497 matches
-
nicăieri. Nu părea a fi un om care fusese afectat încă din tinerețe de greutăți și de răsturnări de situație. Carnea obrajilor săi era durdulie. Lobii mari ai urechilor confereau întregului trup o anume greutate, la fel ca toartele unui ceainic de fier, făcându-i pe vizitatori să se întrebe dacă era posibil ca omul acela să fie cu adevărat un mare general, în vârstă de abia patruzeci de ani. Dacă ar fi făcut parte dintre soli, Kanamori ar fi observat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
cuștii. Păsările o priviră cu câte un ochi, în felul acela atent și scrutător. Dan o cuprinse pe la spate, îi simțea moțul frecându-i-se de omoplați. Se scutură ca să-l îndepărteze. Din bucătărie, unde aștepta să fiarbă apa din ceainic, îl auzea cum bolborosește ceva în sufragerie. 4 Dave 2 Numele real al lui Dave 2 era Hobbes, iar părinții lui încă locuiau în Shepton Mallet. Dacă n-ar fi avut norocul să fie alcoolic, probabil ar fi petrecut o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
-l sprijine. Dave 2 mergea până acolo încât venea la ei după întrunire, să le predice în continuare. Carol era deja acasă - întâlnirea rudelor începea și se termina cu o jumătate de oră mai devreme decât cea a Alcoolicilor -, iar ceainicul dădea în fiert. Toți trei se așezau în locul unde, în general, luau micul-dejun și Dave 2 le împărtășea diferite aspecte ale credinței sale. Le enunța cu un soi de sinceritate naturală, dar afectată, specifică preoților anglicani. Predicile lui Dave 2
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
invidiat. Berea era dosită, iar apartamentul dereticat. Carol se uită la ceasul electric din bucătărie - mai avea două ore până să vină Dan de la slujbă. Scoase două bucăți de carne din congelator și le lăsă la dezghețat pe aragaz. Puse ceainicul la fiert și se așeză pe una dintre băncuțele de pin lăcuit instalate de-a lungul pereților din bucătărie. Trecu în revistă bilețelele de pe tabla de plută, pe cele obișnuite și pe cele cu mesaje înălțătoare. Numai că nici unul dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
Highgate Hill și spre rețeaua de străzi care înconjoară Centrul de Sănătate Grove. Într-una din casele aflate pe o stradă adiacentă, Naomi, soția lui Alan Margoulies, pregătea micul-dejun al bebelușului. „Pregătea“ înseamnă că turna apă fiartă și răcită din ceainicul electric în grămăjoara de pudră nutritivă cenușie din castronul de plastic. Însă, din cine știe ce motiv, acest gest banal îi vibra în minte ca sunetul metalic al disperării. Fetița era ancorată în scaunul ei înalt cu niște hamuri speciale, profesioniste, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
dracu’. Iisuse, m-am îngrășat într-un asemenea hal încât mă apucă groaza de mine însumi și când sunt în cadă, și când stau pe closet. Zac pe tronul de forma unui jug ca o țeavă amărâtă, parcă aș fi ceainicul rablagit al unui bătrân vagabond bătut de soartă. Cum a fost posibil? Nu poate fi vorba doar de băutura și semipreparatele pe care le-am vârât în mine. Nu, probabil că așa mi-a fost mie sortit de multă vreme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
după care am cărat lucrurile pământești ale Selinei la furgonetă. Avea, într-adevăr, înduioșător de puțin. Totul ar fi intrat ușor în Fiasco, dacă Fiasco-ul ar fi mers. Dar Fiasco-ul nu mergea. Trei cufere pline cu haine, un ceainic, două fotografii înrămate, o savonieră, un scaun, un fier de călcat, o oglindă și o veioză. — Asta e, fată, am spus eu, venind cu ultimele lucruri. — Mulțumesc, iubitule, mi-a spus Selina. Stătea în mijlocul camerei mele de zi închiriate. De
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
serios. — Ai propria ta celulă? Se lăsă pe spate. — Nu. E o celulă de o persoană, dar mai sunt încă doi tipi în ea. Suntem cât se poate de aglomerați. Sunt toți numai spărgători și escroci. Avem și un mic ceainic. E atât de bine venit că nu poți să-ți închipui. În prima dimineață m-am trezit simțindu-mă grozav, ca un copil, mi-am întins brațele și mi-am spus: — Acum o să-mi beau ceaiul și o să ies afară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
