "Arutela"", "Arutela" fiind denumirea romană a râului Olt. Construcția castrului a făcut ca în jurul lui să se dezvolte
Călimănești () [Corola-website/Science/299606_a_300935]
-
care au descoperit efectele benefice ale apelor termale din zonă. În anul 138 romanii cucerind Dacia ridică aici un castru de apărare în locul numit "Bivolari" sub poalele muntelui sfânt al dacilor, "Kogaionon" (muntele Cozia de astăzi), cunoscut sub numele de "castrul roman "Arutela"", "Arutela" fiind denumirea romană a râului Olt. Construcția castrului a făcut ca în jurul lui să se dezvolte o "așezare rurală" bine închegată și bine dezvoltată pe ambele maluri ale Oltului. Însă această "obște sătească" se va destrăma în
Călimănești () [Corola-website/Science/299606_a_300935]
-
anul 138 romanii cucerind Dacia ridică aici un castru de apărare în locul numit "Bivolari" sub poalele muntelui sfânt al dacilor, "Kogaionon" (muntele Cozia de astăzi), cunoscut sub numele de "castrul roman "Arutela"", "Arutela" fiind denumirea romană a râului Olt. Construcția castrului a făcut ca în jurul lui să se dezvolte o "așezare rurală" bine închegată și bine dezvoltată pe ambele maluri ale Oltului. Însă această "obște sătească" se va destrăma în secolul V, fiind împărțită între conducătorii ei, "Căliman", "Șerban", "Stoian" și
Călimănești () [Corola-website/Science/299606_a_300935]
-
Tatomireștii de Jos (sau "Tatomireștii din Vale“, partea de pe "buza platoului / dealului", de la autostradă și de la calea ferată, dintre Pârâul Văii Rele și Pârâul Bongioaicăi, în ultimele două decenii, cu extindere urbanizatoare rapidă dincolo de măgura Țâțova, între Moara Mare și Castrul Romanilor / Gara CFR Răcari), Tatomireștii din Deal (partea de la nord de măgura Țâțova, de pe platoul dintre Pârâul Bongioaicăi și Pârâul Păunii Pachii) și Tatomireștii Mari (sau "Tatomireștii de Sus", partea platoului dintre Pârâul Păunii Pachii și Pârâul Răcărel) - are - aproximativ
Tatomirești, Dolj () [Corola-website/Science/300418_a_301747]
-
până în 1972: Turnu Severin, în maghiară: "Szörényvár" sau "Szörénytornya", în germană: "Turm Severin") este municipiul de reședință al județului Mehedinți, Oltenia, România, format din localitățile componente (reședința), Dudașu Schelei, Gura Văii și Schela Cladovei. Localitatea s-a dezvoltat în apropierea castrului roman Drobeta, devenind dintr-un punct strategic inițial un oraș de răscruce a drumurilor pe uscat și pe apă care duceau la nord și la sud de Dunăre. În timpul antichității romane, a devenit primul centru urban din regiune și al
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
Sever a fost ridicat la rangul de colonie (în 193), ceea ce conferea locuitorilor urbei drepturi egale cu cetățenii Romei. Pe la mijlocul secolului al III-lea, Drobeta se întindea pe 60 de hectare și era locuită de cca. 40.000 de locuitori. Castrul a fost distrus de barbari și reconstruit în mod reptat în timpul antichității târzii, încetându-și definitiv rolul de garnizoană în anul 602 d.Hr. În evul mediu a fost construită de Regatul Maghiar cetatea Severin, care a fost distrusă la
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
a lungul timpului, peste 65 de morminte datând din perioada 7300 - 6300 i.Ch. Datarea cu carbon radioactiv a probelor arheologice confirmă vechimea aproximativă de circa 8000 de ani. Ulterior, pe locul Severinului de astăzi s-a aflat în antichitate castrul roman Drobeta. Castrul Drobeta este primul centru urban ca importanță militară, economică și religioasă din regiunea Olteniei și Banatului, și al treilea centru urban din Dacia, după Sarmizegetusa și Apullum. În anul 126 d.C, sub stăpânirea Împăratului Adrian (117-138
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
peste 65 de morminte datând din perioada 7300 - 6300 i.Ch. Datarea cu carbon radioactiv a probelor arheologice confirmă vechimea aproximativă de circa 8000 de ani. Ulterior, pe locul Severinului de astăzi s-a aflat în antichitate castrul roman Drobeta. Castrul Drobeta este primul centru urban ca importanță militară, economică și religioasă din regiunea Olteniei și Banatului, și al treilea centru urban din Dacia, după Sarmizegetusa și Apullum. În anul 126 d.C, sub stăpânirea Împăratului Adrian (117-138 d.C), Castrul
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
