9,618 matches
-
era desfăcută ca pentru o invitație, cînd a avut loc dezlănțuirea dramatică a întîmplării care trebuia, în mod necesar să se petreacă. A fost la aprinderea lămpii de gaz din a cărei biată sticlă afumată a apărut neclar, apoi, în ceața gălbuie, a prins treptat contur întreaga scenă. Dar înainte de aceasta, am avut o nefericită inițiativă, cu urmări pe care trebuie de asemenea să vi le relatez. În mod ciudat, contravenind obiceiurilor dintre client și prostituată, cînd, de obicei, îți păstrezi
Pavel Chihaia - Dacă aș fi ascultat de comuniști, nu mai eram eu, eram un altul" by Ileana Corbea () [Corola-journal/Journalistic/17164_a_18489]
-
la țîțișoare/ pîn' la mezosferă/ și chiar mai adînc/ ca Basarab la Posada cînd l-a dus de nas pe Karol Robert/ iar mai tîrziu Țepeș pe turci îmbrăcîndu-se în șalvari și Ștefan/ cu vuiet de tobe și trîmbițe în ceață și mlaștină/ sau Mihai la Călugăreni/ semănînd spaimă de moarte între bacterofagi/ "au căzut virusul Q de pe tine/ ca Sinan Pașa de pe pod în apă"/ o, Escherichia coli, o, Escherichia coli/ prin pădurea Albiori" (ibidem). Pe bună dreptate, Nicolae Balotă
Poet și cîntăreț by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17295_a_18620]
-
limba franceză, memoriile acestea se adresează unui public cititor în largă măsură necunoscător al istoriei și, implicit, realităților românești. Ca atare, vor fi intens descriptive, vor conține digresiuni, fără de care evenimentele din viața memorialistului ar pluti într-un halou de ceață; mai cu seamă nu ar fi explicitat participarea/neparticiparea afectivă a foarte tânărului publicist, la contradictorii situații, așa cum le consemnează, la senectute, un mădular al bisericii. Pentru că evul istoric este acela al sugrumării democrației în România, mai întâi prin dictatura
Tinerețile romancierului by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17302_a_18627]
-
tu arzi de viu/ mie nu mi-este dat/ înmărmuresc în revărsarea/ flăcării ce-mi spală mîinile// el tu/ la marginea marginii/ la capătul puterii contemplînd/ neliniștea cu care resping/ căldură și răni// deasupra și dedesubt/ o veșnică mare de ceață/ visează să-nece ființa/ în fîșii de cenușă// mi-e sete el tu/ nesigur gîndești gîndul meu/ clepsidra se-ntoarce/ și parcă aștept o pedeapsă// m-apropii de rug/ cu speranța că mă va bea/ dar intru în priveliște/ ca
Poezia Constanței Buzea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17316_a_18641]
-
Ioachim, poetul, cu un vraf din/ cărțile sale. Le împarte trecătorilor apostrofîndu-i:/ "De unde vii orbule? Și-n alcoolurile crîșmei și-n duhoarea/ odăilor tenebrele sînt la fel...".// În fond de ce n-ai intra într-o crîșmă, străinule. E ca/ o ceață a unei aureole. Intri în ea și pipăi cu degetele:/ în locul trupului sîngerînd - paharul gol. Asta crede/ prietenul meu Ioachim și le strigă celor de pe ringul de dans:// "Vă scufundați tot mai adînc, bezmeticilor,/ în luturile poemului meu: aveți deja
O energie neagră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17329_a_18654]
-
Vulturescu pornește de la sine spre a se întoarce la sine, circular. Poetica sa inconfortabilă e una a modelării textului de către ființă. Așa cum lichidul ia forma paharului ce-l conține, verbul amar devine una cu eul: "Mai întîi albul paginii/ apoi ceața ei prin care orbecăiești/ centimetru cu centimetru înghețînd/ în jurul tău pînă cînd totul/ devine o banchiză pe care aluneci/ care alunecă/ trăgînd după tine/ năruind cu sine catapeteasma nopții// Evul mediu dăinuie în văgăunile verbului/ știu, nu-i cîntec acesta