pe prag. - De ce a venit? - Să afle cum te simți. Marie apucă mîinile care tremurau atît de tare și-și aținti privirea În ochii mamei ei. - Dar nu asta te-a speriat așa de mult... Jeanne aruncă o privire spre ceainicul care susura ușor, dar fiica ei nu-i dădu drumul. Ceaiul mai putea să aștepte, adevărul nu. O dată mai mult, Jeanne se fofilă: - Singurul adevăr e că n-aș fi suportat să te pierd. - Și totuși asta se va Întîmpla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
luni, eu eram Însărcinată cu tine - o sarcină dificilă... Am luat primul bac Împreună cu frații tăi, i-am lăsat În grija mătușii Soizic, m-am dus la spital și am rămas acolo pînă ce te-ai născut tu, În septembrie. Ceainicul Începu să șuiere fără ca nici una, nici cealaltă să se gîndească să-l stingă. - N-ai cîștigat niciodată la Loto, nu-i așa? Banii ăștia au venit din prada de la naufragiu. - Că mă crezi sau nu, fata mea, n-am luat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
tăi n-ar fi amenințat că pleacă, din lipsă de lucru aici. Îl vedeau pe Yves cum profită de pe urma laboratoarelor pe care tatăl lui le plătise cu lingouri de aur, atunci... Făcu un gest evaziv și se duse să oprească ceainicul care scuipa jeturi de aburi. Marie completă fraza rămasă În suspensie. - Atunci te-ai dus la bătrînul Pérec și i-ai cerut partea ta, conchise ea, nu fără dispreț. Jeanne primi lovitura. - Nu sînt mîndră de ce am făcut, Marie, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
mici construcții în formă de ghiulea, spoită cu albastru. Înăuntru, în singura încăpere a casei, luminată doar prin ușa de la intrare, ședea, în spatele unei tejghele de lemn lustruit, un bătrân arab cu mustață albă. Tocmai turna ceaiul, ridicând și coborând ceainicul deasupra a trei păhăruțe colorate. Din prag, până să apuce să deslușească și altceva în penumbra dughenei, îi întâmpină mireasma răcoroasă a ceaiului de izmă. Se izbeau de ghirlande de ceainice de cositor, de cești și tăvi de tot soiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
cu mustață albă. Tocmai turna ceaiul, ridicând și coborând ceainicul deasupra a trei păhăruțe colorate. Din prag, până să apuce să deslușească și altceva în penumbra dughenei, îi întâmpină mireasma răcoroasă a ceaiului de izmă. Se izbeau de ghirlande de ceainice de cositor, de cești și tăvi de tot soiul, amestecate cu vrafuri de cărți poștale. După ce trecu de ele, Marcel se pomeni lângă tejghea. Janine rămase la intrare, dându-se puțin la o parte, pentru a nu lua toată lumina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
cântar cu talgere lucitoare de aramă și a unui metru vechi, cu cifrele și liniile șterse, se înșiruiau căpățâni de zahăr, dintre care una, desfăcută din scutecul ei gros de hârtie albastră, era începută la vârf. Când bătrânul negustor așeză ceainicul pe tejghea și îi salută, mirosul de lână și de mirodenii care plutea în încăpere se făcu simțit îndărătul parfumului de ceai. Marcel rostea cuvintele repede, cu acea voce scăzută pe care o avea ori de câte ori vorbea despre afaceri. Apoi deschise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
și arabul îl urmărea acum atent, cu un fel de neliniște. Daru simți cum îl năpădește un val de mânie împotriva acestui om, împotriva tuturor oamenilor, a răutății lor jalnice, a urii lor neistovite, a setei lor de sânge. Dar ceainicul bolborosea pe plită. Îi turnă iar ceai lui Balducci, șovăi, apoi îi turnă din nou și arabului, care bău și de data asta cu lăcomie. Cum își ținea brațele ridicate, veșmântul i se desfăcu și învățătorul îi zări pieptul slab
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
de sare, mai mult sau mai puțin „după gust”. Scopul este acela de a aproxima temperatura și salinitatea căilor nazale, astfel încât soluția de curățare să nu producă osmoza fluidelor între aceasta și membranele nazale. Turnați soluția salină caldă într-un ceainic mic sau într-un vas special pentru neti. Ghemuiți-vă la pământ, înclinați-vă capul pe o parte și introduceți gâtul ceainicului în nara întoarsă în sus. Continuați să vă înclinați capul într-o parte până când soluția salină începe să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
de curățare să nu producă osmoza fluidelor între aceasta și membranele nazale. Turnați soluția salină caldă într-un ceainic mic sau într-un vas special pentru neti. Ghemuiți-vă la pământ, înclinați-vă capul pe o parte și introduceți gâtul ceainicului în nara întoarsă în sus. Continuați să vă înclinați capul într-o parte până când soluția salină începe să curgă în nara superioară și să se scurgă înafară prin cea inferioară. Nările foarte înfundate nu permit acest flux liber dintr-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
