877 matches
-
întâmplă de fapt cu ele și ce direcție mai pot ele căpăta, prin însăși îndrumarea naturală a rațiunii? Se-nțelege, direcția constitutivă, care constă, după Kant, în raportarea directă a Ideii la obiecte ale experienței, ca și cum Ideea le-ar constitui categorial așa cum se întâmplă în cazul categoriilor intelectului. De aici rezultă aparența dialectică. Constitutiv, Ideea transcendentală nu poate opera. Pentru aceasta ar trebui ca unitatea posibilității experienței să aibă în propria structură ceva de natura Ideii; dar ea nu poate avea
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
află, de exemplu, de așezarea sa într-o anumită poziție în structura existențial-ontologică a Dasein-ului.174 Deși Heidegger nu o spune răspicat, dintre cele trei "descoperiri fundamentale ale fenomenologiei"175, pe lângă intenționalitate se-nțelege, și prin forma sa ca intuiție categorială (în sens fenomenologic) operează în tot acest scenariu și originaritatea a priori-ului. Originar pare a fi Dasein-ul; cel puțin pentru o analitică existențială ca ontologie fundamentală. Dar dacă aceasta din urmă oferă doar propedeutica ontologiei în toată puterea cuvântului
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
acestea se află și la Platon. Dar la acesta, ideea unei gândiri care se gândește pe sine, ușor de recunoscut printre alte gânduri ale filosofului, nu primise o interpretare formală, cât mai degrabă era reconstituită "material", ontologic, prin reactivarea cuplului categorial ființă neființă (ambii termeni din urmă fiind socotiți "calitativ", luați în diferența lor contradictorie, totuși activați prin mișcarea fiecăruia de la un termen la altul al "gândirii care se gândește pe sine", așa cum îi găsim și la Eleați). Kant, de asemenea
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
proprii celor două poziții logice. De altminteri, cum știm, Husserl socotea că elementele din structura judecății care nu sunt "obiectele" constituite ca subiect și predicat (verbul, cuantorii, alte determinări ale termenilor) corespund, obiectual, unei intuiții speciale, numită de el "intuiție categorială". Heidegger, de asemenea, angaja o veritabilă "analitică existențială" pentru a lămuri poziția lui "este", care nu trebuie asociată doar funcției de copulă, ci și statutului său propriu-zis existențial, legat de "destinul ființei". Dar ce operații mai angajează judecata, atâta vreme cât ea
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
în pericol și "poziția" de ființare, cum avertizam mai sus, și statutul de ființă (în sine), atât de important pentru orice reconstrucție filosofică din orizontul dictaturii judicativului. În plus, tocmai acest transfer face posibilă "genealogia" ființei, trecerea sa, prin modalizare categorială, către "individual", cum ar spune Aristotel. Din perspectiva acestui transfer capătă legitimitate, așadar, orice reconstrucție categorială. Mai mult, ea este una dintre cele mai apreciate întreprinderi filosofice din istoria gândirii. O asemenea temă depășește intențiile proiectului de față, însă poate
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
atât de important pentru orice reconstrucție filosofică din orizontul dictaturii judicativului. În plus, tocmai acest transfer face posibilă "genealogia" ființei, trecerea sa, prin modalizare categorială, către "individual", cum ar spune Aristotel. Din perspectiva acestui transfer capătă legitimitate, așadar, orice reconstrucție categorială. Mai mult, ea este una dintre cele mai apreciate întreprinderi filosofice din istoria gândirii. O asemenea temă depășește intențiile proiectului de față, însă poate fi indicată, într-o manieră strict formală, această direcție de cercetare filosofică, legitimarea, autorizarea sa judicativă
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ființa în sine trece, prin categorii, în ființare (potrivit Stagiritului, în individual); dar este "rostită" ființa însăși prin câteva sensuri la care se revine continuu, în istoria filosofiei.222 De aceea putem spune că nu este întâmplătoare stabilirea acestui mediator categorial pentru trecerea în cauză. De fapt, judecata de legitimare și confirmare asupra acestei chestiuni aparține ea însăși orizontului dictaturii judicativului. Dar ființa (în sine) trece în ființare, potrivit altor scenarii filosofice, prin mediere direct temporală, nu categorială, ca la Aristotel
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
stabilirea acestui mediator categorial pentru trecerea în cauză. De fapt, judecata de legitimare și confirmare asupra acestei chestiuni aparține ea însăși orizontului dictaturii judicativului. Dar ființa (în sine) trece în ființare, potrivit altor scenarii filosofice, prin mediere direct temporală, nu categorială, ca la Aristotel: ființa este ea însăși timorizată, adică a-dusă la rangul de ființare; e drept, în acest caz trebuie legitimată și confirmată o ființare privilegiată, care să dobândească de la bun început această condiție de ființare de la ființa însăși