O energie neagră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17329_a_18654]
-
subsolul în care șobolanii ronțăie arsenic,/ Alături de lăzile de gunoaie și latrine./ Aerul e liniștit, mural/ Cu mirosuri grase scufundate în cuvânt./ Lumina picură pe bale/ Ca un reflex condiționat/ Când Dumnezeu plutește dincolo de zăbrele./ Primăvara sau iarna între porți/ Ceață îndelung înflorită pe ochii mei,/ Trece o femeie, mai frumoasă acum invizibilă,/ Înainte-i sunt divinitate în patru labe" (Jurnal de bord). Poezia culorilor lui Breughel ("Bate la ușă simplitatea/ În veșmintele baroce ale iernii./ Abia simțită amărăciune sau bucurie
Imposibila euharistie by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17369_a_18694]
-
a coincidenței, pînă cînd bucuria cu care e infuzată revederea, dar și inexplicabila jenă ajung să facă din ei doi foști iubiți fără o iubire cu adevărat consumată. La Fialta se văd pentru ultima oară, contururile corpurilor lor diluîndu-se în ceață și ploaie, înainte ca ea să moară într-un accident de mașină. Editarea întregii opere nuvelistice a lui Nabokov mi se pare o idee foarte fericită. Asta înseamnă că acum nuvelele pot fi traduse, și poate că pe măsură ce achiziționăm, cu
Gangsteri de mucava și exilați romantici by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17362_a_18687]
-
precum orice fenomen oniric: "totul este pus anapoda în mine. totul mă rănește. aș vrea să fug din acest real care își ține stelele în locul picioarelor și inima în locul ochilor din acest real care merge în mîini și privește cu ceață din acest real care și-a aruncat de-a valma boarfe și biserici în lăzi de gunoi pestilențiale din acest surdo-mut beat crița amnezic mitoman etc." (Micul poem al morții. Începutul lui Dumnezeu). Imaginea cristica nu reprezintă decît un alt
Un nou "rău al veacului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17889_a_19214]
-
împotrivă-ne/(că două trenuri, în unul e un chip ce se pierde)/ uimiți că nu ne mai înăl;tam că înainte în cer după voie.// Arbori, cîini și căprioare, cum vezi din geamul deschis/ se îndepărtau de noi, înspăimîntate: ceață din pădurile/ umede ale Bucovinei își strîngea supărată vălătucii:/ iubita mea fără corp era numai aripi: eu, fără aripi, fără corp" (Iubita fără corp). Pasul poetului e potrivit hexametrilor, ghidul sau turistic e un înger: După ce-a măsurat cu
Crestinism si păgînism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18066_a_19391]
-
prin păduri rare către Păduchiosul. Ce nume! Dar așa arată . Cu pa duchi nemișcați pe cap. Stația de meteorologie. Aparatele, catargele albe, înalte că de vapor, giruetele roșii învîr tindu-se înebunite de curentul alpin. Suim, - zice F., - ca să ne liniștim. Cețurile de dincolo, dinspre Poștă vărul. Scaunele albe ale unei terase, vopsite. Ceva mai încoace pe un povîrniș doi băieți care se iau la trînta pe mușchiul moale, gălbui. * Pompierii prin ploaia puternică, deasa, din mașină roșie gonind în viteză și
Cade timpul răcoros by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18075_a_19400]
-
democrației în România. Care democrație are șanse mai mari dacă românii vor continua să se uite - chiar renunțând la mâncare! - la "odioasele" televiziuni prin cablu, decât dacă vor privi doar televiziunea din Dorobanți, a cărei obiectivitate e primejduita când de ceață (că pe vremea lui Răzvan Theodorescu), si cand de nefastele șmecherii ale "algoritmilor" politico-infractionali.