Castrul Drobeta este primul centru urban ca importanță militară, economică și religioasă din regiunea Olteniei și Banatului, și al treilea centru urban din Dacia, după Sarmizegetusa și Apullum. În anul 126 d.C, sub stăpânirea Împăratului Adrian (117-138 d.C), Castrul Drobetei (14.000 de locuitori, este ridicat la rangul de Municipiu ("Municipium Publium Aelium Hadrianum Drobetense"), iar mai târziu, sub Împăratul Septimius Severus (193-211 d.C), în anul 193 d.C., este ridicat la rangul de Colonie. Pe la mijlocul secolului al III
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
al doilea război dacic (105 - 106 d.C) este menționată libația (jertfa) celebrată de Împăratul Traian, o jertfă care încă astăzi, istoricii, nu pot preciza sigur scopul religios: consacrarea podului construit peste Dunăre, mulțumire pentru respingerea unui atac dacic împotriva castrului, o binecuvântare pentru familia imperială, fie o jertfă în onoarea zeiței Virtuții și a Onoarei. Libația (jertfa) implica sacrificarea a trei animale masculine, un porc, un berbec și un taur care erau purtați în procesiune sacră în locul unde credincioșii voiau
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
141 ; Varro, R.R. II, 1, 10 ; Liv. I, 44 ; Tac. Ann. VI, 37 ; Hist. IV, 53). Înainte de retragerea autorității civile romane din Dacia (271 d.C.), creștinismul, având adepți răspândiți în toate coloniile imperiului roman, era incă o religie minoritară. Templele castrului Drobetei sunt citate in perioada Impăratului Gordian al III-lea (238-244 d.C.) ca unele dintre puținele locuri unde in Dacia se practica, printre soldații legionari romani, misterele cultului (cu dedicație militară) a lui Jupiter Dolichețianul (la origine un zeu oriental
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
ovi) O (ptimo) M (aximo) S(abazio) ]). Legat de cultul particular roman al lui Jupiter (Baal) Dolichețianul la Drobeta, este citată Cohorta a III-a "Campestris", pe care cercetători francezi o asociază miticei Cohorte a "III-a Dacice", prezentă în Castru în anul 179 d.C.¹ La mijlocul sec. al III-lea, în perioada domniei împăratului Filip "Arabul" sau Gallienus, sunt reconstruiete termele și castrul, care suferiseră distrugeri în urma invaziei carpice în anii 245-247. Datorită schimbării tacticilor militare, sunt operate schimbări de apărare
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
a III-a "Campestris", pe care cercetători francezi o asociază miticei Cohorte a "III-a Dacice", prezentă în Castru în anul 179 d.C.¹ La mijlocul sec. al III-lea, în perioada domniei împăratului Filip "Arabul" sau Gallienus, sunt reconstruiete termele și castrul, care suferiseră distrugeri în urma invaziei carpice în anii 245-247. Datorită schimbării tacticilor militare, sunt operate schimbări de apărare si de arhitectură la turnurile principale ale Drobetei, adică porți și spațiu intraportal diferite de anii anteriori. Interiorul castrului antic al Drobetei
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
reconstruiete termele și castrul, care suferiseră distrugeri în urma invaziei carpice în anii 245-247. Datorită schimbării tacticilor militare, sunt operate schimbări de apărare si de arhitectură la turnurile principale ale Drobetei, adică porți și spațiu intraportal diferite de anii anteriori. Interiorul castrului antic al Drobetei, este înlocuit cu edificii care, o datată cu preodomininanța religiei creștine, reproduc forma unui edificiu basilical grec, cu trei nave. Cele 78 de camere ale Castrului erau distribuite astfel: 42 în praetentura și 36 în raetentura fiind
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
Drobetei, adică porți și spațiu intraportal diferite de anii anteriori. Interiorul castrului antic al Drobetei, este înlocuit cu edificii care, o datată cu preodomininanța religiei creștine, reproduc forma unui edificiu basilical grec, cu trei nave. Cele 78 de camere ale Castrului erau distribuite astfel: 42 în praetentura și 36 în raetentura fiind utilizate pentru găzduirea celor două unități menționate de Notitia Dignitatum (XLII,16; XLII,24), cuneus equitum Dalmatarum Divitensium și respectiv Ruinele actuale păstrează forma de cruce pe care a
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
menționate de Notitia Dignitatum (XLII,16; XLII,24), cuneus equitum Dalmatarum Divitensium și respectiv Ruinele actuale păstrează forma de cruce pe care a căpătat-o organizarea spațiului intern în urma retragerii din timpul lui Constantin cel Mare (306-337). Ultima refacere a castrului datează din timpul împăratului Iustinian I. Impăratul Iustinian (527-565) a refăcut parțial castrul, Drobeta cunoscand în timpul acestuia ultima perioadă înfloritoare a istoriei sale antice. Sub Împăratul Iustinan, Castrul Drobetei a fost denumit vremelnic cu numele de "Theodora" (dupa numele soției
