3,105 matches
-
mai priceput era să meșterească „buhaiul” dintr-un butoiaș și o bășică de porc, care urma să facă să-i răsune mugetul în tot satul. Sărbătorile cele mult așteptate au venit. Încă pe lumina zilei, copiii s-au adunat în cete, și-au încercat repertoriul de strigături, și-au plecat prin sat, să strige urături pe la casele oamenilor. Se-nțelege, băieții pădurarului nu puteau lipsi de la această sărbătoare. Mugurel și Mihăiță s-au dus la urat împreuna cu o ceată de
ULTIMA PARTE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362822_a_364151]
-
în cete, și-au încercat repertoriul de strigături, și-au plecat prin sat, să strige urături pe la casele oamenilor. Se-nțelege, băieții pădurarului nu puteau lipsi de la această sărbătoare. Mugurel și Mihăiță s-au dus la urat împreuna cu o ceată de băieți mai mici. În schimb, Ionică, se considera un flăcău mai mare, nu mai putea umbla cu strigături cu copii mici. El se duse tocmai în centrul satului, unde-l așteptau alți băieți mai mari, care întemeiaseră o alta
ULTIMA PARTE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362822_a_364151]
-
doar aici, printre vecinii noștri. În jumate' de ceas să vii înapoi în casă!... Să nu mă duc eu după tine să te caut pe la casele oamenilor! Fetele chicotiră bucuroase. După ce Eliza se înfofoli bine la picioare și pe cap, ceata de fete plecă zglobie prin sat. Umblară cât umblară, până înghețară bine. Atunci veniră acasă, lăudându-se cu bănuții și darurile primite de pe la vecini. Fetele grupului se risipiră și ele pe la casele lor, încă înainte de a se face noapte târzie
ULTIMA PARTE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362822_a_364151]
-
spre miezul nopții, când pădurarul cu soția lui, cu Moș Mihuț și cu încă vreo doi pădurari, prieteni de-ai lor, se cinsteau și-și povesteau fel de fel de brașoave, se auzi gălăgie mare la poarta dinspre drum: sosise ceata băieților, printre care erau Mihăiță și Mugurel. Îi primiră în casă. Băieții traseră o urătură de răsunau odăile și tinda. Anuța, soția pădurarului, i-a poftit la o masă, repede improvizată doar pentru cei vreo opt copii din ceată. Băieții
ULTIMA PARTE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362822_a_364151]
-
sosise ceata băieților, printre care erau Mihăiță și Mugurel. Îi primiră în casă. Băieții traseră o urătură de răsunau odăile și tinda. Anuța, soția pădurarului, i-a poftit la o masă, repede improvizată doar pentru cei vreo opt copii din ceată. Băieții n-aveau timp prea mult de stat la masă, mai aveau de colindat mult prin sat. - Să nu stați toată noaptea prin sat. Peste un ceas să vă văd în casă!... Ați înțeles?... - Da, mamă!... Venim, n-avea grijă
ULTIMA PARTE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362822_a_364151]
-
invitații lui se cinsteau într-una, mai cu țuiculiță, mai cu sărmăluțe, mai cu cozonac. S-au și apucat să joace remmy. Timpul nu mai era pentru ei. Și-ar fi stat toată noaptea așa, de n-ar fi venit ceata gălăgioasa a băieților mari, îmbrăcați în capră, urs și alte roluri comice. După ce și-au spus urăturile, băieții au fost omeniți și ei cu ceva gustări, apoi au plecat. Erau obosiți, nedormiți. Ionică a spus ca el nu merge mai
ULTIMA PARTE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362822_a_364151]
-
iunie e-ndrăgitul și îndrăcitul dans cu care se-ntâmpină vara în vestita Noche de San Juan (Noaptea Sfântului Ioan, de pe 23 spre 24 iunie). Așa merg treburile: Primele semne de neliniște se observă la lăsatul serii, când spaniolii distribuiți în cete și înarmați cu pături și sacoșe pline de merinde (merienda) se-ndreaptă spre plajă. Odată cu lăsatul serii se formează grupuri și grupulețe care tăifăsuiesc molcolm în jurul focurilor aprinse, gustând tapas, sorbind din pahare și îngânând melodii melancolice. Pe măsură ce se apropie
BUN VENIT, VARĂ ! de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1636 din 24 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362914_a_364243]
-
al speranței colind. E o forfotă plină de viață, o-nviere — miracol sublim, o ciudată schimbare la față, când pe culmi mă doresc heruvim. Râd și plâng Mai visez că sunt privighetoare și că zbor zglobie spre înalt, că din ceata mea de căprioare se desprinde tinerescu-mi salt. Mă mai văd țâșnind din roi de fluturi ca să sorb parfumul unei flori și vibrez în mii de începuturi când și-n miezul nopții erau zori. Am livadă-n sânge, înflorită, și mă
FORFOTĂ RÂD ŞI PLÂNG de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362962_a_364291]
-