Aisbergul ca o cioară vopsită by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18081_a_19406]
-
fatal, colorată prin peisaj, efort și oameni (însoțitori și călăuze), nemaivorbind despre descrierea vizitei la mînăstirea buddhistă și alta tibetana, firește, în înălțimile muntelui. Și, mai sus, ajunge în jungla himalayană, undeva la unsprezece mii de picioare de la poale, pe ceață, pe vînt, frig aspru și ploaie necontenita. dar, extaziat, exclama: "am văzut Kinchinjanga! am văzut Kinchinjanga! Am uitat toate necazurile și toată ploaia și toată ceață." Halucinanta e, aici, descrierea lipitorilor, din cauza căderii neprevăzute în vale: Cine a spus că
India lui Eliade by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18085_a_19410]
-
sus, ajunge în jungla himalayană, undeva la unsprezece mii de picioare de la poale, pe ceață, pe vînt, frig aspru și ploaie necontenita. dar, extaziat, exclama: "am văzut Kinchinjanga! am văzut Kinchinjanga! Am uitat toate necazurile și toată ploaia și toată ceață." Halucinanta e, aici, descrierea lipitorilor, din cauza căderii neprevăzute în vale: Cine a spus că tigrul, sau leul, sau cobră e animalul cel mai temut al junglei - nu cunoaște junglă la început de monsoon. bestiile acestea blînde te ucid o dată. Dar
India lui Eliade by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18085_a_19410]
-
2699). Semnale orale, dependente de existența unei perspective subiective sînt și folosirea prezumtivului ("o fi mai cald, dar...", 2692), luarea unei distanțe față de sursa informației ("în următoarele zile, cică ninge, sufla vîntul...", 2673) sau metaforă depreciativa ("ghiveci" de soare cu ceață", 2676). Frecvente sînt metaforele animiste, în care factorii meteorologici sînt agenți - " Se zbîrlește vîntul" (RL 2116, 1997, 11); "vîntul ne ăomoară" (2014) iar pacientul e subiectivitatea asumată a persoanei I plural ("ne va lovi viscolul", 2686; "ne paste viscolul", 2670
Meteorologice by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/18086_a_19411]
-
de polei", 2684). Din punct de vedere strict lingvistic, e interesantă comparația care se poate face între sistemul cult, standard de indicare a circumstanței vagi și aleatorii ("temporar", "izolat") - și cel popular: "în următoarele zile, măi o ninsoare, măi o ceață..." (2675); "mai o ploaie, măi o ninsoare..." (2671); "o ploaie ici, o burniță colo" (2679) etc.
Meteorologice by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/18086_a_19411]
-
Convocată în Consiliul Revoluționar, s-a dezmeticit prima, împreună cu Doina Cornea, si a abdicat de la toate onorurile. A presimțit intrigă ce se urzea pe scara națională și, curmînd mascaradă, a convertit și pe alții, scuturîndu-i din toropeala. să despici în ceață începuturilor germenii strategiei duplicitare care va pecetlui în viitor ursita țării, era un examen timpuriu de maturitate. S-ar fi putut sconta poate pe un asemenea discernămînt mai curînd la rutinați analiști ai scenei politice, care însă în acea fază
Ana Blandiana - o schită de portret by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/18087_a_19412]
-
Jakobson, de pildă, un pion esențial în formarea intelectuală a unui literat. Nu e nimic rău neapărat într-o asemenea abordare a literaturii, doar pentru că teoriile lui Jakobson sau ale Școlii de poetica de la Praga sînt pierdute de mult în ceață unui trecut care din perspectiva prezentului pare la fel de îndepărtat că și epoca lui Sainte-Beauve sau a lui Taine. Literații, mai ales cei autohtoni, se mîndresc adeseori cu dreptul lor la inactualitate, confundîndu-l, din păcate, cu dreptul la provincialism sau stagnare
Naftalină si lavandă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18108_a_19433]
-
ale conținutului gastric. Este adevărat că Mariana Sipos găsește numeroase neconcordante între declarațiile martorilor, ca și inadvertente în actele oficiale, dar ele nu dovedesc decât că ar fi putut fi la mijloc un asasinat. Cu alte cuvinte, totul rămâne în ceață, ca și până acum: Marin Preda a murit înăbusindu-se în somn, din cauza unei come etilice SAU a fost asasinat, nu se știe de cine anume. Expresivitatea involuntara a documentelor oficiale Trebuie să ai nervii țări ca să poți citi toate documentele
