KorAP: Find »[drukola/base=catolică & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...16 17 18 ...25 >

616 matches

Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416

de a crea un mare ziar catolic, la nivel național, care să apere drepturile Bisericii și să exprime viziunea acesteia cu privire la toate evenimentele și evoluția societății în ansamblu, s-a lovit de tendința presei de partid; aceasta, folosind denumirea de "catolică", își apăra acțiunile politice și doctrinele ideologice, prezentându-le drept opinii de-ale Bisericii și urmărind să-și impună poziția în fața celorlalte tendințe și manifestări catolice, acuzându-le că trădează credința. El Fénix, El Correo Catalán, El Correo Español, El

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
autoerija în apărătoarea și reprezentanta Bisericii. Problema constituirii unui organ catolic de presă unitar, la nivel național, a întâmpinat astfel numeroase dificultăți 177. Ierarhia bisericească a încercat să calmeze spiritele, pentru a face front comun împotriva liberalismului; a organizat congrese catolice naționale întrunite între 1889 și 1902; însă ziarele nu știau să distingă între apărarea Bisericii și transmiterea punctelor de vedere cu caracter politic. Din acest motiv, încercările cele mai importante de a crea un ziar catolic cu distribuție națională au

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
în 1908 și la care a fost prezent și Cardinalul Merry del Val, Secretar de Stat al Papei Pius X. Presa catolică oficială era minoritară, deoarece calitatea ei lăsa de dorit, iar cititorii cumpărau ziarele consacrate, tradiționale, care erau tot catolice, dar care nu-și manifestau explicit confesiunea. A avut loc o dezbatere despre jurnalismul catolic, asemănătoare celei din Italia și a fost tradusă opera lui Chiaudiano El periodismo católico. Criterios y normas 195. Preoții au dorit să realizeze un jurnalism

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Vatican 266. Atât primul ministru, Ion C. Brătianu, cât și ministrul Cultelor, Kretzulescu, au dat asigurări că interesele Bisericii Ortodoxe Române nu erau amenințate de înființarea arhiepiscopiei de București și a episcopiei de Iași. Așadar, constituirea noilor structuri administrative ecleziastice catolice din România a fost făcută cu acordul autorităților politice de la București, conștiente că realizarea unei ierarhii catolice locale era benefică. Înființarea a fost posibilă și datorită faptului că aceasta era subordonată direct Vaticanului și nu altor structuri din statele vecine

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
în 1916 în Revista Catolică". Acest fapt nu s-a probat prin dovezi clare, iar măsura de arestare a preoților catolici în contextul respectiv, trebuie privită în ansamblu și înțeleasă ca atare. Deși a avut consecințe nefaste pentru realitățile culturale catolice românești, a fost o măsură firească în stare de război, dar abuzivă pe timp de pace. Acest episod a reprezentat sfârșitul apariției Revistei Catolice, care nu a mai fost editată niciodată. Farul nou Primul număr al ziarului Farul nou a

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
atâtea minți. Slabele lumini ce licăresc bătute de vânt ici și colo, nu străbat bezna înfricoșătoare și primejdioasă, nu pot arăta drumul spre limanul mântuitor. Farul este înfipt adânc în credința bisericii lui Hristos, universală în timp și spațiu sau catolică, stâncă neclintită în veci. El își înalță fruntea către valurile amenințătoare și de aici revarsă siguranța senină din belșug, unde de lumină asupra întinsului apelor nestatornice și agitate. În lumina proiectată de el, corăbierul înaintează fără primejdie spre limanul veșnic

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
prieten al familiilor catolice care să dea deslușirile necesare pentru o viață creștinească cât mai dezvoltată și confomă cu îndrumările Sfintei Biserici"409. Publicația și-a propus încă de la început să prezinte în paginile sale "orice manifestare a vieții sociale catolice parohiale, a tineretului și a celor adulți, să expună activitatea organizațiilor catolice, să-i puncteze exemplele înălțătoare din toate părțile lumii catolice, pentru a arăta puterea de muncă a Sfintei Biserici, binefacerile ei și influența ei culturală și moralizatoare de

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
a reușit să depășească bariera confesională și să se adreseze unui public mai diversificat, nu doar catolicilor din România. Revista Raiul copiilor, apărută în 1939 (până în 1945) la București se adresa copiilor catolici din întreaga țară413. Încă din 1944 publicațiile catolice au apărut mai greu în tipografiile din oraș, totuși în condiții grafice bune414. Autoritățile politice comuniste instalate la putere au îngreunat apariția publicațiilor catolice iar în final le-au interzis definitiv 415. II.3.1.2. Publicațiile în limba germană

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
această linie simplă, iar celor care doreau o schimbare a limbajului și creșterea nivelului cultural, Tălmăcel le recomanda să scrie în alte reviste catolice din Moldova. La data de 1 ianuarie 1924, revista a fost tipărită în propria tipografie (prima catolică din Vechiul Regat), care a purtat numele Tipografia Serafică a Seminarului Franciscan din Hălăucești 675. Revistele Lumina creștinului și Viața s-au aflat într-o concurență, o întrecere izvorâtă și din orgoliul și personalitatea celor doi redactori, care a avut