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
la Aristotel: ființa este ea însăși timorizată, adică a-dusă la rangul de ființare; e drept, în acest caz trebuie legitimată și confirmată o ființare privilegiată, care să dobândească de la bun început această condiție de ființare de la ființa însăși nemodalizată categorial; ea dobândește, în fapt, ceva ce ține de ființarea ca atare: timpul. În acest din urmă mod lucrează Heidegger, ființarea privilegiată, care are o legătură originară cu ființa, fiind astfel singura în stare să dea seamă de faptul de a
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
legătură originară cu ființa, fiind astfel singura în stare să dea seamă de faptul de a fi, este ființarea umană (Desein).223 A fost trecută în nelimitație, în alte scenarii ale în-ființării, prima mijlocire dintre cele amintite mai sus, cea categorială, prezentă la Aristotel. Cum? Prin repoziționarea non-ontologică a categoriilor, așa cum se întâmplă la Kant.224 De fapt, este vorba despre un exces, raportat la unitatea logic-ontologică pe care o instituie unele categorii pe temeiul individualului și universalului, cum vom vedea
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
se întâmplă la Kant.224 De fapt, este vorba despre un exces, raportat la unitatea logic-ontologică pe care o instituie unele categorii pe temeiul individualului și universalului, cum vom vedea mai departe potrivit reducției judicative. Un exces "logic", pentru că mijlocirea categorială este totală: e drept, într-un plan restrâns, în cazul de față, al cunoașterii. Așadar, nelimitația se manifestă "logic" și, cumva, negativ (sau negator), fiindcă ontologicul își pierde sensul; și-l va căpăta, desigur, chiar în scenariul kantian, dar condiționat
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
persoana în antropologia lui Max Scheler sau în "onto-teo-logia" lui Zizioulas sau în cea a lui Yannaras.225 Deloc întâmplător, date fiind regulile stricte ale dictaturii judicativului, tocmai scenariile despre în-ființare, care trec în nelimitație cele două tipuri de mijlociri (categorială și direct temporală) între termenii extremi ai oricărui scenariu ontologic, anume ființa și ființarea, dezvăluie un potențial non-judicativ semnificativ. Dar acesta nu poate fi decât bănuit, acum. 4.10. Cercul reducției judicative Punerea în discuție a fenomenului în-ființării conduce spre
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Pentru Brentano, de exemplu, judecata este o "prezentare" (Vorstellung) ca act mental elementar, de sens empiric, chiar senzorial acceptată sau nu în funcție de "obiectul" ei. Pentru Husserl, judecata nu este altceva decât un construct intențional bazat pe intuiția empirică, pe cea categorială și pe cea eidetică, luate împreună într-o unitate; ea dă seamă de o "stare de lucruri". În ambele situații este vorba despre o reducție la imagine (aceasta din urmă, ca tip de "fenomenalitate mentală"). Dar cea mai clară poziție
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
să iasă de sub ceea ce am numit aici "dictatura judicativului", locuri care, de altfel, vor fi avute în vedere, pentru o interpretare a lor, în partea de aplicații a acestei lucrări: (1) conceptul lucrului în sine; acesta nu poate fi încadrat categorial, prin urmare, el rămâne în afara spațiului judicativului (lucrul în sine poate fi gândit doar, nu și cunoscut); (2) discuția asupra amfiboliei conceptelor reflecției, din care înțelegem că orice confuzie între un obiect cuprins categorial (predicativ, am spune) și unul doar
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
sine; acesta nu poate fi încadrat categorial, prin urmare, el rămâne în afara spațiului judicativului (lucrul în sine poate fi gândit doar, nu și cunoscut); (2) discuția asupra amfiboliei conceptelor reflecției, din care înțelegem că orice confuzie între un obiect cuprins categorial (predicativ, am spune) și unul doar gândit naște greșeli logice și chiar reconstrucții ontologice neîntemeiate "critic" (cum ar fi cea a lui Locke sau cea a lui Leibniz, exemplificate de Kant); (3) conceptul "nimicului", care devine inteligibil urmând "ordinea și
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ontologice neîntemeiate "critic" (cum ar fi cea a lui Locke sau cea a lui Leibniz, exemplificate de Kant); (3) conceptul "nimicului", care devine inteligibil urmând "ordinea și indicația categoriilor" (Critica rațiunii pure, (1994) p. 270), semnalând astfel o limitare a categorialului tocmai prin extinderea acestuia la un spațiu impropriu. 44 Hegel, Enciclopedia științelor filosofice. Logica, p. 85. 45 Principiile constitutive ale intelectului sunt, potrivit lui Kant: axiomele intuiției și anticipațiile percepției; iar cele regulative sunt: analogiile experienței și postulatele gândirii empirice. Cf.