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
respectiv Ruinele actuale păstrează forma de cruce pe care a căpătat-o organizarea spațiului intern în urma retragerii din timpul lui Constantin cel Mare (306-337). Ultima refacere a castrului datează din timpul împăratului Iustinian I. Impăratul Iustinian (527-565) a refăcut parțial castrul, Drobeta cunoscand în timpul acestuia ultima perioadă înfloritoare a istoriei sale antice. Sub Împăratul Iustinan, Castrul Drobetei a fost denumit vremelnic cu numele de "Theodora" (dupa numele soției lui). Distrugerea Castrului antic de la Drobeta a survenit, aproximativ, în prima jumătate a
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
în urma retragerii din timpul lui Constantin cel Mare (306-337). Ultima refacere a castrului datează din timpul împăratului Iustinian I. Impăratul Iustinian (527-565) a refăcut parțial castrul, Drobeta cunoscand în timpul acestuia ultima perioadă înfloritoare a istoriei sale antice. Sub Împăratul Iustinan, Castrul Drobetei a fost denumit vremelnic cu numele de "Theodora" (dupa numele soției lui). Distrugerea Castrului antic de la Drobeta a survenit, aproximativ, în prima jumătate a sec. al V-lea și trebuie pusă pe seama hunilor, ocazie cu care denumirea Drobeta a
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
timpul împăratului Iustinian I. Impăratul Iustinian (527-565) a refăcut parțial castrul, Drobeta cunoscand în timpul acestuia ultima perioadă înfloritoare a istoriei sale antice. Sub Împăratul Iustinan, Castrul Drobetei a fost denumit vremelnic cu numele de "Theodora" (dupa numele soției lui). Distrugerea Castrului antic de la Drobeta a survenit, aproximativ, în prima jumătate a sec. al V-lea și trebuie pusă pe seama hunilor, ocazie cu care denumirea Drobeta a fost abandonată. Monedele majoritare descoperite în urma săpăturilor arheologice, atestă că în momentul distrugerii Castrului antic
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
Distrugerea Castrului antic de la Drobeta a survenit, aproximativ, în prima jumătate a sec. al V-lea și trebuie pusă pe seama hunilor, ocazie cu care denumirea Drobeta a fost abandonată. Monedele majoritare descoperite în urma săpăturilor arheologice, atestă că în momentul distrugerii Castrului antic, sunt datate în timpul împăratului Arcadius. În ciuda acestui fapt, ulterior o nouă refacere a Drobetei are loc în perioada Împăratului Anastasius - Iustinian. Cetatea Severinului a fost zidită de Regatul Maghiar ca centru strategic militar constituit împotriva Țaratului Bulgar de Vidin
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
în timpul împăratului Arcadius. În ciuda acestui fapt, ulterior o nouă refacere a Drobetei are loc în perioada Împăratului Anastasius - Iustinian. Cetatea Severinului a fost zidită de Regatul Maghiar ca centru strategic militar constituit împotriva Țaratului Bulgar de Vidin, în vecinătatea ruinelor castrului roman al Drobetei. Biserica latină din incinta cetății medievale a fost pusă sub patronajul sfântului Severin de Noricum, de la care, se pare, provine numele așezării. Cetatea Severinului, clădită de regele maghiar Ladislau I (1040-1095) ca fortăreață împotriva pecenegilor și cumanilor
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
și "Tăbăcari", nume care oglindesc vechile îndeletniciri ale celor strămutați de la Cerneți. Noua extindere urbanistică nu mai oglindește rigoarea planului original, inițiată de arhitectul Xavier Villacrose și de inginerul Moritz von Ott. Noua dezvoltare amenința însăși conservarea ruinelor antice a Castrului roman. Datorită acestui fapt, în urma unei petiții adresate guvernului de locuitorii Severinului, în 1867 se reface planul urbanistic, orașul continuîndu-și dezvoltarea pe axa est-nord-est. În 1841 Severinul devine capitală de județ, iar în 1851 municipiu. Lângă ruinele Cetății s-a
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
severineni din timpul primului Război mondial. La 3 decembrie 1977, Iosip Broz Tito îl întâlnește din nou pe Nicolae Ceaușescu la Turnu Severin, în vederea începerii lucrărilor la hidrocentrala "Porțile de Fier II". Cu prilejul construcției noii hidocentrale, perimetrul arheologic de la Castrul și podul Drobetei trec printr-o etapă de distrugere și nepăsare deosebită, determinată de schimbarea ireversibilă a topografiei pricinuită de ridicarea nivelului Dunării cu 4-5m. În tot acest răstimp, autoritățile comuniste nu au dovedit nici un interes cu privire la conservarea ruinelor. Cei
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]