pe pagină, perfect adaptate sistemului de biblioteci ambulante care constituiau principala sa piață. Erau lucruri de mirare, aceste romane, căci erau complet lipsite de orice fel de aer distinctiv. Henry le compara mental cu ceștile de ceai fiert Într-un ceainic În care, din greșeală, cineva uitase să pună frunzele, dar care erau servite unor persoane fie prea politicoase pentru a comenta, fie necunoscătoare Într-ale ceaiului. Ceainicul și ceștile aveau un model excepțional, apa era exact la temperatura potrivită și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
aer distinctiv. Henry le compara mental cu ceștile de ceai fiert Într-un ceainic În care, din greșeală, cineva uitase să pună frunzele, dar care erau servite unor persoane fie prea politicoase pentru a comenta, fie necunoscătoare Într-ale ceaiului. Ceainicul și ceștile aveau un model excepțional, apa era exact la temperatura potrivită și curgea frumos din ceainic, dar băutura era absolut transparentă și fără gust. Erau romane pentru oameni cărora le făcea plăcere să aibă mereu o carte la Îndemână
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
greșeală, cineva uitase să pună frunzele, dar care erau servite unor persoane fie prea politicoase pentru a comenta, fie necunoscătoare Într-ale ceaiului. Ceainicul și ceștile aveau un model excepțional, apa era exact la temperatura potrivită și curgea frumos din ceainic, dar băutura era absolut transparentă și fără gust. Erau romane pentru oameni cărora le făcea plăcere să aibă mereu o carte la Îndemână, dar care nu țineau prea mult la procesul Însuși al lecturii. Le puteai lăsa din mână la fel de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
scînduri), străduindu-se să-i prepare Sinistratului o fiertură, care să-i încleșteze, la loc, amintirile una de alta. De asta probabil și merita să i spună Sinistratul, fiindcă memorie nici cât un dop de plută nu mai avea. Gâtul ceainicului ciuruit semăna cu unul de șarpe. Reptilă care doar c-o palmă s-a tras înapoi, să-și facă loc, să se-avînte să muște mai bine. - Priditil de la mine pre tărăsicul i tărăsacul!... Sobo! Sobo!... - Bealamulul totsu pre gîtatsn!! Când
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
ești nou venită în club, dă-mi voie să-ți explic faptul că sensul lui este acela de a le oferi posibilitatea soțiilor cu numărul doi să-și verse ofurile. Julia a scos pe nas un sunet ascuțit, ca de ceainic în clocot și a rânjit cu toată gura. —Clubul a luat ființă în urmă cu șase luni, a continuat Fiona, la scurtă vreme după ce eu și Susan ne-am întâlnit la piscina din cartier. Amândouă eram cu copiii după noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
ca s-o verifice și s-o liniștească. — Hai, dovlecel, hai să luăm niște suc! Luând mânuța copilului, Susan a coborât scările și-a intrat în bucătărie. Acolo a turnat niște Ribena în cănuța fetiței și-a dat drumul la ceainicul electric, după care s-a rezemat de masă încercând să-și pună creierul în mișcare. Așa... Deci, ce zi e? A, da, sâmbătă! Preț de câteva secunde fericite, Susan și-a simțit inima ușoară gândindu-se la ziua care-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
în râs. —Mulțumesc pentru sfat. O să-ncerc să-mi fac curaj. Ușa de la intrare s-a deschis și Nick, roșu la față, s-a prăbușit literalmente în hol. Milly stătea cocoțată pe picioarele lui, astfel încât să pășească în tandem. Puneți ceainicul pe foc, a strigat Nick în lungul holului. Te apucă setea atunci când ai un pasager la bord! Bună ziua, domnișoară. S-au bucurat rațele să te revadă? Susan a ridicat-o în brațe pe Milly și-a sărutat-o pe vârful
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
Bill muncim din greu la ea. E un mod de a ne ocupa timpul. Nu mai era nevoie să adauge că îngrijirea casei însemna și un mod de a mai uita de marea lor tristețe. —Așa! Mă duc să pun ceainicul pe foc. Pun pariu că sunteți morți de sete. Jenny a așteptat în lateralul ușii ca Nick să treacă pe lângă ea și să intre în casă. Susan a rămas în urmă, cu intenția de a-i urma, dar Jenny nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]