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
p. 184. 118 "Principiul rațiunii suficiente este deci fundamentul experienței posibile, adică al cunoașterii obiective a fenomenelor din punctul de vedere al raportului lor în succesiunea timpului." CRP, II, p. 212. 119 CRP, II, p. 228. 120 Pentru problema intuiției categoriale, a se vedea Heidegger, Prolegomene la istoria conceptului de timp; îndeosebi "Partea pregătitoare", Cap. II. 121 "Categoriile pure fără condițiile formale ale sensibilității, au numai o semnificație transcendentală, dar nu au folosire transcendentală, fiindcă o asemenea folosire este imposibilă în
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
din studiile lui Hofstede fiind intensitatea și specificitatea expresivă a fiecăruia. Astfel, oricare dimensiune are un caracter polar, scorul specific fiind distribuit pe un continuum, între două extreme simbolice (asemenea unor tipuri ideale). în tabelul 7 sînt rezumate aceste repere categoriale: Fiecare subiect din mediul organizațional a evaluat dimensiunea orientării către performanță, ca să preluăm un exemplu concret, pe o scala de la 1 ("este în mică măsură orientat spre performanță"), trecînd prin 4 ("este orientat către performanță într-o măsură moderată"), pînă
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
persoanele care cred că ansamblul comportamentelor sociale reprezintă un tot modificabil, flexibil, îi vor privi pe ceilalți cu mai puține prejudecăți. Conform lui Neto (2006), subiecții cu un scor ridicat la complexitate socială sînt mai puțin înclinați să emită judecăți categoriale, deoarece ei privesc membrii oricărei categorii ca fiind prea eterogeni pentru asemenea raționamente. De asemenea, studiul a indicat prezența unor corelații semnificative între complexitatea socială și stima de sine, explicate prin faptul că o complexitate socială mai pronunțată sugerează articularea
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
de sintagme. Imaginile pot fi atașate în orice tip de format: jpg, bmp, png și pot fi expuse asociat sau nu cu textul. Imaginile sunt expuse în cele 2/3 superioare a ecranului. Asocierea cu textul poate fi făcută logic, categorial sau fără sens. Imaginile pot înlocui textul în secvențele propoziționale sau pot precede sau succede textul în testele care impun fie recunoașterea textului și ulterior corelarea cu imaginea sau reciproc. Aplicația măsoară timpii de reacție la fiecare stimul expus, fie
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
frecvență lexicală; - Fișiere tip listă create pe criteriul cuvinte purtătoare de sens - cuvinte auxiliare; - Fișiere tip listă realizate pe criteriul cuvinte concrete - cuvinte abstracte;Fișiere tip listă de cuvinte folosind principiul imaginabil - neimaginabil; - Fișiere tip listă de cuvinte cu conținut categorial; - Fișiere conținând cuvinte grupate pe criteriul complexității categoriale îstructural - perceptivă, structural rațional deductivă, funcțional concret perceptivă, funcțional abstractă); - Fișiere tip listă de cuvinte grupate pe categorii gramaticale îsubstantive, verbe, adjective); - Fișiere tip listă de cuvinte ce conțin litere țintă aflate
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
cuvinte purtătoare de sens - cuvinte auxiliare; - Fișiere tip listă realizate pe criteriul cuvinte concrete - cuvinte abstracte;Fișiere tip listă de cuvinte folosind principiul imaginabil - neimaginabil; - Fișiere tip listă de cuvinte cu conținut categorial; - Fișiere conținând cuvinte grupate pe criteriul complexității categoriale îstructural - perceptivă, structural rațional deductivă, funcțional concret perceptivă, funcțional abstractă); - Fișiere tip listă de cuvinte grupate pe categorii gramaticale îsubstantive, verbe, adjective); - Fișiere tip listă de cuvinte ce conțin litere țintă aflate în diferite poziții în cuvânt îinițială, intermediară sau
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
so that the same feature is present in both locations. Așa cum rezultă din definiția prezentată în (45), condiția fundamentală pentru ca două proiecții sintactice să participe la operațiunea de ACORD este ca ele să fie în configurație de c-comandă (comandă categorială)32. Operațiunea de ACORD poate să fie multiplă; un lanț se creează între constituenții care au participat la ACORD. Prin combinarea valorizării cu interpretabilitatea, se ajunge la o tipologie cvarduplă a trăsăturilor; trăsăturile care au participat la ACORD vor purta
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
duce-te! d. Mai du-te! CP qp C' qp C0 NEGP [+directiv] qp ADVP NEG' 4 qp nu NEG0 PERSP [+V] qp P PERS' 4 qp te PERS0 MOODP [+N] qp VP MOOD' 4 qp du Mood0 .... duce Specificarea categorială se dovedește a fi foarte importantă: deplasarea în periferia stângă a propoziției fără ca adverbul nu să creeze efecte de intervenție este posibilă pentru participiile pasive, categorii verbale nominalizate / adjectivizate, deci specificate categorial ca [-V]; deplasarea participiului pasiv este dictată exclusiv
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
VP MOOD' 4 qp du Mood0 .... duce Specificarea categorială se dovedește a fi foarte importantă: deplasarea în periferia stângă a propoziției fără ca adverbul nu să creeze efecte de intervenție este posibilă pentru participiile pasive, categorii verbale nominalizate / adjectivizate, deci specificate categorial ca [-V]; deplasarea participiului pasiv este dictată exclusiv de factori pragmatici (i.e. este o formă de deplasare A-bar), propoziția (123) fiind pe deplin gramaticală atunci când participiul dislocat are citire contrastivă. (123) Cititănu a mai fost tcitităde mult poezia asta
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]