necaz. Hotărâră să coboare cât mai repede de pe munte, să vadă ce se întâmplă cu locuințele lor și cu cele ale vecinilor. Înaintarea era din ce în ce mai grea. Bulgări uriași de rocă încinsă, sau de lavă, produceau o dogoare greu de suportat! Ceata de credincioși ajunse la timp în satul lor, încât să-și ia toate rudele rămase în case, și să fugă în satele mai îndepărtate de vulcan. Unii mai rămaseră să dea o mână de ajutor unor oameni necreștini, care nu
PROVIDENŢA (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362982_a_364311]
-
zvelt, cu umerii lați, părul lung ce-i cade pe spate, mustața ca două țepușe ce ies de sub nas în lateral, fruntea înaltă, sprâncenele stufoase, ochii ageri și pătrunzători, fața gravă și dură, bărbia puternică.) Într-o noapte, cu o ceată de oșteni credincioși, ageri la minte și la braț, am pătruns deghizați în straie păgâne în tabăra turcilor. Le-am dat foc la corturi și i-am încăierat de s-au măcelărit între ei. Dar năvala lor era de nestăvilit
REGATUL LUI DRACULA (I) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362936_a_364265]
-
vorbeau. Păreau plictisiți, obosiți, descurajați. Probabil așa era și Ilona. Comisarul se legitimă și ceru permisiunea să meargă la Ilona Romanescu. Află că era într-o rezervă, la etajul trei. Mihai își adună toate forțele și urcă împreună cu comisarul. O ceată de întrebări și-au făcut rondul prin sufletul lui. Era ca și cum înălțimile cărora le fusese deunăzi pradă i-ar fi oferit un front pe care să lupte pentru regăsire. Străbătu un hol lung, cu vreo zece încăperi. Penultima, pe dreapta
PROMISIUNEA DE JOI (XIV) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363352_a_364681]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Scrieri > CEATA Autor: Stan Virgil Publicat în: Ediția nr. 1303 din 26 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Ceața Sunt atâtea motive de tristețe pe lume încât nu avem altă soluție decât să iubim și mai mult ceea ce merită fie iubit. (Octavian Paler
CEATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1303 din 26 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362239_a_363568]
-
intră ancora în locașul ei pe navă, ca să nu se mai tragă cu vinciul de lanț.(n.aut.) [v]Chila = element principal de rezistență al osaturii unei nave, așezat pe axa longitudinală a fundului navei, fundul bărcii (DEX) Referință Bibliografică: CEATA / Stan Virgil : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1303, Anul IV, 26 iulie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Stan Virgil : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
CEATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1303 din 26 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362239_a_363568]
-
Acasa > Poezie > Amprente > LUPUL DACIC Autor: Constantin Enescu Publicat în: Ediția nr. 1815 din 20 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului In pădurea seculară Lupii-n ceata lor bizară Făceau legea, normal,logic Dând efectul...ecologic... Dacii, a lor semenție Studiind-o ca “etnie” Au dedus, că al lor har Poate fi un bun stegar... Astfel prin cap de lup Suerând întregul trup, Steag de luptă au
LUPUL DACIC de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362327_a_363656]
-
logic Dând efectul...ecologic... Dacii, a lor semenție Studiind-o ca “etnie” Au dedus, că al lor har Poate fi un bun stegar... Astfel prin cap de lup Suerând întregul trup, Steag de luptă au făcut Si victorii au avut... Cetele lor uragane Cu șuere de lupane, Au învins legiuni fane Ale trupelor romane... Pe Columna de la Roma Capul lupului și forma Steagului de daci purtat, A fost binecuvântat... Azi istoria-i uitată Si adesea modificată, Că fiind sălbatici dacii Au
LUPUL DACIC de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362327_a_363656]
-
cine trebuie să trăiască și cine să moară...Procuratorul s-a înșelat singur. -Am auzit totuși că acest Baraba e un tâlhar vestit și periculos, și spun asta pentru că fiind negustor am avut și eu deseori de a face cu cetele lor. Arhiereul a făcut bine eliberându-l? -E adevărat și asta, spuse fariseul, dar pentru arhiereul Caiafa a fost necesar să-l elibereze pe acesta, fiindcă Ponțiu Pilat, din nu știu ce motive dorea să-l scape pe Iisus din Nazaret, însă
AL OPTULEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362254_a_363583]
-
de „complexul de inferioritate” al românilor care și-au „mitizat” istoria, iar domnul Neagu Djuvara mi-a „demonstrat” că Basarab I, descălecătorul, a fost un CUMAN, fiul lui Thocomerius, care a venit la Câmpulung de peste munți, din Țara Făgărașului, împreună cu ceata lui de boieri cumani. Că acel cuman cu ceata lui a reușit să unească toate cnezatele și voievodatele din zona Olteniei și Munteniei, organizându-i pe vlahii găsiți aici, într-un stat numit...Țara Românească. Că, de fapt, în acest