MOARTEA LUI MARIN PREDA - SUBIECT DE ROMAN POLITIST by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17496_a_18821]
-
afară, impasibil la interpretarea absurdă ce i s-ar putea acorda: " Mă ămpac cu mine cand scriu cand exist cand/ strig pana se deschide păntecul vremii/ și ies toate ămpotrivirile/ fără să-mi pese de umorul zilnic/ de notele kafkiene" (Ceață). Senzațiile gustative, tactile, vizuale au un loc de cinste: "Acre mai șanț poftele/ obiceiuri/ an tandrețea așa-zisa imperiala/ an topul/ cuvintelor sufocate de imaginație de greutate/ de prea mult rost/ nici nu mai cred că a fost libertate/ an
Lirism biologic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17497_a_18822]
-
cal,/ și nemișcat stăteam an iarbă șiroind an sânge", Nod 12) se ăntinde o traiectorie lirica tragică. Este istoria unei prăbușiri icarice ăntr-o lume bruegeliană devenită malefica și terifică, totodată, cu orizontul strâmt că un tunel oranj inundat de o ceață luminiscenta și compactă, pe un tărâm ănghetat bântuit de hâite sălbatice, acoperit de zloate murdare sub un cer apăsător și opac de unde "murise ăngerul!" și unde ănsusi daimonul ominiscient se arătă ănspăimântat și urlând. Un apocalips vâscos al ninsorilor dese
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/17486_a_18811]
-
Mîntuirii Neamului. Dar și în condițiile acestea ea este, în felul ei, prezența și pe lînga statui; pentru că acolo unde pune comanditarul gradul, trupetul soldă, primăria spațiul și sculptorul botul, soborul pune busuiocul și livrează norișori de tămîie și imponderabile cețuri autarhiste. Născut militar și creștin, după cum arată sondajele, sponsor și deținător de spații publice, după cum se poate observa la fața locului, românul se trezește acum o biată făptura (oarecum animată) în mijlocul unui popor implacabil de statui. an aceste condiții, Comisia
Un om de bronz: Iuliu Maniu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17502_a_18827]
-
treptat și obiectele capătă contur. Suntem într-un fel de bistro dintr-un orășel scandinav. Luminița era a scalei unui tonomat, din difuzorul căruia continuă să se audă melodia de la început. Prin fereastra mare din dreapta se pot zări vag, prin ceață, stâncile țărmului și apa verzuie din fiord. Înăuntru, pe toată lungimea fundalului un bar. În spatele lui se află Arne. E un bărbat solid, între două vârste. Șterge cu un șervet alb un pahar. Îl privește o clipă în zare. Pare
Foca albastră. In: Editura Destine Literare by Doru Moțoc () [Corola-journal/Journalistic/82_a_236]
-
transformă în veritabile discursuri scrise într-o limbă încifrata, amintind încă de aruncarea mallarmeană a zarurilor. Apar uneori "traduse" în acest idiolect unele din credințele optzeciștilor, jocul de cuvinte insinuându-se necruțător: Atâta concret mă face să vărs;/ vărs vers". Ceață și aură este un experiment, un pariu cu limbajul în numai zece poeme. Structura este simplă: în stânga textul propriu-zis, în dreapta un nou text, mult mai scurt, "rezultat din anagramarea parțială a celui dintâi"( Gh. Crăciun). Spre exemplu versurile " În voia
Un poet obosit by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17586_a_18911]
-
bani, spre a-și achita datoriile față de stat să se comporte demn. Ce moralitate să pretinzi unei mase informe, sărăcita și batjocorita de cinsimul politicienilor? La ce comportament etic să ne așteptăm de la cei care văd ziua de mâine prin cețurile spaimei și ale disperării? Cum am putea convinge un tineret născut apatic, în a cărui minte e înșurubata doar ideea părăsirii cât mai grabnice a corabiei scufundate până la nivelul punții de comandă, să se comporte cu vrednicie? Ce model comportamental
Bingosex, bingolene, bingocinism by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17581_a_18906]