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
avut la bază faptul că acesta a fost solicitat în mod direct de către reprezentantul Secretariatului Vaticanului, E. Pacelli; el trebuia să prezinte la Vatican rapoartele privitoare la organizarea și participarea delegației românești la evenimentul amintit 820. Episcopii și reprezentanții presei catolice românești au fost interesați și au conștientizat importanța unui astfel de congres; ei s-au implicat activ în organizarea delegației de participare la eveniment, precum și în întocmirea materialelor necesare: "Făcând referire la venerata scrisoare oficială a Eminenței Voastre Nr. 91034

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
nicio încăpere acordată nouă nu este plină numai cu producțiile noastre; ne-au despărțit în două, cum de fapt suntem în două nuanțe ale catolicismului: uniții români sunt puși în pavilioanele orientalilor, acolo au un perete împodobit cu produsele presei catolice unite, aranjate de B. P. Caralefschi, preot oriental de prin părțile apusene!"843. Așadar, cunoscând situația existentă în România datorată lipsei de unitate a catolicismului românesc (prezent și în domeniul presei), reprezentanții Vaticanului care s-au ocupat de această manifestație

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
organizatorii de la Vatican a fost asigurat prin aluzia referitoare la importanța acordată de Papă evenimentului 856. Lipsa de organizare și de promptitudine a ierarhilor catolici români a dus însă la întârzierea pregătirilor necesare în vederea participării la marele eveniment al presei catolice mondiale; de aceea a fost necesară implicarea Comitetului organizator, care a indicat unele soluții și a transmis îndemnul la o mai bună organizare și o implicare mai energică a prelaților din România. Antrenarea episcopilor din România în pregătirea participării la

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
a prezentat planul prin care a încercat să organizeze presa catolică din România. Acțiunea a fost lăudată de nunțiu; el l-a încurajat și și-a manifestat dorința de a fi informat despre ceea ce va reuși să realizeze în privința presei catolice românești 874. Scrisoarea trimisă în aprilie sintetiza activitatea monseniorul Gabor, care a încercat să îndeplinească două obiective majore: organizarea și difuzarea presei catolice în România, plecând de la experiența personală a publicării revistei Lumina creștinului și a înființării Institutului "Presa Bună

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Sentinela catolică și Farul nou). Ideea unificării presei catolice din România fusese emisă de arhiepiscop cu zece ani înainte, în momentul dispariției ziarului Albina 901. Soluția la problema legată de neplata abonamentelor și lipsa colaboratorilor (o problemă generală a presei catolice românești) a fost, în viziunea arhiepiscopului, unificarea "tuturor fițuicilor inutile și slabe și lăsarea deoparte a orgoliilor"902. Arhiepiscopul a semnalat nevoia existenței unor "specialiști și rutinați, care să poată consacra tot timpul lor disponibil cauzei presei catolice"903. Anul

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
s-a promovat ideea universalismului catolic și a pastorației în limba maternă). Proiectul cotidianului catolic s-a referit și la convingerea semnatarilor că fondarea acestui ziar necesita concentrarea într-un nucleu unic a tuturor centrelor de presă și de editură catolice românești. A fost considerat necesar ca societățile de editură înființate cu scopul de a sprijini presa bună a Bisericii Catolice 918 să contribuie cu o parte materială însemnată (sau chiar cu întregul lor capital) la înființarea și dezvoltarea acestui cotidian

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
pe scena internațională). Implicarea directă a Secretariatului de stat al Vaticanului a demonstrat importanța acordată acestui proiect de presă, care a avut la bază nevoia de informare asupra situației existente în România, dintr-o sursă credibilă (pentru Vatican) și, anume, catolică (în perioada apariției, Albina a constituit o sursă de referință a Vaticanului privitor la realitățile din țara noastră). Presa a reprezentat un important mijloc de informare, folosit și în cadrul relațiilor diplomatice; uneori constituia principalul, sau chiar singurul furnizor de informații

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
conform cu cel al grupului din care provenea Sfântul Părinte, ca poziție oficială. Dispute, propuneri și abordări diferite au existat mereu, iar când ele deveneau vizibile și nocive pentru Biserică, erau mediate prin intervenția Papei. Aceste modificări și mutații din cadrul Bisericii catolice au fost povocate și de presiunile unor centre catolice laice grupate în jurul unor intelectuali de prestigiu din statele occidentale (Spania, Italia, Franța, Germania etc.) ce au înființat ziare și reviste în care au apărat Biserica Catolică de atacurile la care

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
ca poziție oficială. Dispute, propuneri și abordări diferite au existat mereu, iar când ele deveneau vizibile și nocive pentru Biserică, erau mediate prin intervenția Papei. Aceste modificări și mutații din cadrul Bisericii catolice au fost povocate și de presiunile unor centre catolice laice grupate în jurul unor intelectuali de prestigiu din statele occidentale (Spania, Italia, Franța, Germania etc.) ce au înființat ziare și reviste în care au apărat Biserica Catolică de atacurile la care a fost supusă. Rolul laicilor în cadrul Bisericii a devenit