UN BASARAB PENTRU ŢARĂ de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362357_a_363686]
-
mitizat” istoria, iar domnul Neagu Djuvara mi-a „demonstrat” că Basarab I, descălecătorul, a fost un CUMAN, fiul lui Thocomerius, care a venit la Câmpulung de peste munți, din Țara Făgărașului, împreună cu ceata lui de boieri cumani. Că acel cuman cu ceata lui a reușit să unească toate cnezatele și voievodatele din zona Olteniei și Munteniei, organizându-i pe vlahii găsiți aici, într-un stat numit...Țara Românească. Că, de fapt, în acest spațiu, trăiau pecenegi și cumani de vreo 350 de
UN BASARAB PENTRU ŢARĂ de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362357_a_363686]
-
un stat numit...Țara Românească. Că, de fapt, în acest spațiu, trăiau pecenegi și cumani de vreo 350 de ani, din care cauză, acest teritoriu se numea „CUMANIA”. Că valahii au fost bucuroși să-i conducă Negru-Cumanu și-a lui ceată, că de la ei au învățat să se lupte. Cumanii le-au arătat cum să călărească, să tragă cu arcul, să mânuiască spada și să se apere cu scutul. Cum să nu-i respecți și să-i slujești? Domnul Djuvara a
UN BASARAB PENTRU ŢARĂ de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362357_a_363686]
-
dacă regele Ungariei a spus despre dușmanul său că este „olahul (adică valahul) nostru necredincios”, de ce dumnealui afirmă cu tărie că Basarab a fost cuman? De ce nu i-a spus regele: „cumanul nostru necredincios”? 2.-Dacă Negru-Vodă și-a lui ceată au fost cumani, de ce au creat Țara „Românească”? Putea să-i spună așa cum se numise până atunci: Cumania. 3.-Dacă el și tatăl lui au purtat nume de cumani, de ce urmașii lui Basarab au purtat nume neaoș românești, până li
UN BASARAB PENTRU ŢARĂ de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362357_a_363686]
-
norii arctici de pustiire. Să-i doară și să nu mai rabde suferința ei, supusă atâtor amenințări. Să-și aducă aminte cu toții, că într-un astfel de moment, Avram Iancu doar atât a spus: NO, HAI!.. Și a plecat cu ceata lui de moți în munți. Iar acolo, a făcut ce trebuia făcut. De aceea mă rog ție, Mărite Eminescu, care ai invocat pe cei doi Basarabi în Scrisoarea a III-a, acum când ești Acolo printre ei, roagă-i să
UN BASARAB PENTRU ŢARĂ de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362357_a_363686]
-
știu. După ce am intrat în rond am vorbit puțin între noi, la lumina focului. Nu ne era teamă deoarece mai jos era un alt cerc de soldați de care nu se putea trece prea ușor. Iar mai spre vale era ceata iudeilor de care la fel, n-ar fi trecut nimeni prea ușor. -Dar dacă cineva s-ar fi strecurat printre voi toți târându-se? întrebă Audanius. Lacerta dădu din cap neîncrezător. -Chiar și așa, completă Simbinacus, trebuiau să dea la
AL TREISPREZECELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362339_a_363668]
-
de balaur cu șapte capete (M - Mihai), arogant, mândru, cu gura mare larg deschisă pentru a spune (B-batog) și neatins de putreziciune ca o pecie afumată (B-bujeniță) împănată cu usturoi și mirodenii alese (tocmai ca să alunge duhurile necurate) primită de ceata junilor în noaptea sfântă de Crăciun de la gazdele colindate. El este veșnicul călător spre munții înghețați din inimile semenilor, magul de odinioară călărind un inorog de farmec, înconjurând Copoul ieșean ca pe o dodoloață Românie - golgotă de spirit zbuciumat în
MIHAI BATOG BUJENIŢĂ – DESTIN CU MODULAŢII DE ARHANGHEL ÎN LUPTĂ CU NEANTIZAREA de IOAN GLIGOR STOPIŢA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362426_a_363755]
-
domni el, nimeni nu se va atinge de principat. Totodată stabiliră și membrii din Gorjiilor care vor face parte din viitorul sfat boieresc al domnitorului. Pe meleagurile Vâlcelelor localnicii ieșiră la porți, cu mic cu mare, să privească curioși la ceata călăreților învăluiți într-un nor de praf. Adesea, aceștia se opresc și stau de vorbă cu sătenii sau poposesc la vreun conac unde fericitul boier oferă cinstiților oaspeți ceea ce are mai bun. Într-una din seri Mihai își trase căpitanii
III. PRINCIPELE MOŞTENITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362392_a_363721]
-
ai sfatului domnesc și câțiva viteji de vază, porniră din ținutul munților spre colinele Marelui Râu. După două zile, sub dogoarea și arșița nemiloasă a soarelui, pătrunseră în principatul Dunărenilor. Nici nu puseră bine piciorul pe acel târâm că o ceată de călăreți apăru ca o negură la orizont. - Domnia Ta, călăreții însoțiți de norul de praf ce se ridică spre bolta cerului vin în întâmpinarea noastră. Sunt trimișii lui Vlad să ne însoțească la cetatea de scaun. În curând cetele se
III. PRINCIPELE MOŞTENITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362392_a_363721]