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
deosebită dezvoltării unei prese catolice românești și unificării acesteia. Motivul era crearea unei exprimări unitare a catolicilor din noul stat român (indiferent de rit sau etnie), mai cu seamă în sfera politică (Statul Papal a dorit înființarea unei formațiuni politice catolice românești care să sprijine acțiunile sale la nivel internațional și care să reprezinte comunitatea catolică la nivel politic în România), după modelul partidelor catolice din Occident. În acest demers, presa a avut un rol esențial. Înființarea presei catolice din România

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Editura Serafica, Hălăucești, 1926. Idem, Viața marelui făcător de minuni Sf. Anton de Padua, Editura Serafica, Bacău, 1931. Cantavella, J., Serrano, J.F., Catolicos en la prensa. Concepto y origenes del periodismo confesional, Libros Libres, Madrid, 2004. Chiaudano, G., El periodismo catolico. Criterios y normas, seconda edizione, Tipografia Pontificia San Bernardo, Siena, 1913. Cipoloni, Ulderic, Cuvântare funebră rostită la catedrala catolicădin Iași la înmormântarea Înalt Prea Sfinției sale Nicolae Iosif Francisc Camilli arhiepiscop-episcop catolic de Iași, Iași, 1916. Despinescu, Anton, L'activité pastorale

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
București, 2004, pp. 121-126.. Pal, Ioan, Catehismul Episcopiei Catolice de Iași, Editura Serafica, Hălăucești, 1928. Pal, Maximilian, "Preotul cărturar Petru Tocănel, O.F.M. Conv. Profil bio-bibliografic", în Pro Memoria, nr. 3/2004, București, 2004, pp. 176-189. Robu, Mihai, Istoria Bisericii catolice prescurtată, Editura Rothemberg, Iași, 1918. Idem, "Catolicii și acțiunea militară a României", în Calendarul catolic, nr.12, Iași, 1914. Ruiz Sanchez, J.L., Prensa y propaganda catolica (1832-1965), Universidad de Sevila, 2002. Wiercinski, Felix, Căsătoriile mixte, Editura Presa Bună, Iași, 1928

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
în Pro Memoria, nr. 3/2004, București, 2004, pp. 176-189. Robu, Mihai, Istoria Bisericii catolice prescurtată, Editura Rothemberg, Iași, 1918. Idem, "Catolicii și acțiunea militară a României", în Calendarul catolic, nr.12, Iași, 1914. Ruiz Sanchez, J.L., Prensa y propaganda catolica (1832-1965), Universidad de Sevila, 2002. Wiercinski, Felix, Căsătoriile mixte, Editura Presa Bună, Iași, 1928. V. Surse internet http://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica Romana Unita cu Roma, Greco-Catolica http://ro.wikipedia.org/wiki/Papa Pius al IX-lea http://www.vatican.va/holy father/pius xi/encyclicals/documents/hf p-xi enc 19031937 divini-redemptoris en.html

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
8 J.F. Fuentes, J. Fernandes Sebastian, Historia del periodismo espanol, Sintesis, Madrid, 1997, J. Broucker, La presse catholigue en France, Centurion, Paris, 1992, G. Licata, Giornalismo cattolico italiano (1861-1943), Editrice Studium, Roma, 1944. 9 J.L. Ruiz Sanchez, Prensa y propaganda catolica (1832-1965), Universidad de Sevila, 2002, M.J. Ruiz Acosta, "El despegue de la "Buena Prensa" y El Correo de Andalucia en la Sevilla de comienzos X", în Ambitos, 2, Enero-Junio, 1999, C. Robles Munoz, "La prensa y la division de los catolicos

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
org/wiki/Ignaz von D%C3%B6llinger, consultat la date de 12.06.2012, ora 21.18. 72 J.M. Laboa, op. cit., p. 111. 73 Jose Maria La Porte Fernandez-Alfaro, op. cit., p. 27. 74 Ibidem, p. 28. 75 G. Chiaudano, El periodismo catolico. Criterios y normas, ediția a II-a, Tipografia Pontificia San Bernardo, Siena, 1913. 76 Considerăm că este oportun să facem o prezentare și o analiză succintă a acestei lucrări, deoarece ajută la înțelegerea conceptului de ziar catolic de la începutul secolului

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Enciclica Libertas praestantissimum, 20.VI.1888. 116 Idem, Graves de communi, n. 9, http://www.vatican.va/holy father/leo xiii/encyclicals/ documents/hf l-xiii enc 18011901 graves-de-communi-re en.html, consultat în data de 12.06.2012, ora 22.46. 117 J.L. Ruiz Sanchez, Prensa y propaganda catolica (1832-1965), Universidad de Sevilla, Sevilla, 2002, p. 19. 118 "Ziariștii catolici trebuie să se dedice în întregime țelului de a transforma în leac pentru societate și Biserică ceea ce dușmanii folosesc în dauna amândurora. Deși, fiind catolici, nu veți putea folosi

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]